Back

Decizie emitere aviz de mediu pentru „ Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Condratu, UP I Condratu, județul Vrancea” amplasament în U.A.T: Tulnici și Păulești, jud. Vrancea - titular - OBŞTEA CONDRATU

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

 

Nr. 14469 / 05.01.2023

 

          Ca urmare a cererii adresate de OBŞTEA CONDRATU  cu sediul în com. Vizantea- Livezi, sat Livezile, jud. Vrancea, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 9407 din 08.09.2021 și a completărilor ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr.1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 05.01.2023 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

Pentru „ Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Condratu, UP I Condratu, județul Vrancea” amplasament în U.A.T: Tulnici și Păulești, jud. Vrancea, se va emite avizul de mediu.

 

Fondul forestier proprietate private aparținând Obștii Condratu, organizat în U.P. I Condratu are suprafața luată în studio ( 2491,43 ha) pe raza UAT Tulnici și UAT Păulești.

 

Pădurea este situată în bazinul hidrografic al râului Putna (parcelele 55-60), bazinetele pâraielor Mioarelor (parcelele 1-5), Toader (parcelele 6-9), Cășăriei (parcelele 10-13), Tișița Mare (parcelele 18-24), Haliciu (parcelele 14-17), Condratu (parcelele 25-31), Tișița Mică (parcelele 32-37), Țiganu (parcelele 38-46, 52-54), Dedea (parcelele 47-49), Mihai (parcelele 50-51), Strigoaiei (parcelele 61-66) și Lepșa (parcelele 97-115), afluenţi ai râului Putna care la rândul său este afluent de dreapta al râului Siret.

 

Obiective social-economice și ecologice avute în vedere la întocmirea Amenajamentului fondului forestier proprietate privata apartinand Obstei Condratu, judetul Vrancea sunt:

Ecologice - protejarea şi conservarea mediului:

  • Protecţia apelor
  • Protecția terenurilor contra eroziunii
  • Protecţia contra factorilor climatici dăunători
  • Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii
  • Echilibrul hidrologic
  • Producţia de seminţe controlate genetic
  • Conservarea speciilor de fauna salbatica de interes cinegetic;
  • Menţinerea nealterată a peisajului şi a climatului zonei

Sociale - realizarea cadrului natural:

  • Recreere, destindere
  • Valorificarea forței de muncă locală  

Economice  - optimizarea producției pădurilor :

  Producția de lemn gros și foarte gros necesar nevoilor proprietarilor.

 

 

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

 

Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Condratu, județul Vrancea, se suprapune cu arii naturale protejate astfel:

o        RONPA 0932 Parcul Natural Putna-Vrancea

o        Situl Natura 2000 ROSCI0208 Putna -Vrancea 

o        Aria de protecție avifaunistică ROSPA0088 Munții Vrancei

 

Întreaga suprafață a acestei unităţi este încadrată în grupa I funcţională, subgrupele şi categoriile 2A, 2C, 5C și 6G, ce formează arboretele destinate conservării deosebite (S.U.P. “M”), unde nu se reglementează procesul de producţie, aici executându-se numai lucrări speciale de conservare, arborete destinate ocrotirii genofondului şi ecofondului forestier - Ocrotirea integrală a naturii - (S.U.P. “E”) și subgrupa şi categoria 6H, ce formează arboretele în care se organizează procesul de producţie cu reglementarea recoltării de produse principale (S.U.P. “A”).

În secundar arboretele mai îndeplinesc și următoarele funcții:

1.1G –  Arborete din bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajarea pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice (TIII)

1.5Q – Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar şi specii de interes deosebit, incluse în arii speciale de conservare / situri de importanţă comunitară în scopul conservării habitatelor (ROSCI 0208 Putna - Vrancea) (T IV)

 

Obiectivele asumate de Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparținând Obștei Condratu, judetul Vrancea susţin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar din zonă şi conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere de interes comunitar din zonă.

 

Grupa, subgrupa şi

categoria funcţională

Categorii funcţionale

Suprafaţa

Funcţia prioritară

Funcţiile secundare

ha

%

I

2A

T II

Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu inclinare mai mare de 30g .

- protecţia apelor

- funcţia socială (recreere)

- conservarea biodiversităţii

743,93

30

I

2C

T II

Benzi de pădure din jurul golului alpin Coza.

- protecţia apelor

- protecţia terenurilor

- conservarea biodiversităţii

- funcţia socială (recreere)

31,39

1

I

5C

T I

Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale, cu regim strict de protecţie.

- protecţia apelor

- protecţia solului

- conservarea biodiversităţii

- funcţia socială (recreere)

450,01

18

I

6G

T I

Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie integrală.

- protecţia apelor

- protecţia solului

- conservarea biodiversităţii

- funcţia socială (recreere)

287,70

12

I

6H

T III

Arboretele incluse în zona de management durabil al parcurilor naturale.

protecţia apelor

- protecţia solului

- conservarea biodiversităţii

- funcţia socială (recreere))

959,97

39

Total

-

2473,00

100

 

 

Grupa funcţională

Tip de categorie funcţională

Subgrupa şi categoriile funcţionale

Feluri de gospodărire

Suprafaţă

ha

%

1

T I

5C, 6G

protecţie deosebită

737,71

30

T II

2A, 2C

protecţie deosebită

775,32

31

T III

6H

protecţie şi producţie

959,97

39

TOTAL PĂDURE

2473,00

100

 

 

Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite

Pentru realizarea obiectivelor stabilite este necesar ca arboretelor să li se aplice măsuri de gospodărire adecvate. În acest scop s-au constituit trei subunităţi de gospodărire şi anume:

  • S.U.P. „A” – Codru regulat – sortimente obişnuite;
  • S.U.P. „E” – Ocrotirea genofondului şi ecofondului forestier (Ocrotirea integrală a naturii);
  • S.U.P. „M” – Conservare deosebită

 

În S.U.P. „A” au fost incluse arboretele încadrate în grupa I, subgrupa şi categoria 6H. Prin tratamentele adoptate, din aceste arborete se va extrage, în principal, lemn gros pentru cherestea.

În S.U.P. „E” au fost incluse arboretele încadrate în grupa I, subgrupele şi categoriile 5C și 6G În aceste arborete este interzisă exploatarea arborilor indiferent de starea lor (viguroşi, rupţi, uscaţi, doborâţi, etc), culegerea fructelor şi respectiv a ciupercilor de pădure. Arboretele sunt incluse în rezervaţiile naturale Cheile Tişiţei, Condratu şi Pădurea Lepşa-Zboina, destinate conservării genofondului şi ecofondului forestier.

În S.U.P. „M” au fost incluse arboretele încadrate în grupa I, subgrupele şi categoriile 2A şi 2C. În aceste arborete nu se admite recoltarea de produse principale, ele urmând a fi parcurse doar cu lucrări de îngrijire, igienă sau lucrări de conservare.

 

Evidenţa tipurilor naturale de pădure

Pentru identificarea si caracterizarea tipurilor de padure s-a tinut cont de intregul complex al vegetatiei si factorilor stationali

 

Cel mai răspândit tip de pădure este „Amestec de răşinoase şi fag pe soluri scheletice (m)” pe 38% din suprafaţă, urmat de „Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m)” pe 26% din suprafaţă. Aceste tipuri de pădure sunt de productivitate mijlocie (74%), superioară (14%), inferioară (12%) şi se întâlnesc pe tot cuprinsul unităţii Tipurile naturale de pădure se păstrează în cea mai mare parte şi în prezent, dovadă a unei gospodăriri raţionale în trecut. Excepţie fac arboretele artificiale care ocupă, în prezent 29% din suprafaţa unităţii.

 

                                                  

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

 

Bazele de amenajare

Bazele de amenajare propuse a se adopta sunt :

Regimul : codru;

Compoziția țel : corespunzatoare tipului natural fundamental de padure pentru arboretele exploatabile si compozitia tel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;

Exploatabilitatea: de protectie exprimata prin varsta exploatabilitatii de protectie pentru arboretele din grupa I-a functionala care vor fi luate in considerare la reglementarea procesului de productie lemnoasa incadrate in S.U.P. A si tehnica exprimata prin varsta exploatabilitatii tehnice pentru arboretele din grupa a II-a functionala;

Tratamente : crang, progresive.

Ciclul: se va stabili in concordanta cu varsta medie a exploatabilitatii, structura arboretelor, functiile atribuite si provenienta arboretelor;

La amenajarea precedenta a fost adoptat un ciclu de 110 ani.

 

Posibilitatea

Tratamentul

Suprafaţa de parcurs (ha)

Volumul de extras

(m3)

Posibilitate pe specii

(m3/an)

Total

Anual

Total

Anual

FA

BR

MO

PAM

Tăieri progresive

330,08

33,00

39394

3939

2626

745

456

112

Total

330,08

33,00

39394

3939

2626

745

456

112

 

Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor                                        

Specificări

Tipul funcţional

Suprafaţa (ha)

Volum (m3)

Totală

Anuală

Total

Anual

Degajări

II

0,76

0,08

-

-

III

-

-

-

-

Total

0,76

0,08

-

-

Curăţiri

II

1,27

0,13

9

1

III

93,16

9,31

483

48

Total

94,43

9,44

492

49

Rărituri

II

294,34

29,43

9782

978

III

421,65

42,17

15190

1519

Total

715,99

71,6

24972

2497

Produse secundare

II

296,37

29,64

9791

979

III

514,81

51,48

15673

1567

Total

811,18

81,12

25464

2546

Tăieri de igienă

II

293,32

293,32

2507

251

III

224,51

224,51

1894

189

Total

517,83

517,83

4401

440

 

Volumul posibil de extras prin tăieri de conservare                                           

S.U.P.

Suprafaţa – ha

Volum – mc

Volum de recoltat anual pe specii – mc

Totală

Anuală

Total

Anual

FA

MO

BR

ME

PAM

„M”

197,42

19,74

8694

869

442

267

157

2

1

Total

197,42

19,71

8694

869

442

267

157

2

1

 

 

Instalații de transport

Reteaua instalaţiilor de transport care deservesc fondul forestier al unităţii de protecţie si productie este prezentată în tabelul :

 

Cod

Drum

Denumirea drumului

Lungime

- km -

Suprafaţa

deservită

- ha -

Posibilitatea decenală deservită

- m3 -

DRUMURI PUBLICE

DP001

DN 2D Târgu Secuiesc-Focșani

4,4

364,91

5600

TOTAL DRUMURI PUBLICE

4,4

364,91

5600

DRUMURI FORESTIERE

FE002

Drumul forestier Coza I

2,6

234,87

11559

FE009

Drumul forestier Lespezi-Tişiţa Mică

4,7

399,61

10476

FE013

Drumul forestier Putna

1,8

156,66

6258

FE015

Drumul forestier Ţiganului

6,2

508,75

18570

FE016

Drumul forestier Zburătura

2,1

184,30

6470

FE019

Drumul forestier Lepşa

5,8

493,66

10917

FE022

Drumul forestier Clăbucet

1,7

184,24

8103

TOTAL DRUMURI FORESTIERE

24,9

2108,09

72237

TOTAL DRUMURI EXISTENTE

29,3

2473,00

77953

 

 

Informatii privind productia care se va realiza

 

In procesul de normalizare a fondului de productie al unei paduri, planificarea recoltelor de lemn (posibilitatea) constituie modalitatea de conducere a acestui proces.

Prin amenajamentul silvic s-au propus urmatorii indicatori de recoltare a masei lemnoase:

 

Specificare

Produse din

Tăieri de cons.

Tăieri de regenerare

Dega-jări

Curăţiri

Rărituri

Tăieri de igienă

ha

mc

ha

ha

mc

ha

mc

ha

mc

ha

mc

Sarcina anuală

33,00

3939

0,08

9,44

49

71,6

2497

517,83

440

19,71

869

Sarcina pe deceniul

2022-2031

330,08

39394

0,76

94,43

492

715,99

24972

517,83

4401

197,42

8694

                             

 

Produsele principale sunt cele ce rezulta in urma efectuarii taierilor de regenerare potrivit tratamentelor silvice aplicate.

 

Suprafata de parcurs si volumul de extras pe tratamente si specii

Tratamentul

Suprafaţa de parcurs (ha)

Volumul de extras

(m3)

Posibilitate pe specii

(m3/an)

Total

Anual

Total

Anual

FA

BR

MO

PAM

Tăieri progresive

330,08

33,00

39394

3939

2626

745

456

112

Total

330,08

33,00

39394

3939

2626

745

456

112

 

Indicele de recoltare pentru produse principale este de 1,6mc/an/ha

 

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

 

Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Condratu, județul Vrancea, se suprapune cu arii naturale protejate astfel:

o        RONPA 0932 Parcul Natural Putna-Vrancea

o        Situl Natura 2000 ROSCI0208 Putna -Vrancea 

o        Aria de protecție avifaunistică ROSPA0088 Munții Vrancei

 

Evidenţa habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

În urma corelării informaților din amenajamentul silvic cu observațiile din teren și cu bibliografia de specialitate au fost identificate următoarele tipuri de habitate de interes comunitar, situate la nivelul

suprafeței vizate de amenajament si raportata la arealele localizate în interiorul sitului Natura

2000:

  • 9110      Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum         
  • 91V0      Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
  • 91E0*    Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
  • 9410      Păduri de picea acidofile de la nivel montan până la alpin (Vaccinio-Piceetea)

 

Tipurile de habitate au rezultat în urma suprapunerii hărților silvice cu hărțile de distribuție a habitatelor și speciilor ale planului de management al Parcului Natural Putna Vrancea și a siturilor Natura 2000 ROSCI0208 Putna-Vrancea și ROSPA0088 Munții Vrancei. Pentru identificarea prezenței speciilor de interes comunitar listate în formularul standard Natura 2000 al ROSCI0208 Putna-Vrancea în zona fondului forestier amenajat au fost analizate informațiile spațiale privind distribuția speciilor, informații ce au stat la baza elaborării Planului de management integrat al siturilor Natura 2000 ROSCI0208 Putna-Vrancea și ROSPA 0088 Muntii Vrancei și, complementar, au fost corelate caracteristicile ecologice ale suprafețelor amenajate cu cerințele ecologice de habitat ale speciilor de interes conservativ.

 

Având în vedere informațiile furnizate,  autorii studiului de evaluare adecvata concluzioneaza ca că lucrările planificate în amenajamentul silvic nu conduc, nici în mod direct și nici în mod indirect, la afectarea semnificativă a stării de conservare actuale a vreunei specii sau habitat de interes comunitar din cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI 0208 Putna-Vrancea.

 

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor a fost stabilita prin planurile de management pe baza studiilor realizate in vederea analizei toate datelor disponibile. Analiza impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar a fost realizata pe baza acestor informatii oficiale. Conform datelor din teren și a datelor din formularele Standard Natura 2000 (versiunea actualizată în luna septembrie a anului 2021) coroborate cu obiectivele de conservare, starea de conservare a habitatelor și speciilor aflate sub protecție care se suprapun cu planul supus discuției au după cum urmează:

 

  • habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, are o stare de conservare favorabilă (conform Formularului Standard actualizat în luna septembrie 2021).
  • habitatul 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), are o stare de conservare favorabilă (conform Formularului Standard actualizat în luna septembrie 2021).
  • -habitatul 9410 Păduri de picea acidofile de la nivel montan până la alpin (Vaccinio-Piceetea), are o stare de conservare favorabilă (conform Formularului Standard actualizat în luna septembrie 2021).
  • habitatul 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae, având o stare de conservare favorabilă (conform Formularului Standard actualizat în luna septembrie 2021). Arboretul are vârste relativ mari, precum și consistențe relativ mari, iar lucrările propuse sunt cele de degajări și tăieri de igienă, (au ca scop dezvoltarea și crearea de spațiu pentru dezvoltarea indivizilor, în concordanță cu Normele tehnice aplicabile în silvicultură).

 

 speciile de mamifere aflate sub protecție au, după cum urmează starea de conservare:

Canis lupus (lup) – excelentă

Lutra lutra (vidră) - favorabilă

Lynx lynx (râs) – excelentă

Ursus arctos (urs) - execelentă

Myotis myotis (liliac comun) - favorabilă

Barbastella barbastellus (liliac cârn) - favorabilă

 

 speciile de reptile și amfibieni aflate sub protecție au, după cum urmează starea de conservare:

Bombina variegate (Broască cu burtă galbenă) - favorabilă

Triturus cristatus (Triton cu creastă) - favorabilă

Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) - favorabilă

 speciile de pești aflate sub protecție au, după cum urmează starea de conservare:

Barbus peteny (moioagă) – nefavorabilă-inadecvată

Cottus gobio all others (zglăvoc) - favorabilă

Romanogobio uranoscopus (petroc) - nefavorabilă-inadecvată

 speciile de nevertebrate aflate sub protecție au, după cum urmează starea de conservare:

* Osmoderma eremita (pusnicul, gândacul sihastru) - necunoscută

Pholidoptera transsylvanica (cosaș transilvănean) - favorabilă

*Rosalia alpina  (croitorul alpin) - favorabiă

Vertigo angustior - favorabilă

Carabus variolosus (carabul de pârâu) – necunoscută

 speciile de plante aflate sub protecție au, după cum urmează starea de conservare:

*Campanula serrata (clopoțel) - favorabilă

Cypripedium calceolus (papucul doamnei)- excelentă

Tozzia carpathica (iarba gâtului)- favorabilă

 

Starea de conservare a speciilor din aria de protecție special avifaunistică ROSPA0088 Munții Vrancei (din punct de vedere al amplasamentului)

Aegolius funereus (minuniță) - favorabilă

Bonasia bonasia (ieruncă) - favorabilă

Dendrocops leucotos (ciocănitoare cu spate alb) - favorabilă

Dryocopus martius (ciocănitore neagră) - favorabilă

Falco peregrinus (șoim călător) - favorabilă

Ficedulla albicolis (muscar gulerat) - favorabilă

Ficedula parva (muscar mic) - favorabilă

Glaucidium passerinum (cucuvea pitică) - favorabilă

Pernis apivorus (viespar) - favorabilă

Picoides tridactylus (ciocănitoare cu trei degete) - favorabilă

Picus canus (ciocănitoare verzuie) - favorabilă

Strix uralensis (huhurez mare) - favorabilă

Tetrao urogallus (cocoș de munte) – favorabilă

 

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

 

Concluziile evaluării impactului implementării amenajamentului silvic asupra capitalului natural de interes conservativ din cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0208 Putna-Vrancea si SPA ROSPA0088 Muntii Vrancei indică în mod cert faptul că niciun tip de habitat de interes comunitar și nici o specie de interes conservativ nu va fi afectată în mod semnificativ, nici în mod direct, nici în mod indirect. Aplicarea măsurilor de management conservativ propuse în studiu de evaluare adecvată în cadrul secțiunii Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pe întreaga perioadă de valabilitate a amenajamentului garantează menținerea stării actuale de conservare a capitalului natural de interes comunitar.

 

•        Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar: 0%.

•        Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente): 0%

•        Durata sau persistenţa fragmentării: Pe termen scurt, soluțiile tehnice alese contribuie la modificarea microclimatului local, respectiv la modificarea condițiilor de biotop ce survin din modificările aduse structurilor orizontale şi verticale (retenţie diferită a apei pluviale, regim de lumină diferențiat, circulația diferită a aerului). Aceste modificări au loc de obicei şi în natură, prin prăbușirea arborilor foarte bătrâni, apariția iescarilor, atacuri ale dăunătorilor fitofagi, doborâturi de vânt etc. Intervențiile ce vor fi efectuate în vederea executării soluțiilor silvotehnice alese vor genera perturbări de o intensitate redusă, nesemnificativă, la adresa speciilor de interes comunitar evaluate ca fiind prezente sau potențial prezente în zona fondului forestier analizat. Durata perturbărilor potențiale asupra speciilor de interes conservativ va fi redusă.

•        Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă): Implementarea prevederilor amenajamentului silvic nu conduce la schimbări în densitatea populațiilor speciilor de interes comunitar din cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0208 Putna-Vrancea/ ROSPA 0088 Muntii Vrancei identificate ca prezente sau potențial prezente în perimetrul fondului forestier amenajat

•        Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului: Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului planului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl de importanță comunitară ROSCI 0208 Putna-Vrancea/ ROSPA 0088 Muntii Vrancei.

 

În acest sens se considera si se asuma de către evaluatori si titular al planului că în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar identificate ca prezente sau potențial prezente în perimetrul fondului forestier amenajat, impactul rezidual va fi redus și nesemnificativ.

 

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

 

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

•        În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);

•        În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);

•        Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;

•        Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);

•        Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;

•        Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;

•        Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;

•        Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.

•        Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

 

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

•        Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

•        Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

 

Titularul amenajamentului are obligația de a anunța și Autoritatea de Gospodărire a Apelor în cazul producerii unei poluări accidentale a apelor de suprafață sau subterane și de a respecta condițiile:

  • este interzis a se efectua deversări/descărcări ape uzate, deșeuri lichide sau solide, carburanți sau lubrefianți în apele de suprafață, subterane sau zonele adiacente;
  • alimentarea cu carburanți a mașinilor, utilajelor, echipamentelor ce concură la realizarea lucrărilor din proiect se va face numai în locuri special amenajate, dotate cu echipamente și mijloace de intervenție necesare în cazul înregistrării unei poluări accidentale;
  • în perioada de execuție a lucrărilor se vor lua măsurile care se impun pentru protecția factorilor de mediu, a zonelor apropiate, luându-se măsuri de prevenire și combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere ca urmare a exploarării utilajelor tehnologice.

 

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național;

Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor de interes comunitar

•        sunt interzise orice fel de lucrări in suprafețele aflate in interiorul zonelor de protecție integrala de pe raza ariilor protejate;

•        sunt interzise orice alte lucrari silvice in afara celor prevazute in planul de amenajare analizat;

•        compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;

•        arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;

•        reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;

•        valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;

•        conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);

•        executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;

•        evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;

•        folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;

•        respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;

•        eliminarea tăierilor în delict;

•        evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;

•        evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie

•        forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;

•        se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;

•        în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;

•        o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;

•        conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;

•        menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;

•        exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;

•        durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;

•        tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;

•        doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

 

Măsuri pentru reducerea impactului asupra habitatelor în vederea atingerii obiectivelor emise de Administrația Parcului Natural Putna- Vrancea prin Avizul nr. 39/22.12.2022

 

CONDIŢII DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR

  • Menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor;
  • Arboretele artificiale care nu constituie tipul natural fundamental să fie dirijate către tipul natural fundamental;
  • Se interzice realizarea de drumuri de tractor pe pante mai mari de 25 grade, indiferent de motivaţie. De asemenea nu se vor realiza drumuri de tractor pe ravene, cursuri de apă sau pâraie;
  • Lucrările de îngrijire - rărituri - se vor realiza doar cu atelaje. Nu se vor accepta intervenţii cu tractoare forestiere;
  • La traversările de cursuri de apă sau pâraie a căilor de scos-apropiat, vor fi construite podeţe pentru a limita impactul poluării apelor supraterane;
  • Marcarea arborilor ce constituie obiectul tăierilor de igienă sau ai produselor accidentale se va realiza strict în prezenţa personalului de la administraţia PNPV. De preferat ar fi ca aceste lucrări să fie folosite cât mai puţin în aplicarea amenajamentului;
  • Interzicerea utilizării metodelor chimice în combaterea dăunătorilor forestieri;
  • Interzicerea amplasării platformelor primare în arborete de anin sau pe malurile râurilor sau pâraielor;
  • In zonele de protecţie integrală nu se vor realiza intervenţii decât în situaţiile prevăzutede legislaţia în vigoare;
  • Compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor - în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării naturale;
  • Valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
  • Conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
  • Executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă, dar mai frecvente;
  • Folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
  • Respectarea cu stricteţe a normelor tehnice de exploatare şi transport a masei lemnoase;
  • Se va evita la maximum rănirea arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
  • Evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
  • Menţinerea terenurilor pentru hrana vânatului şi a terenurilor administrative la stadiul actual evitându-se împădurirea acestora;
  • În vederea asigurării unor condiţii favorabile habitării unor specii de păsări şi de coleoptere de interes comunitar se vor menţine arbori bătrâni, scorburoşi, atacaţi sau parţial uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), iar la tăierile definitive se vor menţine pe picior 3-5 arbori maturi, cu o vârstă de minim 80 ani şi parţial debilitaţi/ha.

 

CONDIŢII PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR

Măsuri de minimizare a impactului asupra mamiferelor

 

Pentru a evita producerea de schimbări fundamentale în ceea ce priveşte starea de conservare al populaţiilor de carnivore, se vor evita pe cât posibil:

  • Exploatarea masivă a exemplarelor mature care fructifică abundent;
  • Organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei unor bârloguriîn perioada noiembrie - martie;
  • Organizarea simultană de parchete de exploatare pe suprafeţe învecinate.

 

Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de amfibieni

Pentru a menţine starea de conservare favorabilă a populaţiilor de amfibieni, se interzic

următoarele activităţi:

  • Degradarea zonelor umede, desecări, drenări sau acoperirea ochiuri lor de apă;
  • Depozitarea rumeguşului sau a resturilor de exploatare în zone umede;
  • Deversarea substanţelor poluante sau depozitarea deşeurilor de orice natură în habitatele acvatice sau în apropierea acestora;
  • Bararea cursurilor de apă;
  • Astuparea podurilor/podeţelor cu material levigat sau cu resturi de vegetaţie.

 

Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de peşti

Pentru a menţine starea de conservare favorabilă a populaţiilor de peşti, se va avea în vedere:

  • În cadrul parcelelor limitrofe cursurilor de apă tehnicile de exploatare a masei lemnoase vor fi aplicate
  • Astfel încât să fie asigurată integralitatea ecosistemelor acvatice; S In lungul cursurilor de apă va fi păstrată o zonă tampon de 50 m pe ambele maluri;
  • Traversarea pâraielor cu buşteni se va face obligatoriu pe podeţe de lemn, iar platformele primare şi organizările de şantier vor fi amplasate la o distanţă de minim 50 de metri de albia minoră a pâraielor;
  • Este interzisă sub orice formă deversarea de substanţe poluante şi depozitarea deşeurilor de orice natură în albia minoră a cursurilor de apă sau în apropierea acestora ;
  • Se interzice accesul cu vehicule motorizate în albia pâraielor;
  • Se interzice extragerea de resurse minerale din albia minoră a cursurilor de apă din ariile naturale protejate.

 

Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de nevertebrate

Pentru a menţine starea de conservare favorabilă a populaţiilor de nevertebrate, se vor aplica următoarele măsuri:

  • Se vor respecta cu stricteţe normele tehnice de exploatare şi transport a masei lemnoase;
  • Menţinerea unor arbori uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), până la 3-5 exemplare la hectar;
  • Menţinerea arborilor bătrâni, scorburoşi, atacaţi sau parţial uscaţi.

 

 

 

 

Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de păsări

Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de păsări semnalate în ROSPAOO88 Munţii Vrancei, se vor avea în vedere următoarele măsuri cu caracter general:

  • Este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
  • Interzicerea perturbării intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
  • Este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
  • Este interzisă uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; S sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
  • Menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţii de producţie;
  • Interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
  • Interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;
  • Se vor menţine arbori bătrâni, scorburoşi, atacaţi sau parţial uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), iar la tăierile definitive se vor menţine pe picior 3-5 arbori maturi, cu o vârstă de minim 80 ani şi parţial debilitaţi/ha.
  •  

Condiţiile impuse pentru obţinerea prezentului aviz fac obiectul acţiunilor şi asigură respectarea măsurilor stabilite prin Planul de Management al Parcului Natural Putna-Vrancea.

 

Masuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de interes comunitar, inclusiv a pasărilor

 

•        menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;

•        la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;

•        se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);

•        exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului;

•        în perioadele de îngheţ/dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel;

•        se vor fasona coroanele arborilor separat la locul de doborâre, nu se vor scoate;

•        arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;

•        arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;

•        doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;

•        la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu seminţiş, respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin semitârâre sau suspendare, în lipsa acesteia;

•        se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, variant arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;

•        se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;

•        în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;

•        menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării malurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;

•        păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;

•        păstrarea a minim 5 arbori maturi pe picior, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea si Administratia Parcului Natural Putna-Vrancea;

•        adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;

•        este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

•        interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

•        este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

•        este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

•        este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

•        sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

•        sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

•        menținerea unui procent de cca 25% a arboretelor cu vârsta de peste 85 ani;

•        stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor (cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri) în care în perioada 15 martie – 15 august vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusive tăieri de conservare, igienizare etc.);

•        menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţi de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;

•        interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);

•        interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

 

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

 

Pentru monitorizarea biodiversitatii se prevăd următoarele acțiuni:

  • observarea atentă a stării de sănătate a mamiferelor;
  • realizarea unei baze de date la nivelul ocolului silvic cu observaţii anuale privind zonele cu bârloguri și culcușuri;
  • monitorizarea speciilor de mamifere (a prezenței lor la nivel de unitate amenajistică, inclusiv urme) ca indicator al diversității și stabilității ecosistemului;
  • identificarea zonelor și realizarea unei baze de date la nivelul ocolului silvic cu observaţii anuale cu speciile de amfibieni, reptile și nevertebrate (zone unde au fost reperați indivizi);

 

Monitorizarea implementării lucrărilor silvice

 Pentru prevenirea şi controlul situaţiilor de poluare accidentală este necesară adoptarea următoarele măsuri:

  • controlul permanent al stării de funcţionare al utilajelor şi echipamentelor tehnologice silvic  folosite şi efectuarea periodică de reviziei şi verificări ale acestora, în conformitate cu prevederile cărţilor tehnice şi cu instrucţiunile producătorilor (conform legislației pentru securitatea și sănătatea în muncă).
  • monitorizarea implementării măsurilor de reducere pentru speciile de interes comunitar în timpul exploatării materialului lemnos;

 

 

 

Monitorizarea implementării planului:

Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare.

Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Rapoartele de monitorizare anuala trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 si din ariile protejate de interes national si se vor transmite anual catre APM Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea si publica pe pagina de internet a acesteia.

 

Obiective relevante de mediu

Indicatori propuși

Ținte

Metoda

Frecvența de monitorizare / competență

Obiectiv relevant 1. Protecția fondului forestier

1. Monitorizarea lucrărilor de ajutorare a regenerarilor naturale

A. Suprafața anuală parcursă cu lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale

- respectarea prevederilor din Planul lucrărilor de regenerare și împădurire din amenajamentul silvic

Controlul anual al regenerărilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anual/

Ocolul Silvic care administreaza fondul forestier si titularul planului

2. Monitorizarea suprafețelor regenerate

A. Suprafața regenerată anual, din care:

- Regenerări naturale

- Regenerări artificiale

- respectarea prevederilor din Planul lucrarilor de regenerare și împădurire din amenajamentul silvic

Controlul anual al regenerărilor

3. Monitorizarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor tinere

A. Suprafața anuală parcursă cu degajări

- respectarea prevederilor din Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor din amenajamentul silvic

Raportarea statistică

SILV 3

B. Suprafața anuală parcursă cu curățiri

Raportarea statistică

SILV 3

C. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea curățirilor

Raportarea statistică

SILV 3

D. Suprafața anuală parcursă cu rărituri

Raportarea statistică

SILV 3

E. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea răriturilor

Raportarea statistică

SILV 3

4. Monitorizarea lucrărilor speciale de conservare

A. Suprafața anuală parcursă cu lucrări de conservare

- respectarea prevederilor din Planul lucrărilor de conservare din amenajamentul silvic

Raportarea statistică

SILV 3

B. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea lucrărilor de conservare

Raportarea statistică

SILV 3

5. Monitorizarea tăierilor de igienizare a pădurilor

A. Suprafața anuală parcursă cu tăieri de igiena

- respectarea prevederilor din Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor din amenajamentul silvic

Raportarea statistică

SILV 3

6. Monitorizarea stării de

sănătate a arboretelor

A. Suprafețe infestate cu dăunători.

- evitare apariției cazurilor dovedite de gradații sau defolieri cu caracter de atac de masă

Statistica și prognoza anuală a dăunătorilor

7. Monitorizarea impactului presiunii antropice asupra arboretelor

A. Volumul de masă lemnoasă taiată ilegal.

- reducerea la minim a tăierilor ilegale

Controale de fond / evidența tăierilor ilegale

Obiectiv relevant 2. Protecția habitatelor natural, a speciilor de flora și fauna sălbatică din cadrul  ariilor naturale protejate și a habitatelor acestora:

1. Asigurarea conservării habitatelor

naturale pentru care au fost declarate ariile naturale protejate

 

A. Stabilitatea arealului natural al

habitatului şi a suprafeţelor pe care le acoperă amenajamentul;

- respectarea Planului de management al ariilor naturale

protejate și respectarea lucrărilor prevăzute în

amenajament

Consultare rapoarte de

monitorizare ale administratorilor ariilor naturale

protejate sau, după caz,

autorităţii responsabile și respectarea condițiilor specifice

punere în valoare și exploatare

forestieră.

Anual/

Ocolul Silvic care administreaza fondul forestier si titularul planului

B. Menţinerea structurii şi funcţiilor specifice ale habitatului;

2. Asigurarea conservării speciilor de

floră şi faună sălbatică pentru care au

fost declarate ariile naturale protejate

 

A. Populaţiile speciilor de floră şi faună

sălbatică din ariile protejate existente în

amenajamen

- speciile se află într-o stare de conservare favorabilă

Consultare rapoarte de

monitorizare ale

administratorilor ariilor naturale

protejate sau, după caz,

autorităţii responsabile și respectarea condițiilor specifice

punere în valoare și exploatare

forestieră.

Anual/

Ocolul Silvic care administreaza fondul forestier si titularul planului

 

D. Menținerea lemnului mort și a arborilor bătrâni pentru asigurarea condițiilor specifice de habitat pentru speciile de ciocănitori și păsări comune;

- Se vor păstra minim 3-5 arbori/ha bătrâni cu scorburi pentru cuibarire și adăpostire în toate unitățile amenajistice in care a fost identificată specia;

- Se vor păstra minim 5 arbori/hectar maturi, uscați sau în descompunere (lemn mort), pe picior sau la sol, în toate unitățile amenajistice în care a fost identificată specia

Consultare evidență lemn mort în documentația partizilor

Anual/

Ocolul Silvic care administreaza fondul forestier si titularul planului

E. Limitarea activităților forestiere înperioada de cuibărit pentru speciile de  ciocănitori și pasari comune;

 

- Lucrarile nu se vor efectua în perioada de cuibarit, perioada prezentată pentru fiecare specie în SEA

Consultare termen de exploatare specificat în autorizații de exploatare

F. Interzicerea aplicării degajărilor și curătărilor chimice în pădurile din aria naturală protejată

- Nu se vor realiza curățiri și degajări chimice;

Consultare evidențe lucrări executate

G.Interzicerea aplicării tratamente chimice

- Nu se vor aplica tratamente chimice, cu excepția cazurilor dovedite de gradații sau defolieri și doar in cazul ineficienței sau imposibilității aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.)

Consultare evidențe lucrări executate

Obiectiv relevant 3. Factori de mediu:

1. AER / Minimizare a impacturilor asupra calității aerului

A. Emisii de poluanți în atmosferă

- Emisii de poluanți sub valorile limita impuse de legislația de mediu

Consultare rapoarte de monitorizare ale administratorilor ariilor naturale protejate sau, dupa caz, autorității responsabile și factori interesați.

 

Anual/

2. APA/ Limitarea poluarii apei subterane

A. Calitatea apei

- Asigurarea stabilitatii padurilor ripariene prin neinterventia in imediata vecinatate a cursului de apa

Ocolul Silvic care administreaza fondul forestier si titularul planului

3. SOLUL

A. Protecția solului

- Nu sunt constatate fenomene de degradare a solului în urma operațiunilor forestiere

Anual/

4. Managementul deșeurilor

A. Gestionarea deseurilor conform HG 856/2002

- La finalizarea operațiunilor forestiere nu sunt lăsate deșeuri în pădure.

Ocolul Silvic care administreaza fondul forestier si titularul planului

               

 

 

Autoritatea competenta pentru protecția mediului a asigurat si garantat accesul liber la informație a publicului si participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare si avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu , a studiului de evaluare adecvata si organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibila publicului pe toata durata derularii procedurii: la sediul APM Vrancea/ Obștii Condratu , pe site-ul APM Vrancea.

 

 

 

 

Informarea şi participarea publicului:

Anunţurile privind

Depunerea notificării

Decizia etapei de încadrare

Organizarea ședinței de dezbatere publică

Publicate în ediţiile ziarului

Ziarul „ Monitorul de Vrancea ” din data de 31.08.2021 şi 03.09.2021

Ziarul „Monitorul de Vrancea ” din data de 27.05.2022

Ziarul „Ziarul de Vrancea ” din data de 11.11.2022 si 14.11.2022

Afișate pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea

 

12.04.2022

11.11.2022

 

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

 

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvata si a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia depusa in vederea obtinerii avizului de mediu si face parte integranta din acesta.

- A fost emis avizul nr. 39/22.12.2022 emis de catre Administratia Parcului Natural Putna- Vrancea .

 

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz.

 

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă se impun următoarele
măsuri:

  • este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă;
  • stabilirea căilor de acces provizorii la o distanţă minimă de 1,5 m faţă de orice curs de apă;
  • depozitarea resturilor de lemne şi frunze rezultate şi a rumeguşului nu se va face în zone cu potenţial de formare de torenţi, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse unor posibile viituri care pot apărea în urma unor precipitaţii abundente căzute într-un interval scurt de timp;
  • eliminarea imediată a posibilelor efecte produse de pierderi accidentale de carburanţi şi lubrifianţi;
  • este interzisă executarea de lucrări de întreţinere a motoarelor/mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă;
  • este interzisă alimentarea cu carburanţi a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă;
  • evitarea traversării cursurilor de apă de către utilajele şi mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare;
  • menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permit să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor natural şi poluării apei;
  • interzicerea traversării cursurilor de apă de către utilajele şi mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare.

 

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

În activitatea de exploatare forestiera nu se folosesc utilaje ale căror emisii de noxe să ducă la acumulări regionale cu efect asupra sănătăţii populaţiei locale şi a animalelor din zonă. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se impun o serie de măsuri precum:

  • folosirea de utilaje şi mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte normele de poluare EURO 3 – EURO 5;
  • efectuarea la timp a reviziilor şi reparaţiilor a motoare termice din dotarea utilajelor şi a mijloacelor auto;
  • etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfăşurării lor pe suprafeţe restrânse (1 – 2 ha) de pădure;
  • folosirea unui număr de utilaje şi mijloace auto de transport adecvat fiecărei activităţi şi evitarea supradimensionarii acestora;
  • evitarea funcţionării în gol a motoarelor utilajelor şi a mijloacelor auto;
  • este interzisă utilizarea chimice neagreate de organismele comunităţii europene de combatere a dăunătorilor pădurii, precum şi evitarea folosirii acestora în perioada de cuibărit a păsărilor şi creşterea puilor; limitat la zona de activitate.

 

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

         În vederea diminuării impactului lucrărilor de exploatare forestieră asupra solului se recomandă luarea unor măsuri precum:

  • alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase care să parcurgă distanţe cât se poate de scurte;
  • dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră cu anvelope de lăţime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol şi implicit reducerea fenomenului de tasare;
  • refacerea portanţei solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase, dacă s-au format şanţuri sau şleauri;
  • platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof în zonă, etc.);
  • drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil.
  • pierderile accidentale de carburanţi şi/sau lubrifianţi de la utilajele şi/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare. Pământul infestat, rezultat în urma decopertării, va fi depozitat temporar pe suprafeţe impermeabile de unde va fi transportat în locuri specializate în decontaminare.

Măsurile ce se vor lua pentru protecția solului și subsolului sunt prevăzute în regulile silvice, conform Ordinului MMP nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, respectiv:

  • se vor evita amplasarea drumurilor de tractor pe coastă;
  • se vor evita zonele de transport cu panta transversală mai mare de 25 de grade;
  • se vor evita zonele mlăștinoase și stâncariile. În perioadele ploioase, în lateralul drumului de tractor se vor executa canale de scurgere a apei pentru a se evita șiroirea apei pe distanțe lungi de-a lungul drumului, erodarea acestora și transportul de aluviuni în aval;
  • se va evita târârea materialului lemnos pe sol;
  • se va evita supraîncărcarea utilajelor cu material lemons;
  • se vor evita executarea lucrărilor în perioadele umede.

Deşeurile rezultate în urma activităţilor se vor colecta selectiv în recipienţi conformi şi preda unor societăţi avizate în scopul reciclării şi/sau eliminării acestora. În cazul unor poluări accidentale se vor utiliza materiale absorbante pentru a limita acoperirea unor suprafeţe mai întinse (se va anunța organul competent pentru protecția mediului), iar substanţele absorbante utilizate se vor trata conform legislaţiei de mediu în vigoare.

 

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

 

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.