APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

Nr.  9386 / 20.10.2022

         Ca urmare a cererii adresate de OBȘTEA DE MOȘNENI ÎN DEVĂLMĂȘIE A SATELOR VIDRA ȘI TICHIRIȘ cu sediul în sat Vidra, comuna Vidra, judeţul Vrancea, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 6561 / 22.06.2021și a completărilor ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr.1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 20.10.2022 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

• pentru „Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștei Vidra - Tichiriș” constituit în UP VII Vidra - Tichiriș, amplasament în U.A.T: Păulești și Tulnici,  jud. Vrancea, se va emite avizul de mediu.

         Principalele obiective urmărite la elaborarea amenajamentului fondului forestier al UP II Vidra - Tichiriș au fost:

Ecologice - protejarea şi conservarea mediului:

• Protecţia apelor
• Protectia terenurilor contra eroziunii
• Protecţia contra factorilor climatici dăunători
• Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii
• Echilibrul hidrologic

Asigurarea stării favorabile de conservare a habitatelor și a speciilor de importanță comunitară din cadrul RONPA 0932 Parcul Natural Putna-Vrancea; Situl Natura 2000 ROSCI0208 Putna –Vrancea; Aria de protecție avifaunistică ROSPA0088 Munții Vrancei; Rezervația RONPA0833 Pădurea Lepșa Zboina – 8,3 ha; Rezervația RONPA0843 Tișița.

• Ocrotirea vânatului
• Menţinerea nealterată a peisajului şi a climatului zonei

Sociale - realizarea cadrului natural:

•  Recreere, destindere
•  Valorificarea forței de muncă locală

Economice  - optimizarea producției pădurilor:

• Producția de masă lemnoasă de calitate ridicată, valorificabilă industrial
• Satisfacerea nevoilor de lemn pentru construcţii rurale, lemn de foc și alte utilizări;
• Valorificarea  tuturor  resurselor  nelemnoase  disponibile  (vânat,  fructe  de  pădure,  ciuperci,  plante medicinale etc.).

Din punct de vedere teritorial-administrativ pădurile din U.P. VII Vidra-Tichiriș sunt situate, pe UAT Păulești și Tulnici, în județul Vrancea. Suprafaţa Amenajamentului Silvic este de 2025,3 ha.

Amenajamentul silvic al U.P. VII Vidra – Tichiriş  propune lucrari silvice care au scopul de a menţine sau reface starea de conservare a habitatelor naturale, prin gospodărirea durabilă a pădurilor.

Din punct de vedere teritorial-administrativ pădurile din U.P. VII Vidra-Tichiriș sunt situate  pe U.A.T. Păulești și Tulnici, în județul Vrancea.

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

În raport cu obiectivele urmărite şi funcţiile de producţie şi de protecţie stabilite au fost constituite următoarele subunităţi de producţie sau protecţie:

• S.U.P. A – codru regulat, sortimente obişnuite: 651,49 ha;

• S.U.P. M – păduri supuse regimului de conservare deosebită: 1283,82 ha;

• S.U.P. E - rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii, potrivit legii: 37,42 ha.

• În arboretele încadrate în tipul I funcţional (S.U.P.,,E’’) supuse ocrotirii genofondului şi ecofondului forestier nu se vor executa lucrări silvice. In S.U.P. „E” au fost incluse arboretele încadrate în grupa I, subgrupa şi categoria 5C. În aceste arborete este interzisă exploatarea arborilor indiferent de starea lor (viguroşi, rupţi, uscaţi, doborâţi, etc.), culegerea fructelor şi respectiv a ciupercilor de pădure. Aceste arborete sunt incluse în rezervaţiile naturale suprapuse, destinate conservării genofondului şi ecofondului forestier, din Parcul Natural Putna-Vrancea.

• În arboretele încadrate în tipul II funcţional (S.U.P.,,M’’) supuse regimului de conservare deosebită se vor executa tăieri de igienă, lucrări de ingrijire şi lucrări speciale de conservare.

• În arboretele încadrate în tipul III funcţional (S.U.P.,,A’’ – codru regulat), în concordanţă cu ţelul de gospodărire şi formaţia forestieră cele mai adecvate tratamente sunt tăieri progresive în amestecurile de fag cu răşinoase si tăieri rase în benzi alăturate în molidişuri.

Corespunzător obiectivelor social–economice şi ecologice stabilite mai sus arboretelor li s–au atribuit următoarele funcţii:

• 1.5C  - Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale, cu regim strict de protecţie; 37,42 ha;
• 1.2A - Arboretele situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice; 1264,38 ha;
• 1.2C  - Arboretele/Benzile de pădure din jurul golurilor alpine; 19,44 ha;
• 1.1G – Arboretele din bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajarea pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice; 651,49 ha.

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic.

Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Vidra-Tichiriș, UP VII Vidra-Tichiriș, județul Vrancea, se suprapune cu arii naturale protejate astfel:

• RONPA 0932 Parcul Natural Putna-Vrancea (2025,30 ha);
• Situl Natura 2000 ROSCI0208 Putna -Vrancea  (2025,30 ha);
• Aria de protecție avifaunistică ROSPA0088 Munții Vrancei (2025,30 ha);
• Rezervația RONPA0833 Pădurea Lepșa Zboina – 8,3 ha;
• Rezervația RONPA0843 Tișița – 29,12 ha,

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

Condiţiile naturale din unitate şi cerinţele social-economice impun ca arboretele să fie conduse către structuri diversificate, relativ echiene şi relativ pluriene, cât mai apropiate de cele naturale, capabile să îndeplinească funcţii multiple de protecţie şi producţie.

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

Bazele de amenajare propuse a se adopta sunt :

• regimul : codru;
• compozitia tel : corespunzatoare tipului natural fundamental de padure pentru arboretele exploatabile si compozitia tel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;
• exploatabilitatea: de protectie exprimata prin varsta exploatabilitatii de protectie pentru arboretele din grupa I-a functionala care vor fi luate in considerare la reglementarea procesului de productie lemnoasa incadrate in S.U.P. A si tehnica exprimata prin varsta exploatabilitatii tehnice pentru arboretele din grupa a II-a functionala;
• tratamente : crang, progresive.
• ciclul: se va stabili in concordanta cu varsta medie a exploatabilitatii, structura arboretelor, functiile atribuite si provenienta arboretelor;
• la amenajarea precedenta a fost adoptat un ciclu de 110 ani.

Lucrări de îngrijire și conducere

• Curăţiri s-au propus în u.a. – urile următoare:62A, 70B pe o suprafață de 8,65 ha de unde se va recolta un volum de 62 mc.
• Rarituri s-au propus în u.a – urile:2C,  3,  4A,  5A,  6, 7,     8,  9, 10A,  11C,  14A,  15A,  17B,  18B,  24B,24C,  26A,  27A,  28A,  29A,  32A,  32C,  32D,  33A,  34A,  34C,  35B,  36A,  37B,  37D, 37E,  39,  40B,  41D,  45B,  46A,  47B,  47C,  47D,  48A,  48C,  49A,  50A,  50B,  51A, 58B,  59A,  60D,  61B,  63B,  64B,  68D,  69A,  70A,  72B: pe o suprafață de 844,72 ha, de unde se va recolta un volum de 3101 m³.
• Tăieri de igiena s-au propus în u.a.-urile: 1B,  1C,  1D,  2A,  2B,   2D, 4B, 5C, 11A,  12B, 15B, 15C, 16A, 17A, 18A, 24A, 25A, 29C, 30A, 31B, 34B,  35D,  37A,  37C,  38, 41C,  41E,  48B,  58A,  58C, 62B,  63C,  66B,  66C,  68C,   pe o suprafață de 352,03 ha, de unde se va recolta un volum de 3400 m³.

Tratamente silvice

Tratamentul tăierilor progresive

Lucrări de tăieri progresive se vor face în u.a.- urile următoare:

• Însămânțare: 67B;
• Punere în lumină: 11B, 50D, 60B, 61A, 65A, 67A;
• Racordare, împădurire: 58D, 59B, 61C, 69C, 71A, 72A.

Lucrări de tăieri progresive pe o suprafață de 143,54 ha de unde se va recolta un volum de 23 000 mc.

Tratamentul tăierilor succesive

Lucrări de tăieri succesive se vor face în u.a. – urile următoare:

• Margine de masiv: 60C ;

  Lucrări de tăieri successive pe o suprafață de 4,6 ha de unde se va recolta un volum de 824 mc.

Lucrări speciale de conservare

Tăieri de conservare

Lucrări de tăieri de conservare se vor face în u.a.: 1A, 5B,  12A, 13, 14B,  16B,  24D,  24E,  27B,  28B, 29B,  30B,  30C,  31A,  32B, 33B,  35A,  35C,  36B,  40A,  41A,  41B,  42A,  42B,  43,  44, 45A,  46B,  47A,  49B, 50C,  51B,  52,  53A,  53B,  60A,  64A,  65B pe o suprafață de 497,67 ha de unde se va recolta un volum de 19054 m³ .

Evidenţa habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

În urma corelării informaților din amenajamentul silvic cu observațiile din teren și cu bibliografia de specialitate au fost identificate următoarele tipuri de habitate de interes comunitar, situate la nivelul suprafeței vizate de amenajament si raportata la arealele localizate în interiorul sitului Natura 2000:

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum - 200,66 ha

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) - 898,38 ha

91E0*Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - 1,94 ha

9410 Păduri de picea acidofile de la nivel montan până la alpin (Vaccinio-Piceetea) - 7,49 ha

Tipurile de habitate au rezultat în urma suprapunerii hărților silvice cu hărțile de distribuție a habitatelor și speciilor ale planului de management al Parcului Natural Putna Vrancea și a siturilor Natura 2000 ROSCI0208 Putna-Vrancea și ROSPA0088 Munții Vrancei.Pentru identificarea prezenței speciilor de interes comunitar listate în formularul standard Natura 2000 al ROSCI0208 Putna-Vrancea în zona fondului forestier amenajat au fost analizate informațiile spațiale privind distribuția speciilor, informații ce au stat la baza elaborării Planului de management integrat al siturilor Natura 2000 ROSCI0208 Putna-Vrancea și ROSPA 0088 Muntii Vrancei și, complementar, au fost corelate caracteristicile ecologice ale suprafețelor amenajate cu cerințele ecologice de habitat ale speciilor de interes conservativ.

Având în vedere informațiile furnizate,  autorii studiului de evaluare adecvata concluzioneaza ca că lucrările planificate în amenajamentul silvic nu conduc, nici în mod direct și nici în mod indirect, la afectarea semnificativă a stării de conservare actuale a vreunei specii sau habitat de interes comunitar din cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI 0208 Putna-Vrancea.

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor a fost stabilita prin planurile de management pe baza studiilor realizate in vederea analizei toate datelor disponibile. Analiza impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar a fost realizata pe baza acestor informatii oficiale. Conform datelor din teren (preluate în urma vizitelor) și a datelor din formularele Standard Natura 2000 (versiunea actualizată în luna septembrie a anului 2021) coroborate cu obiectivele de conservare, starea de conservare a habitatelor și speciilor aflate sub protecție care se suprapun cu planul supus discuției au după cum urmează:

 - habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum ocupă o suprafață de 200,66 ha (u.a. 11B, 16A, 17A, 18A, 30A, 58C, 59B, 60A, 60C, 69A) în amenajamentul silvic din interiorul sitului de importanță comunitară, are o stare de conservare favorabilă (conform Formularului Standard actualizat în luna septembrie 2021).

- habitatul 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) ocupă o suprafață de 898,38 ha (u.a.1A, 1B, 1D, 2A, 2B, 4B, 8, 9, 10A, 12A, 12B, 13,14A, 14B, 15A, 15B, 17B, 24A, 24B, 24C, 24E, 25A, 27B, 28B, 29A, 29B, 32A, 32C, 33A, 33B, 34A, 34B, 35A, 35B, 35C, 35D, 37B, 37C, 37D, 37E, 38, 39, 40A, 40B, 41B, 41C, 41D, 42A, 43, 44, 45A, 46A, 46B, 47A, 47C, 47D, 48A, 48B, 49A, 49B, 50A, 50B, 50C, 50D, 51A, 51B, 52, 53A, 53B, 58A, 58D, 61A, 62A, 62B, 64A, 64B, 65A, 66A, 66B, 67A, 67B, 68A, 69B, 70B, 70C, 71A, 71B, 71C, 72A, 72B) în amenajamentul silvic din interiorul sitului de importanță comunitară, are o stare de conservare favorabilă (conform Formularului Standard actualizat în luna septembrie 2021).

-habitatul 9410 Păduri de picea acidofile de la nivel montan până la alpin (Vaccinio-Piceetea) ocupă o suprafață de 7,49 ha (u.a 15C, 41E, 60D) în amenajamentul silvic din interiorul sitului de importanță comunitară, are o stare de conservare favorabilă (conform Formularului Standard actualizat în luna septembrie 2021).

- habitatul 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae ocupă o suprafață de 1,94 ha (u.a. 2D, 17C) în amenajamentul silvic din interiorul sitului de importanță comunitară, având o stare de conservare favorabilă (conform Formularului Standard actualizat în luna septembrie 2021). Arboretul are vârste relativ mari, precum și consistențe relativ mari, iar lucrările propuse sunt cele de degajări și tăieri de igienă, (au ca scop dezvoltarea și crearea de spațiu pentru dezvoltarea indivizilor, în concordanță cu Normele tehnice aplicabile în silvicultură).

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

Concluziile evaluării impactului implementării amenajamentului silvic al U.P. II VIDRA - TICHIRIS asupra capitalului natural de interes conservativ din cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0208 Putna-Vrancea si SPA ROSPA0088 Muntii Vrancei indică în mod cert faptul că niciun tip de habitat de interes comunitar și nici o specie de interes conservativ nu va fi afectată în mod semnificativ, nici în mod direct, nici în mod indirect. Aplicarea măsurilor de management conservativ propuse în studiu de evaluare adecvată în cadrul secțiunii Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pe întreaga perioadă de valabilitate a amenajamentului silvic al U.P. II VIDRA - TICHIRIS garantează menținerea stării actuale de conservare a capitalului natural de interes comunitar.

• Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar: 0%.

• Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente): 0%

• Durata sau persistenţa fragmentării: Pe termen scurt, soluțiile tehnice alese contribuie la modificarea microclimatului local, respectiv la modificarea condițiilor de biotop ce survin din modificările aduse structurilor orizontale şi verticale (retenţie diferită a apei pluviale, regim de lumină diferențiat, circulația diferită a aerului). Aceste modificări au loc de obicei şi în natură, prin prăbușirea arborilor foarte bătrâni, apariția iescarilor, atacuri ale dăunătorilor fitofagi, doborâturi de vânt etc. Intervențiile ce vor fi efectuate în vederea executării soluțiilor silvotehnice alese vor genera perturbări de o intensitate redusă, nesemnificativă, la adresa speciilor de interes comunitar evaluate ca fiind prezente sau potențial prezente în zona fondului forestier analizat. Durata perturbărilor potențiale asupra speciilor de interes conservativ va fi redusă.

• Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă): Implementarea prevederilor amenajamentului silvic nu conduce la schimbări în densitatea populațiilor speciilor de interes comunitar din cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0208 Putna-Vrancea/ ROSPA 0088 Muntii Vrancei identificate ca prezente sau potențial prezente în perimetrul fondului forestier amenajat în cadrul U.P. II VIDRA - TICHIRIS.

• Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului: Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului planului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl de importanță comunitară ROSCI 0208 Putna-Vrancea/ ROSPA 0088 Muntii Vrancei.

În acest sens se considera si se asuma de către evaluatori si titular al planului că în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar identificate ca prezente sau potențial prezente în perimetrul fondului forestier amenajat în cadrul U.P. II VIDRA - TICHIRIS, impactul rezidual va fi redus și nesemnificativ.

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

• În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);
• În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
• Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
• Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
• Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;
• Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;
• Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;
• Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.
• Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

•        Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

•        Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare a habitatelor si speciilor de interes comunitar și național:

Se vor respecta toate masurile stabilite de evaluator in cadrul capitolului D.5. Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii precum si urmatoarele masuri generale:

Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor de interes comunitar

• sunt interzise orice fel de lucrari in suprafetele aflate in interiorul zonelor de protectie integrala de pe raza ariilor protejate;
• sunt interzise orice alte lucrari silvice in afara celor prevazute in planul de amenajare analizat;
• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
• forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;
• exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;
• durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;
• tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

Masuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de interes comunitar, inclusiv a pasarilor

• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;
• se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);
• exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului;
• în perioadele de îngheţ/dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel;
• se vor fasona coroanele arborilor separat la locul de doborâre, nu se vor scoate;
• arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu seminţiş, respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin semitârâre sau suspendare, în lipsa acesteia;
• se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, variant arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;
• se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;
• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării malurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi pe picior, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea si Administratia Parcului Natural Putna-Vrancea;
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• menținerea unui procent de cca 25% a arboretelor cu vârsta de peste 85 ani;
• stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor (cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri) în care în perioada 15 martie – 15 august vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusive tăieri de conservare, igienizare etc.);
• menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţi de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare nr. 35/29.01.2020. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

Monitorizarea implementării planului:

Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare  prezentate in Raportul de mediu. Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Rapoartele de monitorizare anuala trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 si din ariile protejate de interes national si se vor transmite anual catre APM Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea si publica pe pagina de internet a acesteia.

Autoritatea competenta pentru protecția mediului a asigurat şi garantat accesul liber la informație a publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare şi avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu , a studiului de evaluare adecvata şi organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibila publicului pe toata durata derularii procedurii: la sediul A.P.M. Vrancea/ Obștii Vidra-Tichiriş, pe site-ul APM Vrancea.

Informarea şi participarea publicului:

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvata si a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia depusa in vederea obtinerii avizului de mediu si face parte integranta din acesta.

- A fost emis avizul nr. 30 / 10.10.2022 emis de catre Administratia Parcului Natural Putna-Vrancea .

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanta minimă de 1,5 m fata de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne si frunze rezultate si a rumegusului nu se va face în zone cu potential de formare de torenti, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întretinere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanti si lubrifianti;
• este interzisă alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata executiei lucrarilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea creşterii performantelor; se interzice functionarea motoarelor in gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluantilor in atmosfera;
• la sfarşitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• efectuarea la timp a reviziilor si reparatiilor a motoare termice din dotarea utilajelor si a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfasurării lor pe suprafete restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje si mijloace auto de transport adecvat fiecărei activitati si evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea functionării în gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor auto.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua masuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compozitie de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanti);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stancos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distante cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de latime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol si implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanti si/sau lubrifianti de la utilajele si/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spatiile pentru colectarea si stocarea temporară a deseurilor vor fi realizate în sistem impermeabil.

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.