Back

Proiectul deciziei etapei de incadrare pentru proiectul Punct de lansare al unitatii de combatere a caderilor de grindina - Moldova 2 - Vrancea - Urechesti (comuna Urechesti) - titular - Autoritatea pentru Administrarea Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE - proiect

  

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor cu sediul in Bucuresti, Bd. Carol I, nr. 12, Sector 3, inregistrată la Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea cu nr. 1601 / 15.02.2017, în baza Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare,
Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 30.03.2017, ca proiectul „Punct de lansare al unitatii de combatere a caderilor de grindina - Moldova 2 - Vrancea - Urechesti (comuna Urechesti)” propus a fi realizat în comuna Urechesti, extravilan, punct Serea, T 44, P 1340/1, jud. Vrancea, nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate.

           

 Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:
 

a) Proiectul se încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009, anexa nr. 2,

punctul 6, lit. c – “instalaţii de depozitare a produselor petroliere, petrochimice şi chimice, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1.” si punctul 3, lit. b – “ transportul energiei electrice prin cabluri aeriene, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1”.

 

b) Caracteristicile proiectului:

Proiectul propune realizarea unui punct de lansare rachete antigrindina, in scopul maririi zonei de protectie a terenurilor agricole impotriva caderilor de grindina, care consta in:

incinta inchisa imprejmuita, dotata cu instalatii si echipamente care permit executarea operatiunilor specific de lansare a rachetelor antigrindina, la primirea ordinului de lansare de la seful coordonator de actiune activa din Punctul de Comanda.

Obiectele componente ale punctului de lansare:

- instalatii de lansare 2 buc. (amplasata pe cate o platforma betonata)

- adapost de dare a focului (modul metalic cu vizor)

- magazie munitie (container metalic), punct tehnic (platforma betonata acoperita - punctul de pregatire, asezare pe rastele si verificare rachete si punctul PSI (lada nisi psi pichet PSI),

 - container locuinta pentru operator (modul metalic cca 18 mp), toaleta ecologica si grup electrogen – fiecare amplasate pe cate o platforma betonata,

- adapost de păstrare canistre benzina: depozit subteran betonat, acoperit cu capac metalic, cca 1 mc, capacitate 4 canistre x 20 l,

 

- instalatie iluminat exterior, legare la pamant si paratrasnet,

- alei betonate pentru accesul pietonal si auto din incinta,

- imprejmuire.

Caracteristici constructive: 

- alei si platforme betonate: vor fi executate din beton asezat pe un pat de balast si nisip compactat; profilul transversal al acceselor carosabile va va fi prevazut cu doua pante pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii pe terenul ramas pana la imprejmuire.

- magazia pentru munitie: container metalic amplasat pe o platforma betonata cu S = 16 mp, protejata perimetral cu un val de pamant compactat, de forma triunghiulara, armat cu plasa PVC.

- imprejmuire din panouri bordurate de plasa de sarma zincate, pe stalpi din teava zincata fixati in beton prin fundatii isolate; poarta pentru accesul auto si poarta pentru accesul pietonal.

- instalatia electrica de iluminat exterior si interior (pentru containere modulare): se va realiza printr-o linie electrica aeriana cu conductoare torsadate tip TYIR - 2 x 16 mmp, montata pe 8 dintre stalpii de gard ce vor avea inaltimea de 2,5 m. Iluminatul se va realiza prin lampi cu vapori de mercur montate pe 5 dintre cei 8 stalpi de gard; stalpii cu lampi aferenti imprejmuirii se vor lega la centura de impamantare; distributia energiei electrice in incinta se va realiza prin intermediul unui tablou electric general in constructie etansa, montat langa grupul electrogen pe doi stalpi metalici in constructie demontabila, care are posibilitatea sa cupleze alimentarea instalatiei din reteaua publica sau de la grupul electrogen.

- instalatie de legare la pamant: pentru a preintampina accidente datorate tensiunilor accidentale de atingere si de pas, toate partile metalice care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care datorita unui defect de izolatie pot fi puse sub tensiune, se vor lega la instalatia exterioara de legare la pamant.  Aceasta se va realiza din electrozi verticali din teava de OL-Zn (14 buc. x 3 m), ingropati,  amplasati la distante de 6 m unul fata de celalat, pe intreg perimetrul platformei, in circuit inchis. Baterea electrozilor se va executa manual, platbanda din Ol-Zn se va monta prin sudura. La centura exterioara de legare la pamant se vor lega toate echipamentele tehnice, imprejmuirea si paratrasnetele, cu platbanda zn si prin intermediul pieselor de separatie.

Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus:

Metoda de interventie asupra proceselor cu grindina aplicata se bazeaza pe principiul concurentei, care consta in introducea unui agent de cristalizare sub forma de aerosoli in zona de aparitie si crestere a grindinei, prevenind astfel formarea ei.

Acest lucru se face utilizand rachete antigrindina care imprastie in nori agentul activ

Iodura de Argint (AgI), dispersata in nori prin arderea unei compozitii pirotehnice speciale.

Fiecare racheta antigrindina utilizeaza cca 10 grame de AgI.

Pentru functionarea rachetei, principalele elementele de ardere provin din combustibilul motorului si compoziţia purtatoare de AgI.

In urma arderii combustibilului motorului rezulta in principal CO2 şi H20.

Agentul activ AgI la temperatura de lucru sublimeaza, transformandu-se in aerosol de AgI.

In urma autodistrugerii se obtin cca 800 fragmente de mase diferite; masa maxima este de 80 grame (pentru 1-2 fragmente racheta) in functie de geometria acestora, in conditiile in care mai mult de 50% din fragmente au mase mai mici de 1 gram.

Echivalentul TNT al rachetei este 2,25 kg/buc., dar numai cca. 140 gr HITEX/buc. reprezinta exploziv brizant, dispus in cordoane de autodistrugere, restul fiind reprezentat de combustibilul modulului de propulsie si compozitia pirotehnica purtatoare a aerosolului activ.

Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora:

-Munitie: rachete antigrindina aprovizionate de la producator pe baza unor buletine de calitate.

Nu se manevreaza componente ale rachetei antigrindina.

Munitia declarata neconforma inainte de exploatare, se reambaleaza şi se returneaza producatorului in cel mai scurt timp, conform procedurilor specifice, care asigura respectarea protectiei operatorilor si a mediului inconjurator.

Rachetele antigrindina sunt ambalate in lazi speciale de lemn care sunt depozitate in magazia de munitie - reprezentata de Containerul - Magazie pentru munitie,.

-Benzina – necesara functionarii grupului electrogen.

Asigurarea utilităţilor:

- apa potabila se va asigura din comert, imbuteliată; toaleta ecologica se va vidanja periodic prin operator specializat; alimentarea cu energie electrică: se va asigura de la grup electrogen; incazlirea spatiului pentru operator: se va asigura cu radiator electric.

Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente: accesul la amplasamentul proiectului se realizeaza pe drumul de exploatare existent; nu se fac modificari ale drumului.

Metode folosite in constructie:

- Lucrari de terasamente prevazute: sapaturi manuale de pamant in spatii intinse, sapaturi mecanice cu buldozerul, transporturi de pamant locale (compensari de terasamente) si la distanta cu autovehicolul in depozit, compactarea umpluturilor, compactarea patului cailor de acces interne.

Nivelarea terenului se va realiza pe o suprafata de 1500 mp, mecanizat, urmata de compactarea cu cilindru compactor. Pamantul excedentar se va folosi la biute de pamant care imprejmuiesc depozitul de munitie.

Umpluturile de pamant se vor executa in straturi succesive de maxim 97% la umiditate optima.

Racordarea terenului nivelat cu terenul existent se va face prin taluzare cu inclinarea de 1:1.

- Lucrari de fundatii: pregatirea si compactarea patului aleilor si platformelor, asternerea balastului si nisipului cat si compactarea acestora.

Ordinea de executie a lucrarilor:

  • Nivelarea terenului, curatirea de orice obiecte ce nu au legatura cu lucrarea de consolidare;
  • Trasarea lucrarilor in conformitate cu planul de amplasament;
  • Predarea - primirea ampalsamentului;  fixarea cotei ± 0.00; precizarea cotei de fundare;
  • Terasamente; executia aleelor si platformelor betonate;
  • Executia sistemului de scurgere a apelor de suprafata la terenul natural.

Organizarea de şantier

Nu se constituie organizare de santier pentru executia lucrarilor prevazute prin proiect.

Materialele necesare executiei lucrarii se pun in opera in ziua aducerii pe teren. Pentru realizarea lucrarii, executantul va asigura zilnic transportul muncitorilor la lucrare, va asigura ingradirea si semnalizarea corespunzatoare a zonei de lucru, dotarea cu unelte, scule, dispozitive, utilaje si mijloace necesare corespunzatoare realizarii lucrarilor, accesul personalului de executie la un grup sanitar sau asigurarea unui grup sanitar ecologic temporar, organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor.

Lucrări de refacere a amplasamentului şi de aducere la starea iniţială a cadrului natural:

-solul fertil se decoperteaza de pe culoarul de lucru si se depoziteaza separat pe pamantul rezultat din realizarea lucrarilor de terasamente si nivelare a terenului.

-dupa terminarea lucrarilor de montaj a cablului subteran (de alimentare cu energie electrica -partea din zona portii acces auto si pietonal), astuparea santului se va realiza cu pamantul rezultat de la sapatura si depozitat pe marginea santului in final depunand stratul vegetal depozitat separat, astfel ca, dupa tasare, terenul sa ajunga la profilul initial, la categoria de folosinta initiala. La terminarea lucrarilor se reface terenul afectat de sapaturile pentru montajul cablului, aducandu-se la starea initiala.

-gradul de compactare se va realiza la gradul de compactare al terenului natural din jur.

-se va nivela terenul, se vor inlatura toate deseurile rezultate in urma executiei lucrarilor.

b.1. mărimea proiectului: suprafața teren = 1100 mp (din cei 2.000 mp alocati de Primaria Urechesti), din care: Sconstruita = 131 mp, S alei auto si pietonale = 50 mp, S spatii verzi = 919 mp.

b.2. cumularea cu alte proiecte: nu se afla alte proiecte in desfasurare in zona proiectului;

b.3. utilizarea resurselor naturale: se vor folosi: nisip, apa, lemn.

b.4. producţia de deşeuri:

- deşeurile menajere rezultate de la organizarea de şantier si din functionarea obiectivului vor fi colectate selectiv în pubele din plastic (amplasate pe platformă betonată) şi preluate de către operatorul local de servicii de salubritate;

- deşeurile reciclabile (hartie, metal, filtre de ulei, lavete, recipienti pentru vopsele, electrozi uzati, capete de conductoare, etc.) produse in timpul executiei lucarilor vor fi colectate selectiv, depozitate temporar pe tipuri, în pubele din plastic şi valorificate prin operatori specializati autorizati.

Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:

In urma arderii, substantele chimice se transforma, in general, in oxizi ai elementelor substantelor chimice arse sau se carbonizeaza. Se transforma, in cantitati diferite, produsi gazosi si solizi cum sunt: CO2, CO, H20, H2, O2, N2, C, CH4, NH3, C2H2, H2S, TiO2 si un mic volum de compusi azotosi. Dintre aceste substante, în afara de C si TiO2, care sunt solide, toate celelalte substante care rezulta din ardere reprezinta un anumit volum de gaze, ele ramanand in principiu in atmosfera. Dintre substantele gazoase CO2, H2O, H2, O2, N2 sunt constituienti obisnuiti ai aerului atmosferic. Amoniacul, precum si cantitati extrem de mici de dician sau acid cianhidric se adauga cantitatilor si ele destul de mici de oxizi de azot ce pot sa cada pe pamant ca acid azotic si acid azotos, odata cu ploile atmosferice si sub actiunea descarcarilor electrice in sol transformandu-se in azotati. Pe aceasta cale anual se introduc in sol 2-20 kg azot la hectar.

Compusii cu sulf din atmosfera, in prezenta vaporilor de apa si a altor substante chimice, pot ajunge in sol sub forma unor saruri de sulf sau chiar de sulf. O parte din acesti sulfati, pot fi redusi la sulfuri, care la randul lor, pot trece in hidrogen sulfurat. Acesta fie se degaja in stare gazoasa, fie se dizolva in apele subterane, care ajung la suprafata sub forma de izvoare sulfuroase. O alta parte din sulfatii din pamant este extrasa de catre plante prin radacini, pentru a se transforma în corpul lor prin procese biochimice, in proteine. Cantitatea de compusi cu sulf ce se degaja la arderea componentei de fum activ si a componentei motoare este foarte mica, deoarece si procentul de sulf in compozitie este foarte mic. Astfel, pentru 1200 de rachete trase anual, s-ar degaja compusi cu sulf ca in cazul arderii a cca 8 kg de sulf.

Studiile efectuate pe mai multe specii de animale, inclusiv pe om, au aratat că nu s-au facut absorbtii semnificative, sau stocaje la nivelul tesuturilor prin ingestia dioxidului de titan.

Prin sublimarea sa in urma arderii componentei de fum activ, iodura de amoniu ajunge in atmosfera, de unde cu ajutorul precipitatiilor se regaseste partial pe vegetatie si in sol. Efectele asupra mediului care se produc prin inducerea si cresterea precipitatiilor cu ajutorul iodurii de argint, sunt nesemnificative. Urmele de iodura de argint in precipitatiile produse de sistemele de insamantare a norului, sunt foarte mici (concentratia tipica de iodura de argint in norul insamanţat este mai mica de 0,1 µg pentru un litru, sau o parte la un milion). Acest nivel de concentratie este nesemnificativ pentu mediul inconjurator. In plus, nu a fost raportat nici un rezultat semnificativ din mediul înconjurator, in decurs de 35 de ani de proiecte de insamantare a norilor.

Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (SEVESO): Nu este cazul.

Racheta antigrindina are in componenta urmatorul amestec de substante:

1. Combustibil solid dubla baza: nitroglicerina C3H5O9N3 1,037 kg/nitroceluloza N=13% 1,6165 kg;

2. Compozitie pirotehnica de intarziere: azotat de sodiu NaNO3 0,1328 kg, magneziu Mg 0,1826 kg

3. Cartus de fum activ: perclorat de amoniu NH4ClO4 0,429 kg, glicerina C3H8O3 0,132  kg, iodura de argint AgI 0,010 kg;

4. Sistemul de autodistrugere: RDX C3H6N6O6 0,0975 kg, cauciuc poliisobutilenic 0,0525 kg.

Total substante pentru o racheta antigrindina: 3,690 kg.

Rachetele antigrindina se stocheaza in lazi speciale de lemn, cate 4 bucati in fiecare lada. Lazile de lemn se depoziteaza in Depozitul de munitie.

Capacitatea maxima de depozitate a depozitului este de 10 lazi.

Cantitatea maxima posibil a fi stocata pe amplasament = 3,690 x 40 rachete = 147,6 kg.

b.5. emisiile poluante, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:

- Protectia calitatii apelor: lucrarile proiectate nu necesita executia de retele de alimentare cu apa/

canalizare; nu sunt afectate stabilitatea si functionalitatea lucrarilor hidrotehnice, precum si curgerea normala a apelor de suprafata; toaletele ecologice vor fi golite periodic de o firma autorizata.

- Protectia calitatii aerului: la executarea lucrarilor se vor folosi utilaje si mijloace de transport corespunzatoare din punct de vedere tehnic, pentru a evita poluarea mediului cu noxe rezultate din combustie; nu sunt necesare instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

-Protectia solului si a subsolului: se vor amenaja platforme, cai de acces auto si pietonal betonate.

b.6. riscul de accident, ţinându-se seama în special de substanţele şi de tehnologiile utilizate: titularul de proiect va lua masuri in vederea prevenirii accidentelor.

c) Localizarea proiectului: amplasamentul este situat în extravilanul localitatii Urechesti, T44, P1340/1, comuna Urechesti, judetul Vrancea si se invecineaza pe toate laturile cu terenuri arabile.

Coordonate Stereo 70: X: 663.282, Y: 459.325; Coordonate geospatiale: latitudine 27º05’38’’ longitudine 45º36’53’’.

c.1. utilizarea existentă a terenului: folosinta actuală: agricol; destinatie: agricol, pe care se pot amplasa constructii care, potrivit legii, prin natura lor nu pot fi amplasate in intravilanul localitatii.

c.2. relativa abundenţă a resurselor naturale din zonă, calitatea şi capacitatea regenerativă a acestora: -

c.3. capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebită pentru:

- zonele umede: nu este cazul;
- zonele costiere: nu este cazul;

- zonele montane şi cele împădurite: nu este cazul;

- parcurile şi rezervaţiile naturale: nu este cazul;

- ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare, cum sunt: zone de protecţie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale şi bazine piscicole amenajate, etc.: nu este cazul;

- zonele de protecţie specială, mai ales cele desemnate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, zonele prevăzute prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, zonele de  protecţie instituite conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică:

Perimetrul in care se va realiza proiectul se afla in vecinatatea Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA 0141 Subcarpatii Vrancei desemnata prin HG nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România.

- ariile în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depăşite: nu este cazul;

- ariile dens populate: nu este cazul;

- peisajele cu semnificaţie istorică, culturală şi arheologică: nu este cazul.

 

d) Caracteristicile impactului potenţial:

d.1. extinderea impactului: aria geografică şi numărul persoanelor afectate:

- proiectul propus va contribui la realizarea unei zone de vegetatie cu rol de protectie si de recreere si a unui mediu prielnic pentru crearea unui microclimat favorabil în timpul verilor cu temperaturi ridicate; amenajarea spatiilor verzi aduce beneficii directe populatiei atât din punct de vedere ecologic (asigurarea necesarului de oxigen) cât şi beneficii estetice.

d.2. natura transfrontieră a impactului: nu este cazul;
d.3. mărimea şi complexitatea impactului: in perioada de executie a proiectului, impactul asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ sau minim daca se vor respecta masurile privind protectia factorilor de mediu impuse prin proiect (precizate in memoriul de prezentare);

d.4. probabilitatea impactului: nesemnificativa;
d.5. durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului: in perioada de execuţie a proiectului, impactul asupra factorilor de mediu va fi temporar, iar la finalizare calitatea factorilor de mediu afectaţi va reveni la parametrii anteriori.

 

II. Condiţiile de realizare a proiectului:

• Investitia se va realiza cu respectarea documentatiei depuse la A.P.M. Vrancea, precum si a normativelor si prescriptiilor tehnice specifice construirii proiectului, a legislatiei de mediu in vigoare si a prevederilor certificatului de urbanism nr.  409/07.12.2016 emis de Consiliul Judetean Vrancea.

• Prezentul act nu exclude obţinerea avizelor/acordurilor emise de instituţii specializate ale statului conform prevederilor legale.
• La executarea lucrărilor se vor respecta legislatia de securitate la incendiu si protectie civila, normele sanitare si de protecţia muncii in vigoare.

• Se va reface cadrul natural pentru suprafetele de teren ocupate temporar, la terminarea lucrarilor.

• Se vor asigura conditii pentru depozitarea temporara a materialelor de constructii si a reziduului de santier astfel incat sa nu afecteze traficul rutier si sa nu creeze disconfort in zona.

• Investitia va respecta strict proiectul si masurile de protectie a mediului prevazute de proiect, in scopul reducerii la minim a impactului asupra factorilor de mediu.

• Se vor lua masuri pentru prevenirea poluarii accidentale a factorilor de mediu pe toata durata executiei lucrarilor.

• La realizarea investitiei se vor utiliza utilaje performante, cu nivel redus al emisiilor de noxe si care au revizia tehnica la zi; se vor verifica periodic utilajele si mijloacele de transport in ceea ce priveşte nivelul de emisii de monoxid de carbon si a altor gaze de eşapament si punerea in funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

• Nu se vor stoca combustibili in şantier.

• Se vor evita pierderile de carburanti sau lubrifianti la stationarea utilajelor/mijloacelor de transport utilizate; pentru aceasta, se vor verifica atent toate utilajele/mijloacele de transport utilizate.

• Se interzice efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii a mijloacelor de transport in cadrul obiectivului de investitii / spatiului adiacent, precum si alimentarea cu carburanti a acestora; aceste lucrari se vor realiza numai prin unitati specializate autorizate.

• Nivelul de zgomot la limita incintei se va incadra in limitele admise de STAS nr.10009/1998 si Ordinului Ministerului Sanatatii nr.119/2013.

• Se vor utiliza utilaje cu nivel de zgomot scăzut.

• Se va efectua sistem de semnalizare atât pentru traseul care face obiectul proiectului, cât şi pentru căile de comunicaţii rutiere care îl intersectează.

• Execuţia lucrărilor de terasamente se va face cu respectarea operaţiunilor de separare a stratului vegetal (unde este cazul) de restul terasamentelor, spre a fi refolosit la redarea terenului ocupat temporar la starea iniţiala de calitate.

• Se interzice spălarea si efectuarea lucrărilor de întreţinere/reparaţii a mijloacelor de transport, a utilajelor si echipamentelor folosite in perioada implementării proiectului, in perimetrul amplasamentului sau in afara unitatilor autorizate in acest scop.

• Dupa terminarea lucrarilor, constructorul are obligatia eliberarii amplasamentului de orice fel de obstacole (resturi materiale, etc).

• Deseurile de constructie vor fi transportate si depozitate la o platforma autorizata.

• Managementul deseurilor generate de lucrarile de constructie va fi in conformitate cu legislatia pecifica de mediu si va fi in responsabilitatea titularului de proiect cat si a operatorului care realizeaza lucrarile.

• Se vor realiza spatii special amenajate pentru colectarea selectiva /depozitarea temporara a tuturor categoriilor de deseuri produse (deseuri de ambalaje, deseuri metalice, de lemn, hartie – carton, plastic – PET, sticla, textile, etc), atat in timpul lucrarilor de executie a proiectului, cat si in timpul functionarii obiectivului, in vederea eliminarii/valorificarii prin operatori specializati autorizati, in conformitate cu prevederile Legii nr. 211 / 2011 privind regimul deseurilor.

• Transportul deseurilor se va face cu mijloace de transport  adecvate fiecarui tip de deseu, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României.

• Deseurile menajere generate in perioada lucrarilor de constructii si in perioada functionarii obiectivului vor fi colectate / stocate temporar in europubele si eliminate prin operator de servicii de  salubrizare autorizat.

• Se interzice depozitarea materialelor de constructie si a deseurilor rezultate din lucrarile de executie a proiectului in spatii neamenajate in acest scop.
• Este interzisa arderea deseurilor rezultate atat in timpul lucrarilor de executie a proiectului, cat si in timpul functionarii obiectivului.

• Prezentul act nu se refera la partea de rezistenta si stabilitate a lucrarilor.

• Prezentul act nu exonereaza de raspundere proiectantul si constructorul in cazul producerii unor accidente in timpul executiei lucrarilor sau exploatarii acestora.

• Prezentul act este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

• Titularul proiectului are obligaţia de a notifica in scris autoritatea competenta pentru protecţia mediului despre orice modificare sau extindere a proiectului survenita după emiterea deciziei etapei de încadrare, iar A.P.M. Vrancea va aplica in mod corespunzator, in aceasta situatie, prevederile art. 22 alin. (3) din H.G. nr. 445/2009.

• La finalizarea proiectului, titularul proiectului va notifica autoritatea competenta pentru protecţia mediului in vederea efectuarii unui control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor deciziei etapei de încadrare.

• La finalizarea proiectului, titularul proiectului are obligatia de a solicita obtinerea autorizatiei de mediu.

• Nerespectarea prevederilor prezentei decizii atrage suspendarea şi anularea acesteia, după caz.

 

Pe toata durata realizării si funcţionarii obiectivului se vor respecta următoarele prevederi legale:

  • O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările, completările si aprobarile ulterioare.
  • O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului, aprobata prin Legea nr. 19/2008 modificata si completata cu O.U.G. nr. 15/2009.
  • H.G. nr. 352 /21.04.2005 privind modificarea si completarea H.G. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate.
  • Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
  • Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462 /1993 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia atmosferei, cu modificarile si completarile prevazute de Legea nr. 104 / 2011 privind calitatea aerului inconjurator.
  • STAS nr. 12574/1987 privind calitatea aerului din zone protejate.
  • STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot.
  • H.G. nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor.
  • STAS nr. 6156/1986 – Protecţia  împotriva zgomotului in construcţii civile si social culturale – limite admisibile si parametrii de izolare acustica.
  • Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei.
  • Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.
  • H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României.
  • H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.