Back

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE - PROIECT PENTRU ,,Modernizare drumuri comunale – comuna Pufeşti ”, TITULAR COMUNA PUFEȘTI

DECIZIA  ETAPEI  DE  ÎNCADRARE - PROIECT

NR. 8346 / 28.09.2017

 

 

                         Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de către PRIMĂRIA COMUNEI  PUFEŞTI, înregistrată la A.P.M. Vrancea cu nr. 3163/27.03.2017, in baza H.G. nr. 445/2009 -  privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si  a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfaşurată în cadrul şedintei Comisiei de Analiză Tehnică desfaşurată în din data de 28.09.2017, ca proiectul de investitii: ,,Modernizare drumuri comunale – comuna Pufeşti  ”  - propus a fi amplasat în intravilanul si extravilanul comunei Pufeşti,  satele :  Pufeşti, Ciorani şi Domneşti Târg, judeţul Vrancea - nu se supune evaluarii impactului asupra mediului şi nu se supune evaluarii adecvate.

 

Justificarea prezentei decizii:

 

I. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:

a) - proiectul se încadrează în prevederile H.G. nr. 445/2009, Anexa nr. 2, pct. 13, lit. – a).

( Orice modificări sau extinderi, altele decat cele prevăzute la pct. –ul 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului).

b)Caracteristicile proiectului:

       Localizarea proiectului - Comuna Pufești se află în partea de nord-est a județului, pe malul drept al Siretului, la vărsarea Trotușului și Carecnei în acesta. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Pufești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205H, care o leagă spre vest de Păunești, Movilița și Panciu.

PRIMARIA COMUNEI PUFESTI isi propune modernizarea prin aplicarea unei structuri rutiere suple din beton asfaltic a unui total de 5,703 km din totalul drumurilor comunale ce fac legatura intre satele componente, cu drumul judetean DJ205H  si drumul national DN2 (E85), precum si cu comunele invecinate din zona comunei Pufesti, judetul  Vrancea.

Drumurile comunale propuse pentru modernizare sunt:

  • Sat Domnesti Tirg:
  • DC 31 – L=263 m;
  • DC 195 – L=781 m;
  • DC 481 – L=746 m;
  • DC 5000 – L=723 m.
  • Sat Pufesti:
  • DC 451 – L=464 m;
  • DC 447 – L=194 m;
  • DC 5006 – L=360 m;
  • DC 2 – L=255 m;
  • DC 1208 – L=260 m
  • DC 987 – L=150 m;
  • DC 429 – L=182 m;
  • DC 1023 – L=230 m;
  • Sat Ciorani
  • DC 349 – L=500 m;
  • DC 475 – L=595 m.

In prezent drumurile sunt slab balastate sau de pamant.

Sub actiunea traficului si a factorilor climaterici, suprafata drumului s-a degradat, prezentand defectiuni grave (valuiri, gropi, fagase, praf vara  si noroi in perioadele ploioase), ceea ce face ca in timpul primaverii si toamna circulatia vehiculelor si a pietonilor sa fie ingreunata.

Lipsa sau colmatarea santurilor de colectare a apelor meteorice a condus la stagnarea lor pe suprafata carosabilului si infiltrarea in patul drumului, contribuind la degradarile produse de fenomenul inghet- dezghet.

Drumurile din Comuna Pufesti se confruntă cu o serie de problematici generale care îngreunează semnificativ traficul. Vom enumera mai jos câteva dintre acestea:

♦ denivelări şi gropi în carosabil: apariţia frecventă a acestui tip de probleme se datorează în primul rând timpului depăşit de exploatare a multor drumuri la care se adaugă calitatea slabă sau medie a îmbrăcăminţii, sporirea traficului de mare tonaj pe unele tronsoane etc;

♦ înnoroiri frecvente: un rol esenţial în fluidizarea şi eficientizarea traficului rutier din zona este eliminarea cauzelor care duc la acoperirea carosabilului cu material sedimentar;

♦ intreruperi de traseu: drumul comunal DC475 traversează paraul Carecna prin vadul albiei. Ȋn anotimpurile ploioase şi primăvara ȋn timpul dezgheţului drumul nu mai poate fi practicat pentru circulaţia autovehiculelor. Circulaţia pietonilor este asigurată pe o punte aflată ȋntr-o stare avansată de degradare.

Necesitatea modernizării acestor drumuri este uşor de înţeles dacă luăm în considerare multitudinea de avantaje pe care aceasta o aduce.

Acestea ar fi următoarele:

♦ Desfăşurarea traficului de mic gabarit şi de mare tonaj în condiţii optime, normale având în vedere situaţia drumurilor europene;

♦ Încurajarea dezvoltării economice zonale;

♦ Facilitarea accesului la locaţiile de interes major (ex.: sediul primăriei, dispensarul uman);

♦ Accesul rapid al serviciilor de urgenţă: Ambulanţă, Poliţie, Pompieri.

♦ Acces in conditii de siguranta la reteaua de drumuri nationale si judetene din zona, la obiectivele turistice de importanță națională sau alte obiective economice;

♦ Reducerea costurilor de reparatie a vehiculelor;

♦ Diminuarea surselor de poluare

♦ Atragerea unor posibili investitori în comună ridicând astfel nivelul de trai dar şi atragerea şi stabilizarea tineretului din mediul urban în cel rural.

Integrarea în economia europeană este facilitată de o infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua europeană de transport. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport contribuie la creşterea competitivităţii economice a Regiunii Sud-Est şi permite dezvoltarea de noi activităţi pe piaţa internă.

Prin realizarea acestui proiect, se vor obtine mai multe avantaje, printre care:

  • se vor crea conditii optime de circulatie pentru locuitorii din localitatile strabatute;
  • se va asigura accesul rutier la monumente istorice, institutiile publice si obiectivele comerciale si industriale, atat de pe raza localitatilor strabatute cat si din alte zone;
  • se va asigura un trafic cu un confort sporit;
  • se vor reduce factorii poluati de mediu;
  • se vor crea conditii pentru atragerea investitorilor in zona.

Prin executarea lucrarilor proiectate vor apare unele influente favorabile asupra factorilor de mediu, cat si din punct de vedere economic si social:

  • va scadea gradul de poluare al aerului si al apei;
  • se va reduce volumul de praf care se depune pe vegetatia din zona drumului impiedicand procesul de fotosinteza;
  • se va produce o incetinire a procesului de erosiune a albiei minore a paraielor prin efectul amenajarilor albiei in amonte si aval de podete si poduri.

Prin realizarea lucrilor de asfaltare si construirea unui pod nou, se va asigura o circulatie mai fluenta a autovehiculelor, reducerea consumului specific de carburanti si a noxelor, in concluzie nu sunt necesare masuri de monitorizare a calitatii factorilor de mediu.

 

În concluzie, este necesară și oportună promovarea acestei investiţii care are drept obiectiv modernizarea drumurilor din Comuna Pufesti, judetul Vrancea.

Comuna Pufești, ţinând seama de necesităţile comunei privind starea drumurilor de interes local aflate în proprietatea şi administrarea acestuia, a stabilit ca prioritar pentru dezvoltarea reţelei de drumuri, modernizarea următoarelor drumuri:

  • Sat Domnești Tîrg:
    • DC 31 (km 0+000 – km 0+263) are lungimea de 263 m;
    • DC 195 (km 0+000 – km 0+781) are lungimea de 781 m;
    • DC 481 (km 0+000 – km 0+746) are lungimea de 746 m;
    • DC 5000 (km 0+000 – km 0+723) are lungimea de 723 m;
  • Sat Pufești:
    • DC 451 (km 0+000 – km 0+464) are lungimea de 464 m;
    • DC 447 (km 0+464 – km 0+658) are lungimea de 194 m;
    • DC 5006 (km 0+000 – km 0+360) are lungimea de 360 m;
    • DC 2 (km 0+000 – km 0+255) are lungimea de 255 m;
    • DC 1208 (km 0+000 – km 0+260) are lungimea de 260 m;
    • DC 987 (km 0+000 – km 0+150) are lungimea de 150 m;
    • DC 429 (km 0+150 – km 0+332) are lungimea de 182 m;
    • DC 1023 (km 0+000 – km 0+230) are lungimea de 230 m;
  • Sat Ciorani:
    • DC 349 (km 0+000 – km 0+526) are lungimea de 500 m;
    • DC 475 (km 0+000 – km 0+595) are lungimea de 595 m.

 

Principalele lucrări stabilite ca necesare în baza situației existente și a revitalizării duratei de viață în perspectivă, sunt:

  • rectificări ale traseului în plan și profil longitudinal;
  • rectificări ale pantelor transversale;
  • realizarea structurii rutiere;
  • siguranța circulației;
  • asigurarea scurgerii apelor;

Profilurile transversale pentru drumurile comunale vor fi:

  • sub formă de pantă unică cu panta transversală de 2,5% la partea carosabilă pentru:
  • Sat Domnești Tîrg: DC 31 (km 0+000 – 0+263),
  • Sat Ciorani: DC 475 (km 0+007 – km 0+210):
  • platforma: 4,40 m;
  • parte carosabilă: 1 x 4,00 m;
  • borduri de încadrare: 2 x (0,20x0,25) m;
  • sub formă de pantă unică cu panta transversală de 2,5% la partea carosabilă şi 4% la acostamente pentru:
  • Sat Domnești Tîrg: DC 481 (km 0+625 – 0+746), DC 5000 (km 0+000 – km 0+372),
  • Sat Pufești: DC 987 (km 0+060 – km 0+075), DC 1023 (km 0+114 – km 0+190),
    DC 429 (km 0+319 – km 0+332)
  • Sat Ciorani: DC 475 (km 0+000 – km 0+007):
  • platforma: 5,00 m;
  • parte carosabilă: 1 x 4,00 m;
  • acostamente: 2 x 0,50 m;
  • sub formă de pantă unică cu panta transversală de 2,5% la partea carosabilă şi 4% la acostamente pentru:
  • Sat Domnești Tîrg: DC 5000 (km 0+372 – km 0+670),
  • Sat Pufești: DC 987 (km 0+000 – km 0+060, km 0+075 – km 0+150),
    DC 429 (km 0+150 – km 0+160, km 0+286 – km 0+319),
    DC 1023 (km 0+105 – km 0+114),
  • platforma: 5,25 m;
  • parte carosabilă: 1 x 4,00 m;
  • acostamente: 1 x 0,50 m;
  • rigola de acostament: 1 x 0,75 m;
  • sub formă de pantă unică cu panta transversală de 2,5% la partea carosabilă şi 10% la rigolele de acostament pentru:
  • Sat Domnești Tîrg: DC 5000 (km 0+670 – km 0+723),
  • Sat Pufești: DC 429 (km 0+160 – km 0+286), DC 1023 (km 0+000 – km 0+105,
    km 0+190 – km 0+230),
  • platforma: 5,50 m;
  • parte carosabilă: 1 x 4,00 m;
  • rigola de acostament: 2 x 0,75 m;
  • sub formă de acoperiş cu panta transversală de 2,5% la partea carosabilă şi 4% la acostamente pentru:
  • Sat Domnești Tîrg: DC 195 (km 0+000 - km 0+730), DC 481 (km 0+000 – 0+625),
  • Sat Pufești: DC 451 (km 0+000 – km 0+457), DC 960 (km 0+000 – km 0+044),
    DC 1208 (km 0+000 – km 0+260), DC 447 (km 0+500 – km 0+658),
    DC 2 (km 0+000 – km 0+255);
  • Sat Ciorani: DC 349 (km 0+485 – km 0+500), DC 475 (km 0+471 – km 0+595):
  • platforma: 7,00 m;
  • parte carosabilă: 2 x 2,75 m = 5,50 m;
  • acostamente: 2 x 0,75 m;
  • sub formă de acoperiş cu panta transversală de 2,5% la partea carosabilă şi 10% la rigolele de acostament  pentru:
  • Sat Domnești Tîrg: DC 195 (km 0+730 - km 0+781),
  • Sat Pufești: DC 5006 (km 0+044 – km 0+360);
  • platforma: 7,00 m;
  • parte carosabilă: 2 x 2,75 m = 5,50 m;
  • rigole de acostament: 2 x 0,75 m;

 

  • sub formă de acoperiş cu panta transversală de 2,5% la partea carosabilă  pentru:
  • Sat Pufești: DC 451 (km 0+457 – km 0+464), DC 447 (km 0+464 – km 0+471, km 0+484 – km 0+500);
  • Sat Ciorani: DC 349 (km 0+000 – km 0+485), DC 475 (km 0+210 – km 0+471)
  • platforma: 5,90 m;
  • parte carosabilă: 2 x 2,75 m = 5,50 m;
  • borduri de încadrare: 2 x (0,20x0,25) m;
  •  

Structura rutieră s–a dimensionat, în funcție de situația existentă în conformitate cu „Normativul pentru dimensionarea sistemelor suple şi semirigide PD 177 – 2001”, rezultând următoarea alcătuire:

  • Strat de formă din pământ stabilizat mecanic cu 50% balast în grosime de 10 cm după compactare;
  • Strat de fundaţie din balast în grosime de 20 cm după compactare;
  • Strat de bază din piatră spartă în grosime de 15 cm după compactare;
  • Strat de legătură din mixtură asfaltică de tip BADPC 20 în grosime de 5 cm;
  • Strat de uzură din beton asfaltic de tip BAPC 16 în grosime de 4 cm.

 

Tipul de sistem rutier se stabileşte în funcţie de materialele preponderente în regiune si anume:

  • agregate naturale de carieră, care au pondere importantă în sistemele rutiere suple;
  • agregate naturale de balastieră care au pondere importantă în sistemele rutiere semirigide.

 

 

  •           Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier

În incinta pentru amplasarea lucrărilor provizorii se prevăd următoarele:

  • Birouri pentru personalul tehnic, care asigură condiţii optime de lucru pentru 3-4 persoane. Dimensionarea suprafeţei pentru birouri se va face în funcţie de personalul tehnic al construcţiei;
  • Laborator de şantier cu compartimente pentru studii de laborator aferente lucrărilor de terasamente, straturilor rutiere din materiale granulare (de balastieră şi de carieră). Verificările se vor realiza conform caietului de sarcini şi programului de control al calităţii. Dimensiunea suprafeţei laboratorului de şantier ţine seama de asigurarea compartimentelor pentru lucrări de terasamente, de straturi rutiere din materiale granulare.
  • Magazii pentru scule/unelte;
  • Magazii pentru materiale;
  • Atelier pentru diverse reparaţii;
  • Depozit pentru materiale şi carburanţi;
  • Parcare pentru vehicule şi utilaje;
  • Cisternă pentru depozitarea apei potabile;
  • Picheţi P.S.I.;
  • W.C. ecologice

 

  • Localizarea organizării de şantier

Incinta pentru organizarea de şantier se amplasează pe teren neproductiv, pentru evitarea scoaterii din circuitul agricol.

 

  • Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier;

Lucrările pentru organizarea de şantier nu reprezintă şi nu produc surse de poluare, în proiect nu au fost prevăzute elemente de supraveghere a calităţii factorilor de mediu şi de monitorizare a activităţilor destinate protecţiei mediului.

 

  • Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier;

Lucrările de organizare de şantier nu reprezintă şi nu produc surse de:

  1. poluare a apelor
  2. poluare a aerului
  3. zgomot şi vibraţii
  4. radiaţii
  5. poluare a solului si subsolului
  6. poluare a ecosistemelor terestre si acvatice
  7. poluare a aşezărilor umane si a altor obiective de interes public
  8. deşeuri de orice natura
  9. substanţe toxice

 

  • Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

Datorită faptului că lucrările de organizare de şantier nu reprezintă şi nu produc surse de poluare, în proiect nu au fost prevăzute elemente de supraveghere a calităţii factorilor de mediu şi de monitorizare a activităţilor destinate protecţiei mediului.

  • Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii;

După finalizarea lucrărilor de execuţie, prin proiect s-au prevăzut următoarele lucrări de refacere a cadrului natural:

  • degajarea terenului de corpuri străine şi încărcarea manuală sau mecanizată a materialelor rezultate şi transportarea acestora la depozitul de deşeuri;
  • Aspect referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei;

La terminarea lucrărilor, spaţiile de depozitare temporară a materialelor rezultate în urma  decapărilor şi demolărilor şi care nu au mai putut fi refolosite, vor fi dezafectate, reamenajate şi redate circuitului natural.

Porţiunile care au fost destinate lucrărilor se vor elibera de orice deşeuri provenite pe parcursul lucrărilor de execuţie. Se va reface cadrul ambiental prin menţinerea unei perdele naturale de arbori împotriva zgomotului şi a pulberilor sedimentabile rezultate din trafic cu rol antipoluant - împotriva noxelor, zgomotului , cât şi estetic.

 

  • Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului.

După executarea lucrărilor proiectate vor apare influenţe favorabile asupra factorilor de mediu cât şi din punct de vedere economico-social, în strânsa corelaţie cu efectele pozitive ce rezultă din îmbunătăţirea condiţiilor de trafic, ce apar în urma realizării lucrărilor de modernizare.

 

b2) Cumularea cu alte proiecte: Nu e cazul

b3) Utilizarea resurselor naturale: energie, agregate minerale, pamant, etc.

b4) Producţia de deşeuri : deşeuri de construcţii ( balast, piatra sparta, beton , materiale plastice, pamant, metalice, etc.), deşeuri menajere. Deşeurile vor fi colectate selectiv in spatii special amenajate si preluate de către operatori economici autorizaţi.

b5) Emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort : pot apărea emisii pe perioada construirii in cazul in care nu iau masuri corespunzătoare de reducerea acestora.

b6) Riscul de accident, ţinându-se seama in special de substanţele si tehnologiile utilizate: titularul de proiect/constructorul va lua masuri in vederea prevenirii accidentelor.

 

c) Localizarea proiectelor :

 c1) Utilizarea existenta a terenului: folosinta actuala si destinatia terenurilor – drumuri comunale de interes local.

 c2) Relativa abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea si capacitatea regenerativa a acestora : nu este cazul,

 c3)  Capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebita pentru;

       a) zonele umede: nu este cazul,

       b) zonele costiere: nu este cazul,

       c) zonele montane si împădurite: nu este cazul,

       d) parcurile si rezervaţiile naturale: nu este cazul,

       e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia in vigoare, cum sunt : zone de  

       protecţie a faunei piscicole naturale si bazine piscicole amenajate: nu este cazul.

       f) zonele de protecţie speciala, mai ales cele desemnate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, zonele prevăzute prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a – zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică: perimetrul definit conform planurilor de incadrare in zona  se suprapune ariilor naturale  - Aria de Protectie Speciala

 

 Avifaunistica  ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior si a Sitului de Importanta comunitara  -                    ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

       g) ariile in care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depăşite : nu este cazul;

       h) ariile dens populate : nu e cazul;

       i) peisaje cu semnificaţie istorica, culturala si arheologica : nu este cazul

 

 d)Caracteristicile impactului potenţial :

 d1) Extinderea impactului: aria geografica si numărul de persoane afectate : nu este cazul;

 d2) Natura transfrontaliera a impactului : nu este cazul;

 d3) Mărimea si complexitatea impactului : in perioada de execuţie a proiectului impactul asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ sau minim daca se vor respecta masurile privind protecţia factorilor de mediu impuse prin proiect ( prezentate in memoriul tehnic);

 d4) Probabilitatea impactului: redusa .

 d5) Durata, frecventa si reversibilitatea impactului: In perioada de execuţie a proiectului impactul asupra factorilor de mediu va fi temporar.

 

 

II. Condiţiile de realizare a proiectului :

- Investiţia se va realiza cu respectarea proiectului, a legislaţiei de mediu in vigoare, a menţiunilor din Certificatul de Urbanism nr. 58/28.03.2017;  a Avizului S.G.A. nr. 36/ 27.09.2017

- Se vor respecta conditiile din avizul nr. 4200/27.09.2017 emis de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. 

- Investiţia se va realiza cu respectarea proiectului, a legislaţiei de mediu in vigoare, a avizului Custodelui Ariilor Naturale Protejate ROSPA071 si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

- Lucrarile propuse prin proiect se vor realiza astfel incat sa se asigure starea de conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care au fost declarate siturile respective.

- Se vor lua toate masurile necesare evitarii poluarii factorilor abiotici ( apei, aerului, solului si subsolului ) , precum si pentru evitarea oricarui  impact ce ar putea fi generat de proiect asupra biodiversitatii

      - Se vor respecta urmatoarele masuri in ceea ce priveste calitatea factorilor de mediu:

-interzicerea schimbarii modului de utilizare a terenurilor pe suprafetele in care se constata prezenta unor zone importante de cuibarit, hranire, reproducere sau colonii ale speciilor de interes conservativ;

- evitarea activităţilor care distrug sau degradează habitatul speciilor de interes conservativ;

- limitarea poluării fonice;

  -interzicerea arderii vegetaţiei;

 -respectarea normelor legale în vigoare privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

- interzicerea deteriorarii si/ sau distrugerii locurilor de reproducere ori de odihna;

-interzicerea perturbarii intentionate  a exemplarelor din orice specie în cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie;

- interzicerea deteriorarii, distrugerii si/ sau culegerii intentionate a cuiburilor si /sau oualor din natura;

- interzicerea recoltarii florilor si a fructelor, culegerii, taierii, dezradacinarii sau distrugerii cu intentie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

- Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor si funcţionarii obiectivului se vor lua toate  masurile si se vor realiza toate lucrările necesare pentru protecţia calităţii apelor si prevenirea poluării accidentale ale apelor subterane si de suprafaţa.

      - Beneficiarul răspunde de realizarea corecta a lucrărilor propuse, aferente construcţiilor

      prezentate in Memoriul Tehnic.

- La executarea lucrărilor, se vor respecta normele sanitare, PSI, de protecţia muncii si de gospodărire a apelor in vigoare.

      - Lucrările se vor desfăşura cu respectarea condiţiilor tehnice si a regimului juridic prevăzute

      prin actele de reglementare prealabile, emise de alte autoritati.

      - In perioada de execuţie a lucrărilor vor fi stabilite zone de parcare a autovehiculelor si

      utilajelor utilizate.

    - Se interzic lucrările de întreţinere si reparaţii la utilajele si mijloacele de transport in cadrul  

    obiectivului de investiţii (acestea se vor realiza numai prin unitati de specialitate autorizate).

- Lucrările vor fi executate fara a produce disconfort prin generarea de noxe, praf, zgomot si vibraţii.

- Managementul deşeurilor generate de lucrările de construcţii va fi in conformitate cu legislaţia specifica de mediu si va fi in responsabilitatea titularului de proiect cat si a operatorului care realizează lucrările .

- Se vor realiza spatii special amenajate pentru colectarea selectiva a tuturor categoriilor de deşeuri produse ( deşeuri inerte din demolări, deşeuri de ambalaje, deşeuri metalice etc.), in conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor .

- Se interzice depozitarea materialelor de construcţii si a deşeurilor rezultate in spatii neamenajate in acest scop.

- Se vor asigura condiţii pentru depozitarea temporara a materialelor de construcţii si a reziduului de şantier astfel incat sa nu creeze disconfort locuitorilor din zona.

- Se vor respecta prevederile HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizării in exteriorul clădirilor.

- Activităţile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vânt puternic sau se va urmări o umectare a suprafeţelor.

- Se vor verifica periodic utilajele si mijloacele de transport in ceea ce priveşte nivelul de emisii de monoxid de carbon si a altor gaze de eşapament si punerea in funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

- După terminarea lucrărilor, constructorul are obligaţia eliberării amplasamentului de orice fel de obstacole (resturi materiale, anrocamente, grămezi de pamant, etc.) si refacerea cadrului natural.

  • Investiţia va respecta strict proiectul si masurile de protecţie a mediului prevăzute de proiect,

in scopul reducerii la minim a impactului asupra factorilor de mediu.

  • Se vor lua masuri specifice de protecţie a mediului pe perioada realizării proiectului de

investiţii (împrejmuire cu panouri, recipiente de colectare a deşeurilor, etc.).

  • Se vor lua masuri pentru evitarea poluării accidentale a factorilor de mediu pe toata durata

execuţiei lucrărilor.

  • Deşeurile rezultate in urma lucrărilor de construcţii vor fi colectate / stocate temporar in

containere metalice acoperite sau pe platforme de depozitare temporara si transportate la o platforma de deşeuri autorizata, numai in baza avizului Primăriilor pe raza carora se realizeaza proiectul; transportul acestor tipuri de deşeuri se va face de către o societate specializata autorizata cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României.

      -
Deşeurile industriale reciclabile rezultate in perioada lucrărilor de construcţii  (metalice,  hârtie - carton, plastic – PET etc.) vor fi colectate/stocate temporar pe tipuri, in recipiente speciale, in vederea valorificării prin societati autorizate specializate.

            NU se vor face demolari de cladiri sau defrisari de arbori.

   - Deşeurile menajere generate in perioada lucrărilor de construcţii vor fi colectate / stocate  temporar in pubele cu capac si eliminate prin firme de salubrizare autorizate.

  • Se interzice utilizarea materialelor cu risc ecologic imediat sau in timp.
  • Se va separa zona de lucru cu panouri demontabile in scopul împiedicării accesului

autovehiculelor si a persoanelor neautorizate.

  • Se vor evita pierderile de carburanţi sau lubrefianţi la staţionarea utilajelor, astfel toate

utilajele vor fi verificate periodic;

     - Organizarea de şantier va ocupa fi amenajata astfel incat sa asigure facilitatile de baza conform prevederilor Legii nr. 50/1991privind autorizarea lucrărilor de construcţii, cu modificările si completările ulterioare.

  • Organizarea de şantier va dispune de toalete ecologice. Constructorul va avea in vedere

întreţinerea toaletelor ecologice, prin contract cu o firma autorizata.

  • La parasirea incintei şantierului, rotile autovehiculelor se vor curata.
  • Evitarea pierderilor de materiale si substanţe cu potenţial poluant in vederea eliminării

poluării accidentale a apelor de suprafaţa si a apelor subterane.

  • Materialele fine sau prăfoase (pamant, balast, nisip, deşeuri de construcţie prăfoase ) se vor

transporta in autovehicule prevăzute cu prelate de protecţie pentru împiedicarea imprastierii acestora pe partea carosabila.

  • Nu se vor stoca combustibili in  şantier.
  • NU se vor face demolari de cladiri sau defrisari de arbori/arbusti/ garduri vii

 

-   Prezentul act nu se refera la partea de rezistenta si stabilitate a lucrărilor de investiţii.

-  Prezentul act nu exonerează de răspundere proiectantul si constructorul in cazul producerii unor accidente in timpul execuţiei lucrărilor sau exploatării acestora .

-   Prezentul act este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

-   Titularul proiectului are obligaţia de a notifica in scris autoritatea competenta pentru protecţia mediului despre orice modificare sau extindere a proiectului survenita după emiterea deciziei etapei de încadrare iar APM Vrancea va aplica in mod corespunzător, in aceasta situaţie prevederile art.22 alin.(3) din HG nr. 445/2009.

-    Nerespectarea prevederilor deciziei APM Vrancea atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.

-  La finalizarea proiectului autoritatea competenta pentru protecţia mediului efectuează un control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor deciziei etapei de încadrare.

                   

                

 

 

         Pe toata durata realizării si funcţionarii obiectivului se vor respecta următoarele prevederi legale :

  • O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificarile, si completarile ulterioare;
  • SR 10009 / 2017 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot;
  • Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
  • Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor cu modificarile si completarile ulterioare;
  • HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României.
  • Hotărârea de Guvern 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
  • Ordinului MMP nr. 794/2012 privind Procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deşeuri de ambalaje;
  • Ordinul M.A.P.P.M. 756 / 1997 (a valorilor de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri prin punctele de măsurare indicate de inspectorul de control) si pentru aprobarea Reglementarii privind  evaluarea poluării mediului; 
  • Hotărârea de Guvern nr. 352 / 21.04.2005 privind modificarea si completarea H.G. 188 / 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate;
  • Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata si al populatiei.
  • OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului aprobata prin Legea nr. 19/2008 modificata si completata cu OUG nr. 15/2009.
  • Legea 86 / 10.05.2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justiţie in probleme de mediu, semnata la Arhus la 25.01.2005.

 

- Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.    

 

 

 

Director Executiv,

             Şef  Serviciu A.A.A.,

Valentin LOGODINSCHI

             Marilena MĂNĂILĂ

 

 

 

 

 

 

Întocmit,    

Adriana MIHĂILĂ

Red. A.M./2 ex.