APM Vrancea

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE - Proiect

Nr. 6386 din 16.08.2022

Ca urmare a notificării adresate către OBȘTEA NĂRUJA cu sediul în Sat Năruja, com. Năruja, jud. Vrancea  pentru „AMENAJAMENTULUI SILVIC  U.P. III NĂRUJA”, amplasament pe raza comunelor Nistorești și Nereju, jud. Vrancea, înregistrată la APM Vrancea cu nr. 6386/16.06.2021 , cu completările ulterioare nr. 7744/30.06.2022, în baza:

• HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul nr. 262 din 2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul M.M.P. nr. 19/2010

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea

• ca urmare a consultării autorităţilor publice participante în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit din data de 14.07.2022, a completărilor depuse la documentaţie;
• în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) pct. a) şi a anexei nr. 1– Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat,

decide:

Planul/programul: „AMENAJAMENTULUI SILVIC  U.P. III NĂRUJA”, nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

1. Motivele care au stat la baza deciziei conform Anexei nr.1 din H.G. 1076/2004 sunt următoarele:

1. Caracteristicile Planului de Amenajare a fondului forestier cu privire, în special, la:

1. Gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi  condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

- Amenajamentul silvic nu creează cadru pentru proiecte conform Anexei nr. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Din punct de vedere administrativ, suprafața U.P. III Năruja se află pe teritoriul administrativ al comunelor Nistorești și Nereju .

Suprafaţa U.P. III NĂRUJA este de 2680,40 ha, din care 2624,68 ha încadrate ca terenuri acoperite cu pădure, 21,14 ha terenuri afectate gospodăriei silvice (din care 0,59 ha terenuri pentru hrana vânatului, 10,52 ha instalații de transport forestier: drumuri, 0,21 ha construcții, curți și depozite permanente și 9,82 ha terenuri administrative) și 34,58 ha terenuri neproductive.

Suprafaţa luată în studiu nu se suprapune peste arii naturale protejate.

Pădurile sunt încadrate funcţional astfel:

Tabel 1

Baza cartografică utilizată constă din planuri restituite cu curbe de nivel  la scara 1:5000. Aceste planuri au fost folosite şi la amenajarea precedentă.

Repartiţia fondului forestier pe etaje fito-climatice este următoarea:

Au fost identificate 8 tipuri de staţiune.

Tipurile de staţiune identificate sunt:

Tabel 2

Au fost identificate 14 tipuri de pădure.

Tipurile de pădure identificate sunt:

Tabel 3

S-au constituit două subunităţi de gospodărire şi anume:

Principalii  indicatori  ce caracterizează structura arboretelor se prezintă astfel: 

       Tabel 4

Bazele de amenajare adoptate sunt :

» regimul: codru;

» compoziţia ţel: 29MO 26BR 42FA 1AN

» tratamente :  tăieri cvasigrădinărite, progresive şi succesive în margine de masiv;

» exploatabilitatea: de protecție, vârsta medie a exploatabilităţii pentru S.U.P. J – 117 ani;

» ciclul: - 120 ani S.U.P. J.

Din analiza detaliată a fiecărei subparcele cu vegetaţie forestieră în raport cu înclinarea, vârsta, consistenţa, compoziţia, clasa de producţie şi starea actuală, s-a propus modul de gospodărire pentru următorii 10 ani.

Posibilitatea decenală de produse principale este de 88551 m³  (u.a. 1 B, 8 C, 10 A, 10 B, 11 A, 11 D, 15 B, 16 D, 18 A, 18 B, 19, 20 A, 20 C, 21 B, 23 C, 24 C, 26 B, 28 A, 28 B, 29 B, 33 B, 38 C, 42 A, 45 A, 47 D, 48 A, 48 D, 49 B, 50 A, 50 B, 51 A, 51 C, 51 D, 52 C, 53 C, 53 E, 58 A%, 60 D, 61 A, 64 B, 64 D, 64 F, 65 A, 65 E, 67 B, 69 B, 70, 71, 72, 73, 74, 77 B, 78 A, 81 A, 87).

Posibilitatea decenală de produse secundare este de 26028 m³.

Lucrări de îngrijire a arboretelor se prevăd pe următoarele suprafeţe:

S-au mai prevăzut lucrări speciale de conservare pe suprafaţa totală de 160,51 ha cu volumul de 7276m³, ce se vor executa anual pe 16,05ha cu volumul de extras de 728m³

Planul lucrărilor de regenerare este compus din:

Instalaţiile de transport forestiere existente asigură accesibilitatea întregului fond forestier după cum urmează:

Analizând cantităţile de masă lemnoasă posibil de extras în cursul următorului deceniu, propuse prin conferinţa a II a de amenajare, comparativ cu volumul total existent şi acumulările din creşterile curente anuale, se constată că se poate asigura continuitatea recoltării masei lemnoase pentru următorii ani precum şi declanşarea procesului de normalizare a fondului de producţie.

Amenajamentul are valabilitatea de 10 ani, începând de la data de 01.01.2022.

ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL: nu este cazul;

2. Gradul în care Planul de Amenajare a fondului forestier influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau derivă din ele:

Amenajamentul silvic analizat se integrează cu amenajamentele silvice ale suprafeţelor limitrofe, fiind o condiţie a asigurării continuităţii vegetaţiei fondului forestier;

           În zonă nu sunt propuse alte planuri sau programe.

Este necesară respectarea prevederilor amenajamentului, deoarece neexecutarea la timp a lucrărilor ar putea conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii şi reducerea efectelor protectoare ale acesteia, prin apariţia și extinderea unor factori destabilizatori şi limitativi (uscarea, doborâturile produse de vânt şi zăpadă, atacul de dăunători, eroziunea, alunecările de teren, etc.).

c. Relevanţa planului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile:

• obiectivul principal al amenajamentului silvic este stabilirea modului de gospodărire a

fondului forestier deţinut de către titular, în vederea dezvoltării durabile şi în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice ale acestuia;

• obiectivele amenajamentului constau în: studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere; stabilirea obiectivelor social - economice şi ecologice ale pădurilor; stabilirea ţelurilor de gospodărire definite prin caracteristicile structurale ale arboretelor; stabilirea posibilităţii pădurilor şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură. Se mai urmăreşte gestionarea pădurii spre starea normală a claselor de vărstă (optimă), conservarea biodiversităţii, protecţia peisajului natural existent, a habitatelor.

d. Probleme de mediu relevante pentru plan:

Menţinerea integrităţii fondului forestier, respectiv protejarea ariilor naturale protejate şi a peisajului și menținerea tipului natural fundamental de pădure. Vântul, zăpada umedă, uscarea anormală sunt factorii destabilizatori cei mai importanţi care se manifestă în unitatea studiată provocând doborâturi.

Amplasamentul nu este situat in arii naturale protejate .

e. Relevanţa planului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu:

Se vor respecta prevederile din:

• Ordonanţa de Urgenţă nr.195 din 22 decembrie 2005, cu modificările ulterioare şi completările ulterioare privind protecţia mediului, art.69:

a) să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

b) să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi, respectiv de completare a regenerărilor naturale;

c) să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în condiţiile prevăzute de lege;

d) să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;

e) să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului;

f) să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie, situate pe terenurile cu pante foarte mari, cu procese de alunecare şi eroziune, de grohotişuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere, precum şi pentru alte asemenea păduri;”

• Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
• O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor;
• OUG nr. 57/2007 aprobat prin Legea nr.49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare;
• O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea 19/2008, modificată şi completată prin OUG 15/2009, care transpune prevederile Directivei Consiliului şi Parlamentului European 2004/35/CE privind răspunderea de mediu cu referire la măsurile preventive şi de reparare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 143 din 30 aprilie 2004

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la: 

a. Probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor:

Amenajamentul propune lucrări silvice care au drept scop:

• gestionarea durabilă a pădurii;
• creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor;
• conservarea şi ameliorarea biodiversităţii în scopul maximizării stabilităţii şi potenţialului polifuncţional al pădurilor.

Prin măsurile propuse nu apar efecte negative remanente asupra mediului şi se garantează realizarea unei gospodăriri durabile, conservativă a pădurilor. Implementarea amenajamentului silvic nu va conduce la alterarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor naturale.

b. Natura cumulativă a efectelor:

Nu este cazul.

c. Natura transfrontieră a efectelor:

         Nu este cazul.

d. Riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor): Amenajamentul cuprinde, ţinând cont de vulnerabilitatea arboretelor, la acţiunea vântului şi zăpezii sau a altor factori dăunători, măsuri privind:

• semnalarea de către personalul silvic de teren prin rapoarte a apariţiei factorilor destabilizatori;
• materializarea pe hartă a suprafeţelor afectate de factori destabilizatori, pentru estimarea aproximativă a fenomenului;
• măsurarea suprafeţelor afectate de pe suprafeţe mari;
• punerea în valoare a masei lemnoase din suprafeţele calamitate, valorificarea urgentă a masei lemnoase prin licitaţii pe picior, licitaţii de prestări servicii, vânzare către populaţie;
• împădurirea suprafeţelor afectate de factori destabilizatori în termen în cel mult două sezoane de vegetaţie de la evacuarea masei lemnoase.

PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

În vederea creşterii eficacităţii funcţionale a pădurilor este necesară luarea unor măsuri pentru asigurarea stabilităţii ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor deteriorări importante, să se prevadă acţiuni de reconstrucţie ecologică.

Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă

Cu ocazia lucrărilor de teren, în U.P. III Năruja  au fost semnalate doborâturi de vânt pe 1012,63 ha, acestea având intensitate slabă (1005,4 ha) și moderată (7,23 ha). Pentru a crește rezistența arboretelor la acțiunea factorilor destabilizatori, sunt necesare câteva măsuri:

• înnobilarea arboretelor pure cu specii de amestec în urma tăierilor de regenerare şi împăduriri;
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire, urmărindu-se prin aceste lucrări promovarea speciilor principale de amestec;
• intensificarea acţiunii de igienizare a pădurilor, astfel, ca prin lucrări de igienă să se extragă imediat arborii uscaţi, rupţi, deperisaţi;
• crearea unor margine de masiv nepenetrabile de vânt;
• recurgerea la tratamente mai intensive bazate pe regenerare naturală.

Protecţia împotriva incendiilor

În cursul deceniului anterior nu au fost semnalate incendii.

În general, incendiile se produc din cauza neglijenţei, lipsei de supraveghere şi instruire. Perioada cea mai periculoasă este cea a secetei de vară.

Pentru prevenire, ca măsuri eficiente se recomanda efectuarea unor benzi ce permite executarea unor șanțuri de minim sanitar pe trupuri, culmi late, etc dar si propaganda vizuală, materializată prin tăbliţe de avertizare, panouri de instruire.

Supravegherea pădurii în perioada critică trebuie intensificată.

În vedere evitării incendiilor personalul de teren trebuie să efectueze instructaje muncitorilor care participă la diferite lucrări.

De asemenea, se vor amenaja mai multe locuri de fumat, în punctele mai intens circulate şi se vor amplasa mai multe tăbliţe de avertizare P.S.I..

Protecţia împotriva poluării industriale

În cuprinsul U.P. III Năruja nu au fost depistate arborete care să aibă de suferit în urma poluării industriale.

Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători

În urma lucrărilor din teren nu s-au semnalat atacuri de dăunatori.

În scopul protecţiei fondului forestier împotriva bolilor şi dăunătorilor se impun următoarele acţiuni:

• cojirea arborilor doborâţi pentru a evita înmulţirea gândacilor de scoarţă;
• urmărirea pe teren de către personalul silvic a apariţiei unor eventuale focare;
• depistarea arborilor infestaţi pe picior, precum şi a tuturor arborilor cu vătămări mecanice şi extragerea lor în cadrul operaţiunilor culturale de igienă;
• interzicerea păşunatului, cu precădere în arboretele tinere;
• menţinerea arboretelor la densităţi normale;
• să se planteze numai puieţi proveniţi din sămânţa recoltată din rezervaţiile de seminţe, cărora li s-au făcut analizele şi tratamentele ce se impuneau;
• aplicarea măsurilor de carantină în transferul puieţilor;
• stivuirea materialului lemnos se va face în locuri izolate, lipsite de umiditate, bine curăţate şi tratate în prealabil;
• evitarea îngrămădirii materialului lemnos pe firul apelor.

Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală

Din observaţiile făcute pe teren cu ocazia executării descrierii parcelare a rezultat că există o suprafaţă de 203,04 ha ocupată cu arborete afectate de fenomene de uscare (203,04 ha) cu intensitate slabă. Fenomenul se manifestă în arboretele de amestec de molid cu fag. Măsurile de gospodărire a acestor arborete sunt diferenţiate de la un arboret la altul, în funcţie de intensitatea fenomenului şi de funcţiile prioritare pe care le îndeplinesc.

Ca măsuri de stopare a fenomenului de uscare se impun următoarele:

• executarea rapidă şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor de igienizare a arboretelor în cauză, executarea lucrărilor de îngrijire, etc;
• menţinerea arboretelor în stare de consistenţă plină;
• promovarea tăierilor de produse principale cu regenerare naturală;
• combaterea bolilor şi dăunătorilor în arboretele afectate numai prin metode biologice şi integrate, excluzând în totalitate substanţele chimice ce afectează echilibrul ecologic;
• împădurirea tuturor golurilor create în arborete, prin extragerea arborilor uscaţi, cu specii corespunzătoare tipului natural de pădure. 

Urmărirea în continuare a evoluţiei fenomenului de uscare este o obligaţie permanentă a personalului silvic cu respectarea strictă a prevederilor normelor şi îndrumărilor tehnice emise de M.A.P.

e. Mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate):

Suprafaţa fondului forestier ce face obiectul planului este de 2680,40 ha şi nu se află în arii naturale protejate, iar implementarea amenajamentului silvic urmăreşte gospodărirea durabilă a pădurilor.

f. Valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

i. caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: Nu este cazul.

ii. Depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului:

În Planul de Amenajament Silvic la stabilirea funcţiilor de protecţie şi producţie s-a ţinut cont de măsurile necesare pentru menţinerea în stare bună a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterană, protecţia solului și protecţia speciilor și habitatelor ocrotite.

iii. folosirea terenului în mod intensiv: Nu este cazul.

g. Efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: Nu este cazul.

2. Planul urmează să fie supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu cu

următoarele condiţii:

• recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor comestibile şi plantelor medicinale, din fond forestier, de către agenţi economici, doar în conformitate cu prevederile legale, cu obţinerea tuturor avizelor şi aprobărilor necesare cu monitorizarea permanentă ale acestora
• condițiile enumerate în Decizia de încadrare trebuie anexate la Planul amenajistic aprobat și aplicate în urma lucrărilor din fondul forestier de către administratorul pădurilor
• asigurarea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate forestiere (coleoptere, păsări, lilieci, amfibieni, etc.): păstrarea a minimum 5 arbori morți/bătrâni, scorburoși/ha pe picior sau pe sol;
• identificarea zonelor de refugiu, zonelor cu bârloguri, împerechere, cuibărit şi creştere a puilor la toate speciile de interes comunitar în vederea protejării acestora în perioadele în care în pădure se execută lucrări silvice; evitarea exploatărilor forestiere în perioadele sensibile;
• se interzice amplasarea de rampe de încărcare în zone în care a fost raportată prezenţa speciilor de interes comunitar;
• se vor evita: drenarea zonelor umede, depozitarea rumeguşului sau a resturilor de exploatare în zone umede, astuparea podurilor sau a podeţelor cu resturi de exploatare, acțiuni care ar putea genera perturbări în creşterea şi dezvoltarea populaţiilor de amfibieni şi reptile.
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor de animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure;
• păstrarea unor distanţe adecvate pentru a nu perturba speciile rare sau periclitate a căror prezenţă a fost confirmată;
• în arboretele tinere se va menţine şi un anumit procent de specii pionere care sunt folosite ca hrană de speciile de mamifere sălbatice;
• traversarea pâraielor cu bușteni se va face obligatoriu pe podețe de lemn iar platformele primare și organizările de șantier vor fi amplasate la o distanță de minim 10 metri de albia minoră a pâraielor.
• prevenirea proceselor de degradare a pădurilor şi solurilor forestiere, care pot conduce la uscarea prematură a arborilor pe picior;
• promovarea în cultură a speciilor autohtone valoroase, precum şi împădurirea tuturor suprafeţelor neregenerate din fondul forestier;
• asigurarea protecţiei şi pazei pădurilor în vederea prevenirii şi combaterii bolilor şi dăunătorilor, incendiilor, distrugerilor şi degradărilor;
• realizarea unor lucrări de îngrijire şi conducere prin care să se menţină şi să se îmbunătăţească starea de sănătate, stabilitatea şi biodiversitatea naturală;
• păstrarea în arborete a unui număr rezonabil de arbori morţi, bătrâni, arbori aflaţi la sol în curs de descompunere, a ramurilor căzute ceea ce constituie o condiţie fundamentală pentru asigurarea biodiversităţii pădurilor;
• planificarea tăierilor de regenerare în scopul realizării unui mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de dezvoltare, urmărindu-se îndeosebi regenerarea lor naturală din sămânţă;
• menţinerea arborilor de pe marginea cursurilor de apă, care asigură umbră şi hrană, pentru speciile şi habitatele ocrotite legate de ecosistemele acvatice;
• recoltarea raţională a masei lemnoase, astfel încât să nu fie afectată stabilitatea şi continuitatea pădurii şi a ecosistemelor, în acest sens în suprafaţa cu păduri supuse regimului de conservare specială, arbori vor fi menţinuţi până la vârste apropiate de limita fiziologică, ceea ce constituie o garanţie în plus pentru perpetuarea unor specii specializate (cel puţin într-o anumită perioadă a vieţii sau a ciclului de dezvoltare) pe arborete bătrâne;
• exploatările forestiere trebuie să se desfăşoare folosind tehnologii care au impact minim asupra habitatelor forestiere şi în special asupra celor de interes comunitar.
• lucrările silvice se vor executa în perioade de timp cât mai scurte şi printr-o rotaţie ciclică în timp şi spaţiu, a zonelor cu grade diferite de intervenţie;
• se va acorda o atenţie deosebită arboretelor ce au fost identificate cu o stare de conservare nefavorabilă sau parţial favorabilă, determinându-se cauza pentru care au ajuns în această situaţie şi încercând, dacă se poate remedierea acestei stări;
• se vor menţine terenurile pentru hrana vânatului
• evitarea exploatării masive a exemplarelor mature de fag care fructifică abundent;
• identificarea zonelor de refugiu, zonelor cu bârloguri, împerechere, cuibărit şi creştere a puilor la toate speciile de interes comunitar în vederea protejării acestora în perioadele în care în pădure se execută lucrări silvice; evitarea exploatărilor forestiere în perioadele sensibile;
• arborii de fag exploataţi nu se vor depozita timp îndelungat pe timpul verii în rampa de lângă drumul forestier.
• se interzice organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei unor bârloguri în perioada noiembrie - martie;
• prin autorizația de exploatare aveți obligaţia în cazurile în care platforma primară a parchetelor de exploatare se află în vecinătatea drumurilor judeţene obţinerea Autorizaţiei de amplasare de la Consiliul Judeţean Vrancea –  Directia Tehnica.

Monitorizarea efectelor asupra mediului, în conformitate cu art. 27, din HG 1076/2004:

1. Monitorizarea respectării posibilităţii de recoltare masă lemnoasă, calculată în amenajament pe unitate de producţie. Evidenţierea volumelor aferente produselor accidentale precomptate și monitorizarea valorificării altor subproduse ale pădurii (ciuperci, plante medicinale, etc.). Termen: anual

Planul propus nu necesită evaluare adecvată și nu necesită evaluare de mediu.

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu :

• În urma apariţiei anunţului public privind depunerea primei versiuni a Amenajamentului Silvic solicitând parcurgerea etapei de încadrare în vederea obţinerii avizului de mediu (apărut în ziarul Jurnalul cotidian național în data de 15.06.2021 si 18.06.2021, respectiv pe pagina de web a APM Vrancea), nu s-au înregistrat la A.P.M. Vrancea comentarii şi propuneri din partea publicului.
• Documentaţia depusă şi completările ulterioare au fost accesibile spre consultare de către public pe toată durata derulării procedurii de reglementare la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea.
• Afişarea pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea a Conferinţei a-II-a „AMENAJAMENTULUI SILVIC  U.P. III NĂRUJA” pentru fondul forestier proprietate privată apartinînd OBȘTEA NĂRUJA cu sediul în Sat Năruja, com. Năruja,județul Vrancea.
• Decizia etapei de încadrare a fost afişată pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea în data de ................ şi a fost publicat in ziarul ............... în data de .........

Titularul planului are obligaţia conform prevederilor art. 15 din OUG 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, de a notifica APM Vrancea dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii prezentei, înainte de realizarea modificării. Pe baza notificării APM Vrancea va lua decizia după caz, cu privire la menţinerea deciziei sau la necesitatea revizuirii acesteia, informând titularul despre această decizie. Până la adoptarea acestei decizii de către APM Vrancea este interzisă desfăşurarea oricărei activităţi care ar rezulta in urma modificărilor care fac obiectul notificării

Potrivit prevederilor art. 21 alin 4 din O.U.G. nr. 195/2005 aprobată de Legea nr.265/2006 cu modificările şi completările ulterioare, răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia APM Vrancea şi a publicului revine titularului planului

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare. 

Procedura administrativă prealabilă: În conformitate cu prevederile art. 1, alin. 1 şi art. 7 alin. 1,2,3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, vă puteţi adresa instituţiei noastre în termen de 30 zile de la data comunicării prezentului act, înainte de a vă adresa instanţei de contencios administrativ competentă solicitând revocarea în tot, sau în  parte a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură şi organului ierarhic superior.

Soluţionarea litigiilor: Conform prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 195/2005 aprobată de Legea nr.265/2006, litigiile generate de emiterea prezentei decizii se soluţionează de instanţa de contencios administrativ competentă a Tribunalului Vrancea. Cererea în acest sens se poate depune în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului în urma parcurgerii procedurii prealabile.