APM Vrancea

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

 Nr. 135 / 14.12.2015

Revizuita in data de ....02.2017

 

- proiect din data de 14.02.2017 –

 

Ca urmare a adresei COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE SA cu sediul în mun. Focşani, str. Nicolae Titulescu, nr. 9, jud. Vrancea, inregistrată la Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea cu nr. 1079 / 01.02.2017, privind notificarea unor modificari ale proiectului, survenite dupa emiterea deciziei etapei de incadrare nr. 135 / 14.12.2015, în baza Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare,
Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 09.02.2017, revizuirea deciziei etapei de incadrare nr. 135 / 14.12.2015 pentru proiectul ,,Extinderea si modernizarea sistemului de apa si canalizare in judetul Vrancea, etapa a-II-a POIM” propus a fi amplasat în municipiile Focsani si Adjud, orasele: Marasesti, Panciu si Odobesti si comunele: Golesti, Vanatori, Milcovul, Gologanu, Rastoaca, Tataranu, Vulturu, Nanesti, Maicanesti, Cimpineanca, Virtescoiu, Brosteni, Cirligele, Cotesti, Urechesti, Popesti Bordesti, Jaristea, Tulnici, Gugesti, Homocea, Sihlea, Soveja, Tamboiesti, Bolotesti, Obrejita, Suraia, Biliesti, Dumbraveni, Straoane, Ruginesti, Slobozia Ciorasti, intravilan si extravilan, jud. Vrancea.

  Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:
 

a) Proiectul se încadrează în prevederile

- H.G. nr. 445/2009, anexa nr. 2: pct. 10, lit. i si b, pct. 11 lit. c si pct. 13 lit. a;

- art. 28 din O.U.G. nr.  57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, amplasamentul acestuia fiind suprapus total/partial sau situat in vecinatatea urmatoarelor arii protejate:

Aria de Protectie Speciala Avifaunistica „Lunca Siretului Inferior” – ROSPA0071,

Situl de Importanta Comunitara „Lunca Siretului Inferior” - ROSCI 0162, 

Situl de Importanta Comunitara ROSCI0395 Soveja,

Parcul Natural Putna Vrancea (inclusiv in ariile protejate ROSCI0208 Putna-Vrancea si ROSPA0088 Muntii Vrancei),

Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0141 Subcarpatii Vrancei, Aria de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0075 Magura Odobesti,

Situl de Inportanta Comunitara ROSCI0334 Padurea Buciumeni – Homocea.

 

b) Caracteristicile proiectului:

b.1) Marimea proiectului:

    Proiectul de investitii prevede  modernizarea / reabilitarea /  extinderea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate din cadrul localitatilor mentionate mai sus, in vederea: imbunatatirii standardelor de calitate privind apa potabila furnizata populatiei, cat si a calitatii efluentului epurat si evacuat in emisar, cresterea numarului locuitorilor racordati la sistemele de alimentare cu apa si de canalizare, optimizarea retelelor de distributie a apei potabile si  de canalizare a apelor uzate, reducerea costurilor de exploatare.

In proiect sunt incluse localitati din 39 de unitati administrativ teritoriale cu o populatie de 237.500 locuitori, reprezentand  cca 70%  din populatia totala a judetului.

Proiectul se adreseza cu precadere localitatilor rurale din zona cu investitii pentru asigurarea alimentarii cu apa potabila de calitate si infiintarii de sisteme de colectare apa uzata si epurare, dar si celor 5 localitati urbane din judet cu investitii in extinderea si reabilitarea facilitatilor existente de apa si canalizare.

Investitia se va realiza prin P.O.I.M. etapa 2014- 2020.

Proiectul consta in investitii pentru captarea, tratarea si distributia apei si colectarea si epurarea apelor uzate care se vor implementa pentru Judetul Vrancea in zonele urbane si rurale si care vor avea drept rezultat conectarea la aceste sisteme edilitare de apa-canal a tuturor cetatenilor din aceste zone si conformarea cu prevederile directivelor UE relevante.

Managementul serviciilor de apa si apa uzata intra in responsabilitatea Operatorului Regional (OR). Operatorul este compania de servicii publice care asigura servicii de tratare a apei in scopul potabilizarii, distributiei acesteia, colectarea si epurarea apei uzate pentru zona Proiectului.

Autoritatile locale implicate in implementarea Proiectului au dezvoltat impreuna cu Operatorul Regional o strategie de dezvoltare a infrastructurii apei (Master Plan care a fost revizuit), vizand printre altele si protectia resurselor de apa in conformitate cu cerintele de mediu.

 

SITUAŢIA EXISTENTĂ

 

1. ALIMENTARE CU APA

Sisteme de alimentare cu apa existente in zona urbana

Nr. crt.	Sistemul de alimentare cu apa	asigura in prezent alimentarea cu apa a retelelor de distributie a localitatilor	UAT	Sursa sistemului de alimentare cu apa
1	Focsani	Focsani, Mindresti Moldova si Mindresti Munteni	Focsani	frontul de captare Suraia
		Golesti si Ceardac	Golesti
		Cimpineanca, Vilcele si Pietroasa	Cimpineanca
2	Odobesti	Odobesti si Unirea	Odobesti	frontul de captare Babele
3	Adjud	Adjud si Adjudu Vechi	Adjud	frontul de captare Adjud Nord
4	Panciu	Panciu, Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava, Neicu si Satu Nou	Panciu	puturi forate in zona Chetroaia
5	Marasesti	Marasesti	Marasesti	front de captare nou  (in extravilanul localitatii)

 

Calitatea apei din sursele Suraia, Babele, Chetroaia si Marasesti este conforma cu Directiva 98/83/CCE pentru apa potabila si Legea privind calitatea apei potabile 458/2002, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004 din Romania.

Pentru frontul de captare Adjud Nord: in exploatarea sistemului dupa anul 2012 s-au inregistrat depasiri ale parametrului fier si mangan, ca urmare a variatiei in timp a calitatii apei brute.

Sistemele de alimentare cu apa urbane sunt exploatate in prezent de operatorul regional CUP Focsani, constituit conform cerintelor institutionale.

Sistemele de alimentare cu apa existente in zona rurala

- au ca sursa principala apa subterana  prin exploatarea forajelor, exceptand sistemul din Soveja care utilizeaza apa de suprafata;

-sunt constituite din foraje, aductiuni, gospodarii de apa cu rezervoare, statii de clorare/tratare, statii de pompare si retele de distributie, au fost dimensionate pentru un consum de 50-80 l/om zi si au fost in principal solutii concepute pentru asigurarea accesului la apa local prin retele de distributie cu cismele stradale; branşamentele individuale la gospodării au fost realizate de locuitori, furnizarea apei prin cişmelele stradale fiind sistată progresiv în toate localităţile;

- in monitorizarea sistemelor de apa rurale s-au inregistrat deficiente in furnizarea cantitatii de apa (in special in timpul perioadelor secetoase de vara, cand sistemele functioneaza cu intreruperi) si depasiri ale parametrilor de calitate ai apei furnizate, uzura echipamentelor si a obiectelor sistemelor;

- unele se afla in exploatarea operatorului regional CUP Focsani din decembrie 2013, prin sucursala rurala, iar altele sunt administrate de Primării, urmand a fi preluate in exploatare de operatorul regional;

            - sistemele aflate in operarea CUP Focsani sunt cele care au fost infiintate prin programul guvernamental de alimentare cu apa in mediul rural si au intrat in functiune incepand cu anul 2004.

In zona rurala a proiectului exista localitati fara sistem de alimentare cu apa potabila, in acest sens distingandu-se doua situatii:

- localitati care nu au beneficiat de investitii in implementarea unui sistem de alimentare cu apa: comuna Vinatori cu toate cele 7 sate componente, comuna Sihlea cu toate cele 4 sate componente, localitatile Lepsa si Gresu din comuna Tulnici, Burcioaia din municipiul Adjud si Terchesti din comuna Popesti;

- localitati in care a fost inceputa executia unor sisteme de alimentare cu apa, dar din lipsa finantarii lucrarile sunt nefinalizate: Slobozia Botesti din comuna Maicanesti, Brosteni Arva si Pitulusa din comuna Brosteni.

Locuitorii din aceste zone folosesc fantani locale sau sisteme individuale, in care se inregistreaza depasiri ale parametrilor de calitate ai apei.

2. APA UZATA

Sisteme de canalizare existente in zona urbana

In zona proiectului se afla 5 aglomerari urbane care beneficiaza de sisteme de canalizare ce sunt deservite de statii de epurare reabilitate recent sau sunt in curs de finalizare. 

Aglomerarile de apa uzata existente in zona urbana a proiectului:

Nr. crt.	Aglomerarea	Localitati componente beneficiare ale sistemelor de canalizare	Statia de epurare
1.	Focsani	Focsani, Mindresti, Cimpineanca, Pietroasa, Ceardac si Golesti	Focsani	122.000 EL
2.	Odobesti	Odobesti si Unirea	Odobesti	21.000 EL
3.	Marasesti	Marasesti	Marasesti	10.000 EL
4.	Panciu	Panciu	Panciu	12.000 EL
5.	Adjud	Adjud si Adjudu Vechi	Adjud	20.000 EL

 

Sisteme de canalizare existente in zona rurala

In aglomerarile urbane este necesara continuarea lucrarilor de reabilitare a retelelor de canalizare si extinderea retelelor in cartierele nou construite ale localitatilor, precum si extinderea pe strazi existente unde s-au construit imobile noi.

Statiile de epurare Odobesti, Marasesti, Panciu si Adjud sunt in curs de finalizare a investitiilor de reabilitare prin POS Mediu, etapa 2007-2013.

In zona proiectului sunt 23 de aglomerari rurale peste 2.000 EL, din acestea numai in Gologanu, Gugesti si Lepsa exista retele de canalizare si statii de epurare modulare, ce au eficienta scazuta.

In restul aglomerarilor rurale cu o populatie de peste 2.000 EL nu exista sisteme de colectare si epurare a apelor uzate.

COMPONENTELE PROIECTULUI

 

Proiectul prevede reabilitatea infrastructurilor de apa potabila si de apa uzata pe intreaga suprafata a judetului Vrancea si cuprinde 25 de subproiecte: 17 de sisteme de alimentare cu apa potabila si 8 de sisteme de canalizare.

Din punct de vedere al amplasarii in teritoriu, sistemele de alimentare cu apa potabila si cele de canalizare care fac obiectul prezentului proiect sunt distribuite in 5 zone, astfel:

 

Zona	Sisteme de alimentare cu apă		Gruparea / Aglomerarea de apă uzată
	Nr. de sisteme	Denumire	Nr. de sisteme	Denumire
I.	2	Soveja, Lepşa -Greşu	1	Aglomerarea Lepşa -Greşu
II.	3	Adjud, Homocea, Rugineşti	1	Gruparea Adjud
III.	3	Mărăşeşti, Panciu, Străoane	2	Aglomerarea Mărăşeşti, Gruparea Panciu
IV.	7	Odobeşti, Jariştea, Gugeşti, Sihlea, Tîmboieşti, Dumbrăveni, Boloteşti	2	Gruparea Odobeşti, Gruparea Gugeşti
V.	2	Focşani, Suraia	2	Gruparea Focşani, Gruparea Măicăneşti
total	17		8

 

Obiectivele principale ale proiectului

In cadrul prezentului proiect exista doua componente:

• Componenta apa – investitii in sisteme de alimentare cu apa
• Componenta apa uzata – investitii in sisteme de canalizare

Obiectivele principale ale proiectului pentru infrastructura de apa sunt:

• infiintarea de sisteme noi de alimentare cu apa;
• asigurarea de continuitate, calitate si siguranta in furnizarea serviciului de alimentare cu apa prin infiintarea unor sisteme de apa zonale constand in aductiuni care vor asigura sistemelor actuale cantitate de apa conform cerintei, calitate si controlul sursei conform normelor in vigoare;
• extinderea retelelor de apa in sistemele de apa existente, precum si reabilitarea retelelor actuale acolo unde sunt necesare recalibrari in vederea cresterii gradului de conectare al populatiei;
• infiintare de bransamente la retelele de distributie existente in localitatile rurale;
• reabilitarea rezervoarelor existente in vederea asigurarii sigurantei in exploatarea sistemelor;
• construirea de statii de tratare apa pentru asigurarea calitatii apei potabile conform reglementarilor actuale;
• realizarea unui sediu dispecer regional.

Obiectivele principale ale proiectului pentru infrastructura de apa uzata sunt:

• cresterea gradului de conectare la sistemele de canalizare in aglomerarile urbane prin extinderea retelelor de canalizare existente;
• infiintarea de sisteme de canalizare in aglomerarile rurale peste 2000 EL, constand in realizarea de colectoare principale, statii pompare si retele refulare care permit dezvoltarea ulterioara a sistemului pe masura cresterii gradului de conectare;
• constructia a doua statii de epurare regionale : statia de epurare Gugesti 33850 EL si statia de epurare Maicanesti 24750 EL;
• extinderea retelelor de canalizare, extinderea si reabilitarea statie de epurare din aglomerarea Lepsa Gresu.

Strategia de investitii in sectorul de apa si apa uzata a urmarit in principalinfiintarea de sisteme de apa si canalizare in aglomerarile din zona rurala care sa asigure conditiile de dezvoltare ulterioara.

Dezvoltarea durabilă obligă la o reconsiderare a mediului natural sub toate aspectele sale economice, ecologice, estetice şi accentuează caracterul de globalitate al problematicii mediului. Aplicarea măsurilor de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului va determina menţinerea echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanţi ce afectează sănătatea şi creează disconfort.

• ZONA I -

 

Cuprinde: sistemele de alimentare cu apa Soveja si Lepsa -Gresu si Aglomerarea de apa uzata Lepsa –Gresu.

I.1. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ SOVEJA

- deserveste localitatile Dragosloveni, Rucăreni şi staţiunea Soveja din cadrul UAT Soveja.

Lucrari propuse:

-extindere sursa de apa prin dren cu statie de pompare;

- conducta aductiune in lungime de 3.262 m;

I.2. Sistemul de alimentare cu apĂ LEPŞA-GREŞU

            Infiintarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa in localitatile Lepsa si Gresu din comuna Tulnici, prin realizarea urmatoarelor:

- extindere sursa apa – captare apei paraul Marului;

- extindere conducte aductiuni L = 1.466m;

- statie de tratare apa extindere rezervoare inmagazinare cu rezervor inmagazinare nou V = 1.000 mc;

- extindere retele de distributie in Lepsa si Gresu: L = 12.118 m.

I.3. Aglomerarea de apĂ uzatĂ LEPŞA-GREŞU

Lucrari propuse:

- infintare retea de canalizare PVC, L = 11.590 m;

- statii de pompare ape uzate locale 3 buc. ;

- conducta refulare de la SPAU locala L = 2.679 m PEID;

- statie de epurare in Lepsa, 6.100 EL., debit mediu = 11,25 l/s = 414 mc/h, compacta, mecano-bio-chimica.

• ZONA II  -

Cuprinde: sistemele de alimentare cu apa Adjud, Homocea si Ruginesti si Gruparea de apa uzata Adjud.

II.1. Sistemul de alimentare cu apĂ ADJUD

- statie de tratare noua cu permanganat de potasiu; Q=80 l/s

- reabilitari rezervoare: 2 x 1.000 mc existente in gospodăria de apă Adjud Nord;

- extindere retea de distributie PEID: in Adjud si Adjudu nou Vechi: L = 6.336 m cca 7.400 m si in Burcioaia: L = 1.698 m;

- reabilitare retea de distributie L = 4.393 m;

- conducta de aductiune pe L = 4.318 m.

II.2. Sistemul de alimentare cu apĂ HOMOCEA

II.2.1. HOMOCEA

- suplimentarea frontului de captare cu inca 6 foraje de 2.1 - 2.5 l/s, pentru asigurarea unui debit total de 18.05 l/s. Avand in vedere calitatea apei brute si terenurile disponibile, solutia adoptata a fost de executare a 4 foraje in satul Lespezi, unde apa este relativ potabila (existand o depasire la limita a indicatorului amoniu, care poate fi rezolvata printr-o clorare suplimentara) si executia a inca 2 foraje suplimentare in zona captarii de apa existente la Homocea, pe aliniamentul F1 si F2 noi.

- statie de tratare/clorare pentru debitul maxim Q = 20 l/s.

- 2 rezervoare de cate 650 mc fiecare;

-extindere conducte de aductiune cu 6.447m.

1.  

-Frontul va fi  alcatuit din patru puţuri nou forate având adâncimea H = 100 m.

- rezervor de înmagazinare a apei cu V= 200 m³ suprateran, metalic;

- statie de tratare/clorare pentru debitul maxim Q = 4 l/s.

II.3. Sistemul de alimentare cu apĂ RUGINEŞTI

-1 rezervor nou 450 mc Copacesti, inlocuire existent

-1 rezervor nou pentru repompare 50 mc Ruginesti, inlocuire existent

-1 rezervor nou 200 mc Anghelesti, inlocuire existent

- statie de tratare pentru eliminare fier si mangan, Q= 30 m3/h, Copacesti.

II.4. Gruparea de apĂ uzatĂ ADJUD

II.4.1. AGLOMERAREA ADJUD

- extindere retele de canalizare L = 3.633 m si reabilitare retele de canalizare L= 633 m;

-1 statie de pompare locala Adjud Q= 1,00 l/s, H= 8,00 mH₂O;

-infiintare retele de canalizare in aglomerarea Ruginesti din cadrul UAT Ruginesti L= 8.868 m;

-4 statii de pompare locale si conductele de refulare aferente in UAT Ruginesti;

-transferul apelor uzate menajere de pe teritoriul UAT-ului Ruginesti pana in reteaua de canalizare existenta in Adjud; transferul se realizeaza prin intermediul unei statii de pompare de transfer si a conductei de refulare aferenta.

- pentru orasul Adjud si Adjudu Vechi: extinderea retelelor de canalizare pe anumite strazi.

- pentru Adjud: reabilitare retele de canalizare pe anumite strazi.

II.4.2. AGLOMERAREA RUGINEŞTI - localitatile Ruginesti, Anghelesti si Valeni - UAT Ruginesti

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 8.868 m,

-4 statii de pompare apa uzata locale:

-conducta refulare de la SPAU locala, L = 1.707 m, PEID;

- statie de pompare apa uzata si transfer;

-conducta refulare de la SPAU transfer L = 3.662 m.

-ZONA III -

Cuprinde: sistemele de alimentare cu apa Marasesti, Panciu si Straoane, Aglomerarea de apa uzata Marasesti si gruparea de apa uzata Panciu.

 

III.1 Sistemul de alimentare cu apĂ MĂRĂŞEŞTI

III.1.1. MARASESTI

- rezervor nou de 1.000m³, GA Marasesti

- reabilitare retea de distributie Marasesti L = 2.176 m, PEID;

- 20 buc. - puncte de monitorizare SCADA.

III.1.2. DOAGA

-rezervor nou de 200m³, cartier Doaga

-conducta aductiune Doaga De 110 mm, L=300 m

-100 m retea de distributie extindere, cartier Doaga

-statie noua de pompare retea, cartier Doaga

-statie clorare, cartier Doaga.

III.2 Sistemul de alimentare cu apĂ PANCIU

-extindere 800 m conducte aductiune gospodaria de apa Chetroaia si gospodaria de apa Chicera;

-rezervor nou de 700 m³ la gospodaria de apa Chicera;

-echipare statie pompare existenta cu grup de pompare, Q=9 l/s, Hp=120 mH₂O, la gospodaria de apa Chetroaia si podet pietonal acces personal gospodaria de apa Chicera;

- extindere retea de distributie in Panciu, L = 5.226 m - PEID De 110mm

- reabilitare retea de distributie in Panciu, L = 2.146 m – PEID;

-14 buc - puncte de monitorizare SCADA

-extindere conducta aductiune Panciu - localitate Haret L = 7.128 m

- retea de distributie in localitatea Haret. 3.534 m

-pentru Panciu, se va realiza extinderea si reabilitarea retelelor de distributie pe anumite strazi.

III.3 Sistemul de alimentare cu apĂ STRĂOANE

- doua rezervoare V₁ = 550 mc din care se alimenteaza gravitational toata reteaua sistemului, V₂ = 15 mc rezervor tampon;

- infiintare bransamente la reteaua de apa existenta, in vederea cresterii gradului de conectare la reteaua de apa existenta la 100 %.

III.4 Aglomerarea de apĂ uzatĂ MĂRĂŞEŞTI

Apa uzata din Aglomerarea de apa uzata Marasesti se descarca in statia de epurare Marasesti.

III.4.1. CARTIER DOAGA – cartier al oraşului Mărăşeşti

-realizare statie locala de epurare apa uzata pentru cartierul Doaga, pentru 300 LE, Qu zi med = 32,51 mc/zi,tip monobloc, cu o treapta mecanica si o treapta biologica cu namol activ de mica incarcare (nitrificare, denitrificare si decantare finala).

III.4.2. AGLOMERAREA MARASESTI - cuprinde oraşul Mărăşeşti

- extindere retea de canalizare L = cca 1.632 msi reabilitare retea de canalizare cca 1.378 m, cu conducta PVC.

- statie de pompare locala Q= 1,00 l/s, conducta de refulare 316 m, PEID.

III.5. Gruparea de apĂ uzatĂ PANCIU

III.5.1.AGLOMERAREA PANCIU

- extindere retea de canalizare L = 2.935 m, din conducta PVC, PP gofrat.

III.5.2. AGLOMERAREA STRĂOANE

- infiintare retea de canalizare, L = 12.544 m, PVC;

- statie de pompare de transfer Q = 25,00 l/s; conducta de refulare L= 265 m.

-ZONA IV -

Cuprinde: Sistemele de alimentare cu apa Odobesti, Jaristea, Bolotesti, Gugesti, Sihlea, Timboiesti si Dumbraveni si Gruparile de apa uzata Odobesti si Gugesti.

IV.1. Sistemul ZONAL de alimentare cu apă ODOBEŞTI

 

Sistemul zonal de alimentare cu apa din sursa de apa frontul de captare Babeleva asigura in urma implementarii proiectului alimentarea cu apa a orasului Odobesti si a comunelor Brosteni, Vartescoiu, Carligele,Cotesti, Urechesti, Popesti si Bordesti, iar in viitor posibilitatea de alimentare cu apa a comunelor Mera, Gura Calitiei si Dumbraveni.

 

IV.1.1. U.A.T. ODOBEŞTI

- extindere statie tratare (clorare): extinderea capacitatii la un debit de 77,48 l/s (de la 64 l/s);

- reabilitare rezervor inmagazinare V = 3000 mc;

- reabilitari retele distributie 2.820 m si extindere retele distributie 2.290 m in Odobesti si Unirea;

- un foraj nou in frontul de captare existent de la Babele;

- extindere (dublare) conducta de aductiune Babele – Odobesti, L = 19.602 m;

- aductiune zonala, de la GA Odobesti – zona GA Gura Calitiei L = 33.973 m - punctul de capat, in dreptul GA Gura Calitiei, a fost conventional ales ca si capat, deoarece din acest punct se continua racord spre sistemul Bordesti si in viitor racorduri spre mai multe sisteme de apa.

IV.1.2. U.A.T. BROŞTENI

- infiintare retea distributie, partea de alimentare gravitationala, cu conducte PEID – L= 356 m ( De 110 mm) si L = 2006 m ( De 250mm);

In cadrul prezentei investitii pentru UAT Brosteni se executa doar reteaua de distributie alimentata gravitational, cu o lungime de L= 2.362 m.

IV.1.3. U.A.T. VÎRTEŞCOIU

-racord de la aductiunea zonala Odobesti la rezervorul existent;

-infiintare conducta aductiune PEID, L = 1.000 m; doua statii de pompare pe aductiunea zonala in gospodaria de apa Vartescoiu – Talaban;

IV.1.4. UAT CÎRLIGELE

- extinderea conductei de aductiune cu 180 m, racord la aductiunea zonala Odobesti;

- rezervor nou 400 m³ Bontesti, inlocuire rezervor existent 200 m³ Bontesti; 2x750m³ rezervoare noi in gospodaria de apa Dalhauti, pentru aductiunea zonala; o statie de clorare noua in gospodaria de apa Dalhauti, pentru aductiunea zonala;

- puncte de monitorizare SCADA.

In comuna Carligele se va asigura alimentarea gravitationala cu apa a tuturor localitatilor (cu exceptia sistemului Dalhauti).

IV.1.5. U.A.T. COTEŞTI

- racord la aductiunea zonala Odobesti; extindere conducta aductiune PEID, L=50 m.

IV.1.6. U.A.T. URECHEŞTI

- racord la aductiunea zonala Odobesti - extindere conducta aductiune PEID, L = 30 m.

IV.1.7. U.A.T. POPEŞTI

- racord la aductiunea zonala Odobesti; rezervor inmagazinare Terchesti V=800 m³; statie de reclorare Terchesti, pentru corectie, daca este necesar; extindere conducta aductiune PEID: L = 150 m; L = 8.069 m - retea de distributie PEID.

IV.1.8. U.A.T. BORDEŞTI

- racord la aductiunea zonala Odobesti

- o statie de repompare noua pe aductiune, tip booster; extindere conducta aductiune 3.400 m.

IV.2. Sistemul de alimentare cu apă JARIŞTEA

-extindere conducta aductiune 5.060 m PEID;

- rezervor nou 400 m³ Jaristea, inlocuire rezervor existent 300 m^3;

-rezervor nou 250 m³ Padureni, inlocuire rezervor existent 250 m^3;

-statie de clorare gospodaria de apa Scanteia;

-infiintare bransamente la reteaua existenta de apa.

IV.3. Sistemul de alimentare cu apă BOLOTEŞTI

- extindere conducte retele de apa in zona Babele apartinand de Vitanestii de sub Magura, pentru alimentarea cu apa a locuitorilor din zona, L=3.047 m – conducta PEID;

-conectarea retelelor de apa din sistemul Bolotesti cu sistemul Putna printr-o conducta de L=2.099 m –PEID;

- inlocuirea rezervorului de apa existent cu un rezervor nou 600 m³;

- statie de pompare tip Booster, Q=12 l/s;

-realizare aductiune la rezervorul nou de la statia de pompare, L = 478 m –PEID;

-realizare aductiuni de la rezervorul nou la reteaua de distributie existenta, PIED, L = 206 m ;

-realizare zona de protectie sanitara cu regim sever pentru amplasamentul rezervorului nou;

-infiintare de bransamente la reteaua existenta de apa in vederea cresterii la 100% a gradului de conectare a consumatorilor.

IV.4. Gruparea de apă uzată ODOBEŞTI

IV.4.1. AGLOMERAREA ODOBEŞTI - localitatile Odobesti si Unirea - UAT Odobesti

- extindere retea de canalizare PVC, L = 7.631 m, din care 595 m reabilitare retea de canalizare;

- 4 statii de pompare apa uzata;

- conducta refulare PEID L = 1.964 m.

IV.4.2. AGLOMERAREA VÎRTEŞCOIU – BROŞTENI

U.A.T. VÎRTEŞCOIU

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 3.581 m, gravitationala;

-2 statie de pompare apa uzata locale;

-conducta refulare de la SPAU locala L = 1.306 m, PEID;

-statie de pompare apa uzata si transfer;

-conducte refulare de la SPAT de transfer L = 691 m, PEID;

U.A.T. BROŞTENI

Extindere retea canalizare L = 2.419 m, PVC.

IV.4.3. AGLOMERAREA BOLOTEŞTI - localitati: Bolotesti, Gagesti, Pietroasa si Vitanestii De Sub Magura.

- infiintare retea de canalizare PVC, L = 12.439 m, gravitationala;

-3 statii noi de pompare apa uzata locale;

- conducte de refulare de la SPAU locale: L = 967 m;

-statie noua de pompare apa uzata transfer;

-conducte de refulare de la SPAU transfer, L = 5.320 m, PEID;

IV.4.4. AGLOMERAREA JARIŞTEA

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 8.449 m, gravitationala;

-3 statii de pompare apa uzata locale;

-conducte refulare de la SPAU locale (L= 1.958 m);

-statie de pompare apa uzata si transfer;

-conducta refulare PEID, L = 1.644m.

IV.5. Sistemul de alimentare cu apă GUGEŞTI

- reabilitarea a 4 foraje, cu 120 m adancime: 3 din frontul de captare Gugesti sud si unul din frontul de captare Gugesti nord;

- extindere statie de tratare/clorare - clorinatoare noi cu hipoclorit, pentru Q = 20 l/s;

- extindere statie de pompare;

- extindere conducta aductiune L = 200 m;

- inlocuire rezervor 100 mc din statia Oreavu.

IV.6. Sistemul de alimentare cu apă SIHLEA

Realizare sistem centralizat de alimentare cu apa pentru localitatea Sihlea, cu posibilitatea alimentarii in viitor si a localitatilor Caiata si Bogza:

- 5 foraje noi cu H = 120 m; infiintare conducta aductiune PEID, L = 1.828 m;

- statie noua de pompare retea; rezervor nou 600 mc; statie noua de tratare, Q=11 l/s;

-infiintare retea de distributie PEID, L = 6.877 m; 13 buc. puncte de monitorizare SCADA.

IV.7. Sistemul de alimentare cu apă TÎMBOIEŞTI

-extindere front captare cu 2 foraje H = 160 m; inlocuire pompe foraje existente;

-extindere conducta aductiune L = 1.350 m ; rezervor nou 500 m^3;statie de tratar, Q=8 l/s;

-3 statii noi de pompare retea (tip booster); 21 buc. puncte de monitorizare SCADA;

-infiintare bransamente la reteaua de apa existenta in vederea cresterii gradului de conectare la reteaua de apa.

IV.8. Sistemul de alimentare cu apă DUMBRĂVENI

- rezervoare noi 3 buc.: V₁ = 300 mc in GA Candesti statie izlaz (inlocuire R 300 m³), V2 = 50 mc pentru repompare in sat Candesti (inlocuire R 50 m³), V3 = 300 m³ in GA Dumbraveni (inlocuire R 250 m³);

-18 buc. puncte de monitorizare SCADA;

-infiintare bransamente la retele existente pentru atingerea unui grad de conectare de 90%.

IV.9. Gruparea de apă uzată GUGEŞTI

IV.9.1. AGLOMERAREA GUGEŞTI

-extindere retea de canalizare PVC, L = 5208 m, gravitationala;

-statie de pompare apa uzata locala; conducta refulare PEID, L = 9 m;

-2 statii de pompare apa uzata de transfer;

-conducte de refulare de transfer: 463 m si 75 m conducta PIED, pompare si 1.750 m colector transfer PVC;

-statie de epurare zonala 33.850 LE.

STAŢIA DE EPURARE ZONALĂ GUGEŞTI

Statie de epurare Gugesti se va extinde pe amplasamentul actual pentru 33 850 EL si debitul de intrare 46 l/s; se va amplasa la o distanta mai mare de 600 m de orice locuita. Descarcarea efluentului se face in emisarul raul Ramna.

Noua statie de epurare, va fi mecano-biologica si va cuprinde urmatoarele parti componente: camin deversor cu by-pass; statia gratarelor rare si dese cu echipament de prelevare probe inclusiv cladire si system de ventilatie si dezodorizare;desnisipator – separator de grasimi cu aerare; decantor primar cu basa de colectare grasimi (inclusiv de la desnisipator); statie de pompare intrare apa uzata cu debitmetru electromagnetic pentru efluent; bazine de namol activ su zone anoxice, anaerobe si oxice;statie de suflante pentru bazinele cu namol active;decantoare secundare si basa de colectare spuma;masurare debit efluent si echipament automat de prelevare probe;concentrator gravitational de namol primar inclusiv instalatie de colectare si dezodorizare;statie de pompare namol recirculat si in exces;ingrosare gravitationala namol in exces inclusiv instalatia de polimer aferenta;bazin de omogenizare namol si statie de pompare namol omogenizat;deshidratare statica a namolului in containere cu sistem static de deshidratare;statie de pompare supernatant;platforma pentru depozitare temporara a namolului deshidratat inclusiv sera pentru uscarea namolului care va contine si o instalatie de incalzire a serei pe timpul iernii, si echipamente de amestec si manipulare namol; rezervoare de fermentare a namolului si instalatiile aferente; rezervor stocare biogaz si flacara de veghe pentru securitatea sistemului de biogaz; centrala termica cu alimentare duala combustibil lichid si biogaz; retele din incinta statie;cladire administrativa, laborator, dispecerat, central termica si atelier mecanic; post de transformare; generator electric; iluminat exterior; automatizare si SCADA.

IV.9.2. AGLOMERAREA URECHEŞTI – POPEŞTI - localitatile Urechesti -UAT Urechesti si Popesti - UAT Popesti

U.A.T. URECHEŞTI

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 5.724 m, gravitationala;

- 2 statii de pompare apa uzata locala noi;

-conducte refulare de la SPAU locala: 569 m, PIED;

-statie de pompare apa uzata de transfer; conducta refulare de la SPAU de transfer:1.005 m, PIED.

U.A.T. POPEŞTI - localitatile Popesti si Terchesti

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 8.005 m, gravitationala;

- infiintare colector transfer PVC, L = 2.101 m.

IV.9.3. AGLOMERAREA DUMBRĂVENI - localitatile Dumbrăveni, Dragosloveni, Cândesti -UAT Dumbrăveni si Bordeşti - UAT Bordeşti:

UAT Dumbraveni

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 13.222 m, gravitationala;

- statie de pompare apa uzata transfer;

-conducta de refulare de la SPAT transfer: 1.095 m conducta PIED,pompare ;1.700 m colector transfer, PVC.

UAT Bordesti

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 8.817 m, gravaitationala;

-2 statii noi de pompare apa uzata locale;

-conducte de refulare de la SPAU locale 356 m si 487 m – PIED;

- statie de pompare apa uzata transfer;

-conducta de refulare de la SPAT transfer: 945 m –PIED,  pompare, 2.096 m colector transfer PVC.

IV.9.4. AGLOMERAREA OBREJIŢA – SLOBOZIA BRADULUI – TÎMBOIEŞTI

U.A.T. OBREJIŢA - localitatea Obrejiţa

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 4.674 m, gravaitationala;

-infiintare colector transfer PVC, L = 1.495 m.

U.A.T. SLOBOZIA BRADULUI

- înfiinţare reţea de canalizare L = 8.318 m, PVC, gravitationala;

-2 statii de pompare apa uzata locale;

-conducta refulare de la SPAU locala: 198 m si 540 m, PEID;

- statie de pompare apa uzata transfer;

-conducta de refulare de la SPAT transfer: 422 m PIED, pompare si 3.437 m colector transfer PVC.

U.A.T. TÎMBOIEŞTI

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 5.245 m;

- statie de pompare apa uzata locala;

- conducta refulare de la SPAU locala 236 m, PIED.

IV.9.5. AGLOMERAREA SIHLEA - localitatea Sihlea - UAT Sihlea

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 5.567 m, gravitationala;

-4 statii de pompare apa uzata locale;

-conducta refulare de la SPAU locala, PEID: 696 m, 1.241 m, 784 m si 693 m;

-statie de pompare apa uzata de transfer;

-conducta refulare de la SPAT transfer: 2.917 m, PIED- pompare si 3.932 m colector transfer PVC.

 

-ZONA V -

Zona 5 cuprinde: Sistemele de alimentare cu apă Focşani şi Suraia şi Grupările de apă uzată Focşani şi Măicăneşti.

V.1. Sistemul de alimentare cu apă FOCŞANI

Capacitatea actuală a sursei municipiului Focsani acoperă atât cerinţa de apă actuală cât şi cea mai mare cerinta prevăzută, conferind siguranţă viitorului sistem centralizat de alimentare cu apă Focşani. Calitatea apei din sursa Suraia este conforma cu Directiva nr. 98/83/CCE pentru apa potabilă şi Legea privind calitatea apei potabile nr. 458/2002, modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004 din România.

Evaluarea vulnerabilităţii la poluare a surselor de apă, a furnizat concluzia că nu există o activitate potenţială de poluare deoarece sursa de apă subterană si Suraia, a municipiului Focsani, exploatează un acvifer de adâncime, nepoluat, izolat printr-un ecran natural din argilă de acviferul freatic.

Sistemele de alimentare cu apa existente in zona de sud-est a judetului Vrancea au probleme cu calitatea apei brute (prezinta depasiri la nitrati, nitriti, amoniu, mangan si fier, functie de zona, respectiv front de captare) si cu cantitatile de apa extrase (in perioadele de vara exista un deficit de apa, ceea ce duce la intreruperi in furnizarea apei potabile in aceste sisteme).

Proiectul propus are in vedere extinderea sistemului de alimentare cu apa Focsani pentru a realiza alimentarea cu apa potabila a sistemelor de alimentare cu apa existente in partea de sud-est a judetului, prin inlocuirea debitului de apa captat din sursa locala  cu debitul de apa provenit de la sursa Focsani, prin intermediul a doua aductiuni:

- aductiunea 1: Uzina de apa Focsani – Milcovul – Gologanu – UAT Tataranu (cu alimentarea UAT Ciorasti);

- aductiunea 2: Uzina de apa Focsani – Rastoaca – Vulturu (cu alimentarea UAT Nanesti si UAT Maicanesti).

V.1.1. U.A.T. FOCŞANI

- reabilitare statie de tratare existenta (gospodaria de apa Focsani);

-4 reabilitari rezervoare existente GA Focsani: 3 R 5.000 m³ si R 10.000 m³;

- executie statie de pompare pentru aductiunea zonala, Q = 108 l/s (inlocuire statie de pompare existenta);

- extindere retea de distributie PEID -7.115 m; reabilitare retea de distributie PEID, 14.815 m;

-realizare sediu dispecer Focsani;

- aductiune zonala L= 52.580 m cu 2 ramificatii (ramificatii care incep din satul Milcovul), de alimentare cu apa a sub-sistemelor locale, pentru asigurarea calitatii si cantitatii de apa potabila:

• aductiune tronson comun Uzina de apa Focsani – Milcovul: L=10.456 m; 
• aductiune ramura 1: UAT Milcovul (Milcovul, Lamotesti, sub-sistem existent), UAT Gologanu (sub-sistem existent), UAT Rastoaca (sub-sistem existent in curs de PIF), UAT Tataranu (Tataranu sub-sistem existent, Martinesti sub-sistem existent, Vajaietoarea sub-sistem existent, Bordeasca Veche sub-sistem existent), UAT Ciorasti (Ciorasti, Condresti, Mihalceni, Salcia Noua, Salcia Veche, Spatareasa, sub-sistem existent), L=26.595 m;
• Aductiunea Ramura 2: UAT Vulturu (Botarlau, Vulturu, sub-sistem existent), UAT Nanesti (Calienii Noi si Calienii Vechi sub-sistem existent Vulturu, Nanesti sub-sistem existent), UAT Maicanesti (Maicanesti, Belciugele, Tataru, Ramniceni sub-sistem existent prin alimentare din GA Vulturu, si Slobozia Botesti sub-sistem nou, prin alimentare din Tataranu), L= 15.529 m.

V.1.2. U.A.T. CÎMPINEANCA

-extindere retea de distributie L = 1.985 m si reabilitare retea de distributie L = cca 2.455 m,  bransamente individuale cu conducta PEID.

V.1.3. U.A.T. GOLEŞTI

-extindere retea de distributie L = 3.986 m cu conducte PEID; bransamente individuale cu conducta PEID;

-5 buc. puncte de monitorizare SCADA.

V.1.4. U.A.T. MILCOVUL

-racord la conducta aductiune 475 m; rezervor 500m³; 15 buc. puncte de monitorizare SCADA;

-infiintare bransamente la reteaua existenta de apa, pentru asigurarea conectarii 100% la retea.

V.1.5. U.A.T. GOLOGANU

-racord de la conducta de aductiune zonala Focsani, PEID, L = 73 m; rezervor nou 500m³;

-infiintare bransamente la reteaua existenta de apa pentru asigurarea conectarii 100% la retea.

V.1.6. U.A.T. TĂTĂRANU

-racord la conducta aductiune cu L=1.464 m; 3 statii noi de pompare tip booster;

-rezervor nou 700 m³ Tataranu, inlocuire existent;

-3 rezervoare noi, doua de 200 m³ (Martinesti si Vajaietoarea) si unul de 300m³ (Bordeasca Veche)

-puncte de monitorizare SCADA; infiintare bransamente pentru asigurarea conectarii 100% la retea.

V.1.7. U.A.T. CIORĂŞTI

-racord la conducta aductiune PEID, L = 382 m ; rezervor nou 600 m³ Ciorasti, inlocuire existent;

-statie de pompare noua la captare; 19 buc. puncte de monitorizare SCADA.

V.1.8. U.A.T. VULTURU

-racord la conducta aductiune PEID, L = 150 m ; 2 rezervoare noi 750m³ fiecare, la GA Vulturu,

- rezervor nou repompare 15 m³ la GA Maluri pentru Maicanesti si Nanesti,

-puncte de monitorizare SCADA; infiintare bransamente pentru asigurarea conectarii 100% la retea.

V.1.9. U.A.T. NĂNEŞTI

-racord la conducta aductiune 6.361 m (GA Maluri – GA Nanesti);

-statie de pompare noua la captare GA Maluri tip booster; rezervor nou 200 m³ Calienii Noi;

-puncte de monitorizare SCADA; infiintare bransamente pentru asigurarea conectarii 100% la retea.

V.1.10. U.A.T. MĂICĂNEŞTI

-extindere conducta aductiune PEID, 5.234 m; rezervor nou 800 m³ Maicanesti;

-statie noua de pompare tip booster in gospodaria de apa Tataranu;

-extindere retea de distributie 4.803 m- PEID; puncte de monitorizare SCADA.

V.1.11. U.A.T. VÎNĂTORI

Satele Vanatori, Petresti si Jorasti vor fi alimentate cu apa prin intermediul unei aductiuni locale din Uzina de apa Focsani spre localitatea Vanatori. Lucrari propuse:

- infiintare conducta aductiune PEID, L = 4.309 m;

- infiintare retea de distributie PEID, L = 9.089 m.

V.1.12. U.A.T. RĂSTOACA

-racord la conducta de conducta aductiune 150 m; puncte de monitorizare SCADA.

 

V.2. Gruparea de apă uzată FOCŞANI

Avand in vedere faptul ca statia de epurare Focsani a fost proiectata pentru o capacitate de 122.000 PE si in prezent functioneaza la 60% capacitate, datorita scaderii masive a industriei, se propune pentru eficientizarea sistemului de canalizare ca unele localitati aflate in apropiere de municipiul Focsani sa deverseze apele uzate colectate in statia de epurare Focsani.

In urma analizei efectuate, a rezultat ca urmatoarele localitati pot asigura un sistem de canalizare care sa descarce apele uzate, in final, in statia de epurare Focsani:

• UAT Carligele si UAT Cotesti, prin reteaua de canalizare a municipiului Focsani.
• In zona de sud si sud-est, UAT Slobozia Ciorasti, UAT Gologanu, UAT Milcovul si UAT Rastoaca vor descarca apele uzate colectate printr-un sistem de canalizare zonal direct in statia de epurare Focsani. Aceste sisteme locale, in majoritate nou create (doar UAT Gologanu are retea de canalizare in functiune) vor asigura cresterea gradului de conectare a populatiei in vederea conformarii in localitatile cu peste 2.000 locuitori. Transportul apelor uzate catre statia de epurare Focsani se va realiza prin intermediul unor statii de pompare de transfer intre localitati si prin retele de colectare stradale in cadrul localitatilor.
• in zona de vest si sud-vest, localitatile partial Vartescoiu si Olteni, UAT Vartescoiu, prin reteaua de canalizare UAT Campineanca -aceste lucrari nu sunt cuprinse in cadrul prezentei investitii.

Aceasta solutie conduce la reducerea semnificativa a costurilor de operare si intretinere, inclusiv a celor investitionale, prin renuntarea la realizarea de statii de epurari in mai multe localitati.

V.2.1. AGLOMERAREA FOCŞANI - localitatile Focsani si Mandresti din UAT Focsani, localitatile Campineanca, Pietroasa si Valcele din UAT Cimpineanca si localitatile Golesti si Ceardac din UAT Golesti.

Proiectul propune, pentru cresterea gradului de conectare a populatiei in vederea conformarii, continuarea unor lucrari de investitii ce au inceput in cadrul proiectul POS Mediu etapa 2007-2013 pentru Focsani, Golesti si Campinenca.

U.A.T. FOCŞANI

- extindere retea de canalizare PVC, 7.184 m;

- reabilitare retea de canalizare si tronson capat conducta evacuare emisar de la statia de epurare Focsani din tuburi de PVC, 3.443 m;

-reabilitare ultimul tronson din conducta de apa epurarata de la statia de epurare Focsani, 1.450 m;

-statie de pompare apa uzata noua, 268 m conducta refulare PEID; toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin intermediul unor conducte PVC multistrat.

U.A.T. CÎMPINEANCA

- extindere retea de canalizare L= 3.765 m, PVC; statie de pompare apa uzata noua;

- 240 m conducta refulare PEID; toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin intermediul unor conducte din PVC multistrat.

U.A.T. GOLEŞTI

-extindere retea de canalizare PVC, L= 3.454 m; toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin intermediul unor conducte din PVC multistrat.

V.2.2. AGLOMERAREA GOLOGANU - localitatea Gologanu - UAT Gologanu

Proiectul propune preluarea apelor uzate din reteaua de canalizare existenta si directionarea acestora  catre o statie de transfer apoi catre statia de epurare Focsani:

- statie de pompare apa uzata de transfer; conducta refulare de la SPAU transfer L= 1.731m PIED.

V.2.4. AGLOMERAREA MILCOVUL - localitatile Milcovul si Lamotesti -UAT Milcovul:

- infiintare retea de canalizare L = 9.281 m, PVC; statii de pompare apa uzata locale 2 buc.;

- conducte de refulare de la SPAU locale: 85 m si 191 m ; statie de pompare apa uzata si transfer;

-conducta refulare de la SPAU transfer 1.283 m, PIED ; toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin intermediul unor conducte din PVC multistrat.

V.2.5. AGLOMERAREA RĂSTOACA - localitatea Rastoaca - UAT Rastoaca:

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 6.350 m; statie de pompare apa uzata locala;

-conducta refulare de la SPAU locala: 400 m, PIED; statie de pompare apa uzata si transfer;

-conducta refulare de la SPAU transfer L = 6.573 m, PIED; toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin intermediul unor conducte din PVC multistrat.

V.2.6. AGLOMERAREA VÎNĂTORI - localitatile Vinatori, Petresti si Jorasti - UAT Vanatori:

- infiintare retea de canalizare L = 8.435 m;statie de pompare apa uzata locala noua;

-conducta refulare de la SPAU locala 9 m, PIED; 2 statii de pompare apa uzata si transfer;

- conducte refulare de la SPAU de transfer: 4.900 m si 2.135 m, PIED ;

-toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin intermediul unor conducte din PVC multistrat.

V.2.7. AGLOMERAREA COTEŞTI - localitatile Cotesti, Budesti si Valea Cotesti - UAT Cotesti:  

-infiintare retea de canalizare PVC, 12.038 m; infintare colector transfer 4.211 m PVC;

-4 statii noi de pompare apa uzata locale;

-conducte de refulare de la SPAU locale 217 m, 565 m, 248 m si 529 m - PEID.

Toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin intermediul unor conducte din PVC multistrat.

V.2.8. AGLOMERAREA CÎRLIGELE - localitatile CIrligele, Blidari si Bontesti - UAT Carligele:

-infiintare retea de canalizare PVC, L = 10.485; 4 statii noi de pompare apa uzata locale;

 -conducte de refulare de la SPAU locale 159 m, 76 m, 43 m si 46 m – PIED ;

-statie de pomapare de transfer; conducte de transfer 2.719 m –pompare, 1.945 m – gravitational si 713 m colector transfer –PVC.

Toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin intermediul unor conducte din PVC multistrat.

 

V.3. Gruparea de apă uzată MĂICĂNEŞTI

V.3.1. AGLOMERAREA BILIEŞTI - localitatea Bilieşti- UAT Bilieşti

- extindere retea de canalizare PVC, 4.015 m; 3 statii noi de pompare apa uzata locale;

-conducte de refulare de la SPAU locale L=1.631 m; statie noua de pompare apa uzata transfer;

-conducte de refulare de la SPAU transfer 3.169 m – PIED; racorduri pe retele existente.

Toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin conducte din PVC multistrat.

Deoarece in localitatea Biliesti exista retea de canalizare in partea de nord a localitatii, dar nefunctionala, proiectul propune realizarea unei noi retele de canalizare pe strazile principale in partea de sud-vest a localitatii, care va interconecta cu cea existanta functionand ca un singur sistem separativ.

V.3.2. AGLOMERAREA SURAIA - localitatea Suraia - UAT Suraia

- infiintare retea de canalizare L = 8.253 m;

- statii de pompare apa uzata locale 4 buc. si conducta refulare L = 58 m, 83 m, 8 m si 8 m- PEID;

-statie de pompare apa uzata si transfer; conducta de refulare de la SPAU transfer, L = 3.791 m- PEID; toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin conducte PVC multistrat.

V.3.3. AGLOMERAREA NĂNEŞTI - cu care din localitatile UAT - Nănesti, Călienii Noi si Călienii Vechi

- infiintare retea de canalizare PVC, L = 3.545 m; statie de pompare apa uzata locala;

- conducta refulare de la SPAU locale: 627 m, PEID; statie de pompare apa uzata si transfer;

-conducta refulare de la SPAU transfer 2.404 m, PIED.

Toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin conducte PVC multistrat.

V.3.4. AGLOMERAREA TĂTĂRANU - localitatile Tătăranu, Mărtineşti, Bordeasca Veche şi Vâjietoarea - UAT Tătăranu

- infiintare retea de canalizare PVC, L = 11.769 m; 6 statii de pompare apa uzata locale;

-conducta refulare de la SPAU locala L = 6.444 m, PIED ; statie de pompare apa uzata si transfer;

-conducta refulare de la SPAU transfer 3.407 m, PIED ; toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin conducte PVC multistrat.

V.3.5. AGLOMERAREA VULTURU

- infiintare retea de canalizare L = 13.426 m, PVC;

- statii de pompare apa uzata locale 3 buc. si conducte de refulare de la SPAU locale 228 + 34 + 5 m 26 m, din PEID;

- statie de pompare apa uzata si transfer; conducta de refulare de la SPAU de transfer L = 6.059 m.

Toti consumatorii vor fi racordati in caminele de vizitare prin conducte PVC multistrat.

V.3.6. AGLOMERAREA MĂICĂNEŞTI

- infiintare retea de canalizare L = 8.219 m, PVC; statii locale de pompare apa uzata 2 buc.;

- conducte de refulare de la SPAU locale L = 542 m, PEID;

-statii de pompare apa uzata si transfer 4 buc.,

-conducte refulare de la SPAU transfer L = 3.762 m PEID;

- racorduri pe retele existente in localitatea Maicanesti

- statie de epurare noua zonala - 24.750 L.E.

Proiectul prevede colectoare pe strazile principale, respectiv drumul judetean DJ 204B si drumul national DN 23, care colecteaza apele menajere din localitatile pe care le tranziteaza: Slobozia Botesti, Ramniceanca, Tataru, Maicanesti si Belciugele:

-ramura din nord care trece prin localitatea Belciugele aduce apele uzate de teritoriul mai multor UAT-uri: Biliesti, Suraia, Vulturu si Nanesti;

-ramura din vest care trece prin localitatile Slobozia Botesti, Rimniceni si Tataru aduce apele uzate de teritoriul mai multor UAT-uri.

Cele doua ramuri se unesc in localitatea Maicanesti, in apropierea podului de peste raul Ramnicul Sarat, de unde este prevazut un colector din PVC De 630 mm pana in statia de epurare prevazuta.

STAŢIA DE EPURARE ZONALĂ MĂICĂNEŞTI

Noua statie de epurare care va deversa in emisarul raul Ramnic, 24.750 EL, debit mediu 55l/s, se va amplasa la o distanta mai mare de 600 m de orice zona locuita, va asigura epurarea intregului debit de apa uzata colectat de la populatia existenta, astfel incat apa epurata sa corespunda normativelor nationale referitoare la calitatea apelor uzate.

Noua statie de epurare, va fi mecano-biologica si va cuprinde urmatoarele parti componente:

camin deversor cu by-pass, statia gratarelor rare si dese cu echipament de prelevare probe inclusiv cladire si si system de ventilatie si dezodorizare, desnisipator – separator de grasimi cu aerare, decantor primar cu basa de colectare grasimi (inclusiv de la denisipator), statie de pompare intrare apa uzata cu debitmetru electromagnetic pentru efluent, bazine de namol activ su zone anoxice, anaerobe si oxice, statie de suflante pentru bazinele cu namol activ, decantoare secundare si basa de colectare spuma, masurare debit efluent si echipament automat de prelevare probe, concentrator gravitational de namol primar inclusiv instalatie de colectare si dezodorizare, statie de pompare namol recirculat si in exces, ingrosare gravitationala namol in exces inclusiv instalatia de polimer aferenta, bazin de omogenizare namol si statie de pompare namol omogenizat, deshidratare statica a namolului in containere cu sistem static de deshidratare, statie de pompare supernatant, platforma pentru depozitare temporara a namolului deshidratat, inclusiv sera pentru uscarea namolului care va contine si o instalatie de incalzire a serei pe timpul iernii, precum si echipamente de amestec si manipulare namol, rezervoare de fermenta re a namolului,si instalatiile aferente, rezervor stocare biogaz si flacara de veghe pentru securitatea sistemului de biogaz, centrala termica cu alimentare duala combustibil lichid si biogaz, retele din incinta statie, cladire administrativa, laborator, dispecerat, central termica si atelier mecanic, post de transformare, generator electric, iluminat exterior, automatizare si SCADA.

Prin realizarea lucrrailor propuse, se vor asigura conditiile de deversare cerute de normativele nationale inclusiv reducerea azotului si fosforului pentru statii de epurare.

 

Nu se vor face defrisari la nici o investitie propusa prin prezentul proiect.

Proiectul prevede subtraversari /supratraversari de cai de comunicatie/cursuri de apa, canale, podete, etc.

 

b.1. mărimea proiectului:

b.2. cumularea cu alte proiecte:

- Statiile de epurare Odobesti, Marasesti, Panciu si Adjud au fost receptionate in anul 2016 fiind realizate si finantate in cadrul POS Mediu 2007-2013, Axa1:„Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si apa uzata in judetul Vrancea”. Prin masurile de reabilitare, modernizare si extindere incluse atat in cadrul proiectului aflat in curs de derulare, cat si a lucrarilor cuprinse in prezentul proiect ce urmeaza sa fie implementat in etapa de programare 2014-2020, calitatea apelor emisarilor statiilor de epurare va fi mult imbunatatita.

- Statia de epurare Focsani a fost reabilitata prin I.S.P.A. (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-aderare) – Instrument de finantare 2000 – 2006.

- Lucrarile propuse prin prezentul proiect pentru Aglomerarea de apa uzata Focsani au in vedere continuarea unor lucrari de investitii ce au inceput in cadrul proiectului POS Mediu etapa 2007-2013 pentru Focsani, Golesti si Cimpineanca.

- Necesitatea infiintarii unui sistem de alimentare cu apa in Lepsa si Gresu este data de importanta si dezvoltarea acestei zone prin includerea ei in Programul national de dezvoltare a turismului montan „Superschi in Carpati” conform Legii nr. 526/12.2003, cu modificarile si completarile ulterioare, program de international pentru dezvoltarea turismului montan, cu componenta principala de turism pentru practicarea schiului si a altor sporturi de iarna.

In marea majoritate a celor 25 de subproiecte din cadrul prezentului proiect, lucrarile de constructie se vor face in proportie de 75% in intravilanul localitatilor si 25% in extravilanul localitatilor.

- Impactul realizarii proiectului cumulat cu proiecte in intravilanul localitatilor (de constructii de locuinte sau constructii pentru activitati cu impact redus asupra mediului)

Din punct de vedere al impactului asupra mediului:

• lucrarile mentionate reprezinta lucrari cu impact nesemnificativ asupra solului si subsolului prin realizarea fundatiilor si a lucrarilor de constructie;
• nu se identifica un impact remanent in perioada de functionare a investitiilor ;
• nu se vor efectua lucrari de defrisare vegetatie sau lucrari in albiile cursurilor de apa;
• impact pozitiv asupra mediului prin asigurarea alimentarii cu apa si a evacuarii apelor uzate in sistem centralizat;
• in perioada de operare nu se identifica un impact semnificativ asupra constructiilor proiectate in zona.
• statiile de epurare respecta distanta impusa de legislatia in vigoare fata de zonele de locuinte.

-Impactul realizarii proiectului cumulat cu proiectul “Constructia centrului de management integrat al deseurilor, statiei de sortare si statiei de compostare de la Haret, judetul Vrancea”,

• Constructia “Centrului de management integrat al deseurilor, statiei de sortare si statiei de compostare de la Haret, judetul Vrancea” prevede urmatoarele: construirea unui depozit ecologic, a unei o statii de transfer deseuri si statie de compostare. Sistemul integrat de management al deşeurilor va asigura facilităţi corespunzătoare de colectare şi transport a deşeurilor în localităţile judetului Vrancea.

In aceasta zona se vor desfasura urmatoarele lucrari din proiectul propus: Sistem de alimentare cu apa Panciu, Grupare de apa uzata Panciu, Sistem de alimentare cu apa Marasesti si Aglomerarea de apa uzata Marasesti.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului:

• proiectele mentionate mai sus nu sunt influentate de constructia depozitului si a statiei de sortare, deoarece acestea nu se desfasoara in localitatea Haret si nici in imediata apropiere a acesteia;

• prin implementarea prezentului proiect nu se schimba functiunea zonelor invecinate sau activitatile ce se desfasoara in vecinatatea amplasamentului.

b.3. utilizarea resurselor naturale:

- Resursele naturale care se vor folosi in timpul realizarii sunt: agregate minerale, lemn si apa, iar in timpul functionarii obiectivului: apa.

b.4. producţia de deşeuri:

- In perioada de executie a proiectului vor rezulta: deşeuri de construcţii (pamant de excavatie excedentar, deseuri de lemn, deseuri metalice, deseuri materiale plastice si carton, etc.), deşeuri menajere. Deşeurile vor fi colectate selectiv in spatii special amenajate in organizarea de santier si preluate de către operatori economici autorizaţi in vederea valorificarii/eliminarii.

- In perioada de functionare vor rezulta: deşeuri rezultate de la curăţirea canalelor şi căminelor reţelei de canalizare, reziduuri de la grătare, deşeuri rezultate de la desnisipare, namol rezultat de la epurarea apei uzate si deseuri menajere.

Deşeurile vor fi colectate selectiv in spatii special amenajate in incinta statiilor de epurare/gospodariilor de apa si preluate de către operatori economici autorizaţi in vederea valorificarii/eliminarii.

Deseurile se vor gestiona conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor.

 

b.5. emisiile poluante, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:

Emisiile poluante vor fi locale, in zonele de lucru, pe perioada executarii lucrarilor si vor fi generate cu precadere ca urmare a activitatilor mijloacelor de transport si utilajelor folosite in perioada de realizare a proiectului.

Emisiile poluante, inclusiv zgomotul provenite din surse din perioada de executie a proiectului vor fi reduse prin utilizarea de utilaje si echipamente adecvate.

Se vor respecta prevederile si limitele STAS nr. 10009/1988- Acustica in constructii, Acustica urbana.

b.6. riscul de accident, ţinându-se seama în special de substanţele şi de tehnologiile utilizate: nu se vor utiliza materiale cu risc pentru om/mediu si titularul de proiect/constructorul va lua masuri in vederea prevenirii accidentelor.           

 

c) Localizarea proiectului:

c.1. utilizarea existentă a terenului: Proiectul se va implementa pe suprafete situate in intravilanul si extravilanul localitatilor, in zone cu destinatie/folosinta –  drumuri de interes local, a drumuri judetene si nationale, retele edilitare; proiectul nu va duce la schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor pe care se va implementa.

c.2. relativa abundenţă a resurselor naturale din zonă, calitatea şi capacitatea regenerativă a acestora: proiectul presupune si exploatarea acviferului in vederea captarii de ape subterane.

c.3. capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebită pentru:

- zonele umede: zone critice din punct de vedere al poluarii apelor:

Principalele cursuri de apă din judeţ sunt:

• râul Siret – cu o lungime de 116 km, delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi, fiind principalul curs de apă în care se varsă râurile interioare ale judeţului;
• râul Trotuş – afluent de dreapta al râului Siret, cu o lungime de 14 km şi suprafaţa bazinului de 130 km² pe judeţul Vrancea;
• Pârâul Şuşiţa – cu o lungime de 75 km, pârâu care are un regim nepermanent şi pe care, în perioadele secetoase, întâlnim fenomenul de sec pe anumite sectoare;
• Râul Putna – izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o suprafaţă de 2480 km², fiind cel mai important curs de apă din judeţ;
• Pârâul Milcov – cu o lungime de 79 km, care în partea superioară a bazinului prezintă o mineralizare naturală;
• Pârâul Râmna – cu o lungime de 66 km, pârâu care în perioadele secetoase nu are debit;
• Râul Rm. Sărat – traversează judeţul Vrancea, pe o lungime de 86 km; prezintă un grad de mineralizare naturală ridicat.

Principalii receptori ai apelor uzate din judetul Vrancea sunt: raul Siret, raul Putna, raul Ramnicu Sarat, paraul Milcov, raul Haulita, paraul Rimna, raul Trotus.

Zonele sensibile din punct de vedere al poluarii apelor sunt emisarii statiilor de epurare. Daca in statia de epurare Focsani nu sunt probleme cu calitatea efluentului, acest lucru nu se poate spune si despre celelalte statii de epurare. In statiile de epurare Adjud, Panciu, Odobesti si Marasesti de fac lucrari de reabilitare prin programul POS 1 mediu. Lucrarile de reabilitare vor fi gata la sfarsitul anului 2015. Prin proiectul actual se propun sa fie reabilitate si extinse inca 2 statii de epurare la Gugesti si Lepsa-Gresu, iar in Maicanesti va fi construita o statie de epurare noua.

- zonele costiere: nu este cazul;

- zonele montane şi cele împădurite: paduri de foioase, paduri de conifere, paduri de amestec.

- parcurile şi rezervaţiile naturale: Parcul Natural Putna Vrancea.

- ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare, cum sunt: zone de protecţie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale şi bazine piscicole amenajate, etc.: nu este cazul;

- zonele de protecţie specială, mai ales cele desemnate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, zonele prevăzute prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, zonele de  protecţie instituite conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică:

Amplasamentul proiectului propus se suprapune total sau partial sau se invecineaza cu urmatoarele arii protejate:

 - situri de interes comunitar: ROSCI0395 Soveja, ROSCI0208 Putna-Vrancea, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSCI0334 Padurea Buciumeni-Homocea ;

- situri de protectie avifaunistica: ROSPA0088 Muntii Vrancei, ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0075 Magura Odobesti, ROSPA0141 Subcarpatii Vrancei.

- ariile în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depăşite: nu este cazul;

- ariile dens populate: proiectul se va implementa si in intravilanul localitatilor (zone locuite).

- peisajele cu semnificaţie istorică, culturală şi arheologică: nu este cazul, în zonă nu există şi nu au fost identificate obiective ale patrimoniului istoric şi cultural.

 

d) Caracteristicile impactului potenţial:

d.1. extinderea impactului: aria geografică şi numărul persoanelor afectate:

impactul este local, cu durata limitata, numai in zona frontului de lucru si  nu va schimba functiunea zonelor invecinate sau activitatile ce se desfasoara in vecinatatea amplasamentului.

Realizarea proiectului va contribui la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei de pe aria proiectului, prin asigurarea de apa potabila si evacuarea apelor uzate menajere.

d.2. natura transfrontieră a impactului: proiectul  nu se regaseste in Anexa a1 a Legii nr. 22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991; distanţa de la limta amplasamentului până la cea mai apropiata graniţă cu un stat vecin (Republica Moldova, partea estica) este de cca 50-80 km.

d.3. mărimea şi complexitatea impactului:

• impactul asupra factorilor de mediu in perioada de realizare a proiectului:

Acesta este generat de lucrari de excavare, sapaturi, utilaje si mijloace de transport, organizarea de santier.

Descrierea impactului:

• impactul asupra populaţiei – redus datorită folosirii utilajelor care se încadrează în limitele de zgomot şi vibraţii impuse în cadrul aşezărilor umane;
• impactul asupra sănătăţii umane - proiectul va avea impact pozitiv asupra sănătăţii umane prin îmbunatăţirea calităţii apei freatice la nivel local, dar şi prin îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă;
• impactul asupra faunei şi florei – este nesemnificativ pentru ca nu duce la diminuarea suprafeţelor habitatelor de interes comunitar sau la diminuarea efectivelor speciilor de interes comunitar;
• impactul asupra speciilor/habitatelor de interes comunitar: realizarea proiectului nu este susceptibila sa influenteze negativ speciile sau habitatele pentru care au fost desemnate siturile;
• impactul asupra solului – impactul negativ cu caracter punctiform poate surveni ca urmare a pierderilor accidentale de carburant/ ulei de motor datorate defecţiunilor utilajelor folosite în etapa de construire;
• impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei – este redus în faza de construire şi pozitiv în faza de funcţionare prin reducerea emisiilor de poluanti  în apele de suprafaţă;
• impactul asupra calităţii aerului, climei –  temporar redus în perioada de construire;
• impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor – redus la nivelul arealului de implementare a proiectului şi este prezent numai în perioada de amenajare;
• impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus;
• impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente – fără impact, deoarece în zonă nu există şi nu au fost identificate obiective ale patrimoniului istoric şi cultural;

• impactul asupra factorilor de mediu in perioada de functionare a proiectului:

   Realizarea proiectului va contribui la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei de pe aria acestuia, prin asigurarea de apa potabila si evacuarea apelor uzate menajere in sisteme centralizate.

d.4. probabilitatea impactului: redusa pe timpul realizarii proiectului si functionarii obiectivului.
d.5. durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului: in perioada de execuţie a proiectului, impactul asupra factorilor de mediu va fi temporar si reversibil; pe masura realizarii lucrarilor, calitatea factorilor de mediu afectati va reveni la parametrii anteriori.

Pentru reducerea efectelor schimbarilor climatice rezultate din implementarea proiectului sunt prevazute urmatoarele obiective:

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin sistemele de producere a energiei din surse regenerabile propuse prin prezentul proiect (centrale electrice hibride compuse din celule fotovoltaice si panouri solare);
• eficienta resurselor naturale utilizate: studiile hidrografice efectuate pe teritoriul judeţului Vrancea au apreciat ca exista o rezerva de apa subterana care poate satisface necesarul de apa in prezent şi in perspectiva, atat pentru populaţie cat şi pentru industrie.
• conservarea biodiversitatii prin infiintarea ariilor protejate cu care se suprapune amplasamentul proiectului.

 

II. Condiţiile de realizare a proiectului:

Lucrările propuse prin proiect se vor realiza pe amplasamentul menţionat în certificatul de urbanism, cu respectarea următoarelor condiţii:

      Conditiile generale de realizare a proiectului

• Investiţia se va realiza cu respectarea proiectului, a legislaţiei de mediu in vigoare si a:

• menţiunilor din Certificatul de Urbanism nr. 164/17.12.2014 emis de Consiliul Judetean Vrancea cat si a prevederilor din  avizele de specialitate mentionate in acesta;
• Adresei nr. 1139/15/SU-VN/19.05.2015 emisa de Inspectoratul Pentru Situatii de Urgenta „Anghel Saligny” al jud. Vrancea;
• Referatului nr. 10463/27.05.2015 emis de Administratia Bazinala de Apa Siret Bacau;
• Avizelor nr. 1, 2, 3 si 4 din 05.01.2016, nr. 7, 8, 9 si 10 din 06.01.2016 si nr. 11 si 12 din 08.01.2016 si Avizelor modificatoare de gospodarire a apelor nr. 13-22/13.02.2017 emise de A.B.A. Siret Bacau;
• Notificarilor nr. 110-117 si 119-135/29.06.2015 emise de Directia de Sanatate Publica Vrancea;
• Avizului nr. 162/04.06.2015 emis de Administratia Parcului Natural „Putna Vrancea”;
• Avizului nr. 1526/05.06.2015 emis de Asociatia pentru Conservarea Biodiversitatii Biologice;
• Avizelor nr. 2306-2308/03.06.2015 emise de Ocolul Silvic Experimental Vidra.

 

• Se vor notifica toti proprietarii/administratorii suprafetelor de fond forestier care

exploateaza/administreaza padurea in interiorul bazinului hidrografic al cursurilor de apa ce constituie sursele de alimentare cu apa din cadrul proiectului si situati in amonte de aceste surse, cu privire la inceperea/finalizarea lucrarilor de investitii. Acestia vor lua  la cunostinta de construirea/punerea in functiune a proiectului,  in vederea luarii tuturor masurilor tehnico - adminstrative  specifice  activitatii de administrare/exploatare a fondului forestier, pentru ca proiectul sa nu fie afectat pe perioada derularii/exploatarii acestuia (in special ca urmare a transportului de materiale lemnoase de catre torentii formati pe timpul ploilor torentiale).

• Se vor asigura zone de protectie sanitara cu regim sever, pe amplasamentul forajelor de apa.
• Pe timpul executarii lucrărilor, se vor respecta permanent normele in vigoare in domeniile: sanatatii umane, PSI, de sanatatea si securitatea  muncii si de gospodărire a apelor in vigoare.
• Se vor respecta normelor legale in vigoare privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea  habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Conditii pentru organizarea de santier

• Organizarea de şantier va fi amenajata astfel incat sa asigure facilitatile de baza conform   prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, cu modificările si completările ulterioare, facilitati privind: alimentarea cu energie electrica, alimentarea cu apa, colectarea temporara a apelor uzate menajere, depozitarea temporara a materialelor, spatiu administrativ: birou, vestiar, punct prim ajutor.
• Organizarea de  santier se va amplasa cat mai aproape de investitia propusa, astfel incat impactul generat de aceasta asupra factorilor de mediu locali sa fie cat mai redus pe perioada derularii lucrarilor prevazute in proiect.
• Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a impiedica antrenarea prafului.
• Se va separa zona de lucru cu panouri demontabile, in scopul împiedicării accesului autovehiculelor si a persoanelor neautorizate si se vor monta panouri de avertizare pe drumurile de acces.
• Transportul materiilor prime si a deseurilor se va face pe rute stabilite, cu evitarea zonelor populate, astfel incat sa fie evitat disconfortul locuitorilor.
• In perioada executiei proiectului, vor fi stabilite zone de parcare a autovehiculelor si a utilajelor folosite.
• Materialele necesare executarii lucrarilor vor fi depozitate in locuri amenajate   corespunzator.
• Depozitarea temporara a materialelor de constructie si a reziduului de santier se va face astfel incat sa nu afecteze traficul rutier si pietonal si sa nu creeze disconfort in zona.
• La parasirea incintei şantierului, rotile autovehiculelor se vor curata.

Conditii pentru protectia calitatii aerului

• Mijloacele de transport vor fi asigurate astfel incat sa nu existe pierderi de materiale sau
• deseuri in timpul transportului.
• Mijloacele de transport vor avea inspectia tehnica prin statii de inspectie tehnica autorizate,
• astfel incat sa fie respectate prevederile legale privind emisiile gazoase.
• Materialele fine sau prăfoase (pamant, balast, nisip, deşeuri de construcţie prăfoase ) se vor
• transporta in autovehicule prevăzute cu prelate de protecţie pentru împiedicarea imprastierii acestora pe partea carosabila.
• Activităţile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vânt puternic sau se va

urmări o umectare a suprafeţelor, in scopul dispersiei prafului si /sau a pulberilor.

Conditii pentru protectia impotriva zgomotului

• Toate echipamentele vor trebui sa respecte prevederile legale privind nivelul de zgomot,

respectiv H.G. nr. 1756/2006 privind emisiile de zgomot produse de echipamentele destinate utilizarii in exteriorul cladirilor.

• Se va stabili un traseu optim pentru mijloacele de transport, astfel incat sa nu fie afectate

zonele cu locuinte.

• Se va respecta nivelul de zgomot maxim admis de prevederile legale in vigoare.

• Activitatile generatoare de zgomot se vor desfasura numai pe durata zilei.

Conditii pentru protectia calitatii solului

• Terenurile afectate de realizarea proiectului  vor fi aduse la stadiul de functionalitate avut anterior si refacerea stratului vegetal.
• Pamantul excavat rezultat  din executia proiectului va fi folosit  pentru reumplerea santurilor in care au fost amplasate conductele, în straturi subtiri, cu udarea si compactarea fiecarui strat, iar excesul  va fi depozitat pe o platforma special amenajata si va fi transportat la o locatie stabilita de Primaria localitatii in care se executa lucrarile.
• Stratul de sol fertil decopertat se va depozita separat de pamantul, excavat in vederea utilizarii pentru aducerea terenului la starea initiala.
• Se va avea in vedere restrangerea la minim a spatiului de stocare a deseurilor rezultate pe perioada de  executie a proiectului, prin colectarea selectiva si valorificarea/eliminarea prin firme specializate autorizate.
• Daca terenurile cu destinatie spatiu verde vor fi afectate accidental pe perioada de  executie a investitiei, ele vor fi aduse la stadiul de functionalitate cu refacerea spatiului verde.
• Se vor evita pierderile de carburanti sau lubrifianti la stationarea utilajelor/mijloacelor de transport utilizate.
• In cazul în care se va produce poluarea accidentală a solului cu hidrocarburi sau ulei mineral, se va acţiona prin împrăştierea de material absorbant pe zona afectată.
• La nivelul lizierelor nou aparute, se vor transloca arbori de dimensiuni reduse din imediata proximitate pentru a se asigura o fixare naturala a stratelor.
• Se va urmari exploatarea corecta a retelelor de aductiune si functionarea la parametrii proiectati, astfel încât sa nu apara suprasolicitari datorate presiunilor hidrostatice ce ar putea duce la fisuri.

Managementul deseurilor

• Managementul deseurilor  generate in urma realizarii lucrarilor prevazute in proiect se va realiza in conformitate cu legislatia specifica de mediu si va fi in responsabilitatea titularului de proiect si a firmei ce realizeaza lucrarile, astfel:

• deseurile municipale amestecate  generate in perioada executiei lucrarilor vor fi stocate temporar in pubele acoperite si vor fi preluate periodic de firme de salubritate autorizate;
• deseurile industriale reciclabile rezultate in perioada realizarii investitei (metalice feroase si neferoase, hartie si carton, plastic, textile, etc.) vor fi colectate selectiv, stocate temporar pe tipuri, in recipiente speciale in vederea valorificarii prin firme specializate autorizate.
• transportul deseurilor se va face de catre un operator specializat autorizat, cu mijloace de transport adecvate fiecarui tip de deseu, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

• Se va tine evidenta gestiunii deşeurilor conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 privind

evidenta gestiunii deşeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile

periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare si a Legii nr.211/2011 privind regimul

deseurilor.

• La finalizarea proiectului se va înainta la APM  Vrancea,  evidenta gestiunii deşeurilor  in

conformitate cu modelul prevăzut in anexa 1 la HG nr. 856/2002 cu completările ulterioare.                  

• După terminarea lucrărilor, constructorul are obligaţia eliberării amplasamentului de orice fel de obstacole (resturi materiale, anrocamente, grămezi de pamant, etc.) si readucerea la starea iniţiala.

Conditii pentru protectia asezarilor urbane

• In timpul realizarii proiectului in locurile de traversare pentru pietoni si /sau autovehicule se vor monta podete din prefabricate corespunzatoare.
• Se vor respecta prevederile Ordinului nr. 119/2014 privind distantele dintre zonele locuite si statiile de epurare ape uzate.

Conditii pentru diminuarea impactului asupra habitatelor, florei şi faunei din ariile protejate:

În faza de construcţie:

- folosirea de utilaje şi mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul datorat

activităţii de exploatare care deranjează speciile de interes comunitar, precum şi echiparea cu

sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor la sursă;

- nămolurile rezultate din foraje se vor depozita alături de deşeurile provenite din construcţii;

- colectarea deşeurilor menajere şi amplasarea de toalete ecologice pentru personal la punctele de lucru;

- se va evita iluminatul nocturn pentru a nu deranja speciile de cuibaritoare din apropierea amplasamentelor din sit;

- eficientizarea transportul utilajelor/materialelor şi al muncitorilor pentru a se evita poluarea

fonică şi cea cu noxe (SO2, CO2, NO3 etc.);

- realizarea reviziilor periodice asupra utilajelor şi maşinilor de transport pentru a se evita

poluarea suplimentară cu noxe şi scurgerile de carburanţi şi ulei mineral;

 - in cazul în care se va produce poluarea accidentală a solului cu hidrocarburi sau ulei mineral, se va acţiona prin împrăştierea pe zona afectată a materialului nisipos;

- dacă accesul către anumite puncte se va face doar pe drumuri de pământ, se va acorda o mare atenţie ochiurilor de apă semipermanente formate;

-  in cazul identificării de specii speciilor faunistice, protejate sau comune la punctele de lucru, se impune relocarea lor în habitatele receptoare din apropiere;

-in cazul identificării unor specii de amfibieni se propune relocarea lor şi umplerea formelor negative cu pietriş;

- se impune reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor pe drumurile neasfaltate, pentru a

reduce ridicarea în atmosferă a particulelor fine de praf şi pentru a reduce mortalitatea cauzată de transport a speciilor cu mobilitate teritorială scăzută (amfibieni, reptile);

- in cazul in care o conducta de apa este pozată in apropiere de un arbore secular, aceasta va fi retrasă (prin crearea unei ocoliri a arborelui, sau prin pozarea conductelor mai aproape de drum sau chiar în partea carosabilă) pentru a nu afecta radacina acestuia;

- respectarea stricta a suprafetelor de amplasare atat a lucrarilor prevazute prin proiect cat si a organizarii de santier.

- evitarea activitatilor care distrug sau degradeaza habitatul speciilor de interes conservativ.

- respectarea normelor legale in vigoare privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea  habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

- reconstructia ecologica cât mai grabnica a spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos în toate suprafetele libere si acolo unde este posibil, plantarea de speciide arbori din flora spontana locala pentru evitarea eroziunii solurilor si încarcarea cursurilor de ape cu material în suspensie;

- plantarea unor specii de arbori din flora spontana locala (în special arin Alnus glutinosa, dar si specii de salcie, rachita, plop sau frasin) pentru stabilizarea malurilor;

- realizarea unor poldere de mici dimensiuni cu umplere treptata (în trepte) pentru preluarea unor debite maximale pentru diminuarea efectelor unor cresteri de debite;

- realizarea de batardouri de deviere pe perioada lucrarilor în albiile râului, pentru prevenirea cresterii turbiditatii apei.

Pe perioada functionarii

• In perioada de functionare investitia nu va avea impact asupra  habitatelor şi faunei.
• Se vor efectua periodic inspectii si operatii de decolmatare a retelelor de apă uzată, in special in cazul conductelor cu curgere gravitatională, pentru a preveni emisiile de hidrogen sulfurat.

Se interzic urmatoarele:

• taierea arborilor aflati pe amplasament sau in imediata vecinatate;
• afectarea de către lucrările de construcţie a vegetatiei forestiere si a oricarui arbore secular;
• depozitarea materialelor de constructie si a deseurilor rezultate in: albiile cursurilor de apa, în vecinătatea apelor, in areale acoperite de vegetaţie sau in oricare spatii neamenajate in acest scop;
• incinerarea deşeurilor de orice fel pe amplasament;
• efectuarea lucrarilor de intretinere (inclusiv spalarea) si reparatii a mijloacelor de transport si a utilajelor in cadrul organizarii de santier sau la obiectivele aflate in constructie, precum si alimentarea cu carburanti a acestora; aceste lucrari se vor efectua numai la operatori specializati autorizati;
• depozitarea combustibililor in şantier si in zona amplasamentului proiectului;
• capturarea sau omorărea speciilor de păsări, protejate sau comune, întâlnite la punctele de lucru;
• recoltarea oualor, distrugerea cuiburilor, precum şi gonirea păsărilor;
• perturbarea intentionata a exemplarelor din orice specie din fauna, in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie;
• recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor naturale, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

 

Pe toata durata realizării si funcţionarii obiectivului se vor respecta următoarele prevederi legale:

• O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările, completările si aprobarile ulterioare.
• O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului, aprobata prin Legea nr. 19/2008 modificata si completata cu O.U.G. nr. 15/2009.
• O.U.G. nr.  57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.
• Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004.
• H.G. nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile.
• H.G. nr. 352 /21.04.2005 privind modificarea si completarea H.G. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate.
• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
• Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462 /1993 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia atmosferei, cu modificarile si completarile prevazute de Legea nr. 104 / 2011 privind calitatea aerului inconjurator.
• STAS nr. 12574/1987 privind calitatea aerului din zone protejate.
• STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot.
• H.G. nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor.
• H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, modificata prin H.G. nr. 674/2007.
• STAS nr. 6156/1986 – Protecţia  împotriva zgomotului in construcţii civile si social culturale – limite admisibile si parametrii de izolare acustica.
• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei.
• Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind  evaluarea poluării mediului (valori de referinţă pentru urme de elemente chimice în sol prin punctele de măsurare indicate de inspectorul de control).
• Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.
• H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României.
• H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
• H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare.
• Legea 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justiţie in probleme de mediu, semnata la Arhus la 25.01.2005.

 

5. Proiectul propus nu necesita parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare adecvata.   
5. Prezentul act administrativ nu se refera la partea de rezistenta si stabilitate a lucrărilor de investiţii.
5. Prezentul act administrativ nu exonerează de răspundere proiectantul si constructorul in cazul producerii unor accidente in timpul execuţiei lucrărilor sau exploatării acestora.
5. Prezentul act nu exonereaza titularul investitiei de obligatia obtinerii tuturor avizelor mentionate in certificatul de urbanism.
6. Titularul proiectului are obligatia de a notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului despre orice modificare sau extindere a proiectului survenita după emiterea deciziei etapei de încadrare, iar A.P.M. Vrancea va aplica in mod corespunzator, in aceasta situatie, prevederile art. 22 alin. (3) din H.G. nr. 445/2009.
5. La finalizarea proiectului, titularul va notifica A.P.M. Vrancea pentru verificarea respectării prevederilor deciziei etapei de încadrare si va solicita obtinerea/revizuirea autorizatiilor de mediu conform prevederilor Ordinului M.M.D.D. nr. 1798/2007, cu completarile si modificarile ulterioare, privind aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu.
5. Prezentul act este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.
5. Nerespectarea prevederilor prezentei Decizii a A.P.M. Vrancea atrage suspendarea şi anularea acestuia acesteia, după caz.
5. La baza emiterii prezentei Decizii revizuite au stat urmatoarele documente:

• Adresa nr. 1863/09.02.2017 emisa de Consiliul Judetean Vrancea, privind valabilitatea Certificatul de Urbanism nr. 164/17.12.2014;
• Adresa nr. 29/10.02.2017 emisa de Administratia Parcului Natural „Putna Vrancea”, privind valabilitatea Avizului nr. 162/04.06.2015;
• Adresa nr. 1539/14.02.2017 emisa de Asociatia pentru Conservarea Biodiversitatii Biologice, privind valabilitatea Avizului nr. 1526/05.06.2015;
• Adresa nr. 1078 / 14.02.2017 emisa de I.N.C.D.S. Marin Dracea – Baza Experimentala Vidra, privind valabilitatea Avizelor nr. 2306-2308/03.06.2015.

5. Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.