APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

 

Nr. 9921 / 27.10.2022

 

     Ca urmare a cererii adresate de OBŞTEA VRÎNCIOAIA cu sediul în sat Vrîncioaia, sat Vrîncioaia, nr. 1, jud. Vrancea, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 6389 din 16.06.2021 și a completărilor ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr.1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 27.10.2022 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

Pentru „Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparţinând Obştii Vrîncioaia, UP IX Vrîncioaia”, amplasament în U.A.T: Nereju și Nistorești, jud. Vrancea, se va emite avizul de mediu.

 

            Principalele obiective urmărite la elaborarea amenajamentului fondului forestier al UP IX Vrincioaia, au fost:

Ecologice - protejarea şi conservarea mediului:

• Protecţia apelor
• Protectia terenurilor contra eroziunii
• Protecţia contra factorilor climatici dăunători
• Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii
• Echilibrul hidrologic
• Asigurarea stării favorabile de conservare a habitatelor și a speciilor de importanță comunitară din cadrul ariilor protejate peste care se suprapune amenajamentul silvic
• Ocrotirea vânatului
• Menţinerea nealterată a peisajului şi a climatului zonei

Sociale - realizarea cadrului natural:

•  Recreere, destindere
•  Valorificarea forței de muncă locală

Economice  - optimizarea productiei padurilor:

• Producția de masă lemnoasă de calitate ridicată, valorificabilă industrial
• Satisfacerea nevoilor de lemn pentru construcţii rurale, lemn de foc și alte utilizări;
• Valorificarea  tuturor  resurselor  nelemnoase  disponibile  (vânat,  fructe  de  pădure,  ciuperci,  plante medicinale etc.).

                                                  

Judeţul/judeţele unde este amplasat amenajamentul silvic, precum si amplasamentul acestuia

 

Perimetrul planului analizat se suprapune din punct de vedere administrativ-teritorial cu comunele Nereju si Nistoresti - judeţul Vrancea. Suprafaţa este de 1735,5 ha. Administrarea fondului forestier, din U.P. IX VRÎNCIOAIA, se face prin Ocolul Silvic Năruja, Județul Vrancea.

 

Nr. Crt.	Judeţul	Denumire fost O.S., U.P.	Parcele actuale	Suprafaţa ha	Unitatea teritorial-administrativă
1	Vrancea	O.S. Năruja, U.P. IX Vrîncioaia	1 - 43, 45-51	1570,8	Comuna Nereju
2	Vrancea	O.S. Năruja, U.P. IX Vrîncioaia	52 - 57	164,7	Comuna Nistoreşti
Total	-	-	-	1735,50	-

 

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

 

Suprafaţa luată în studiu se suprapune cu situl de importanță comunitară Natura 2000 ROSCI0018 Căldările Zăbalei(7% din suprafața planului) și cu Rezervația naturală Căldările Zăbalei – Zârna Mică - Răoaza (7% din suprafața planului).

 

U.A. - urile ce se suprapun peste Aria Protejata		Suprafata
Nume	u.a.	ha	%
ROSCI0018 Căldările Zăbalei	20, 20, 22	121,92	7
Rezervațiea Naturală CĂLDĂRILE ZĂBALEI - ZÂRNA MICĂ – RĂOAZA	20, 21, 22	121,92	7

 

A fost declarat sit Natura 2000 prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 (cu o suprafață de 375 ha). Prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integranta a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, Formularele standard Natura 2000 pentru siturile de importanță comunitară au fost actualizate, și suprafața sitului ROSCI0018 s-a mărit la 388 ha.

 

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

 

• SUP „J” – codru cvasigrădinărit, pe o suprafaţă  de 1220,73 ha, în care au fost incluse arboretele din tipul III de categorii funcţionale (1-1G), din care se recoltează masa lemnoasă sub forma de produse principale.
• SUP „M” – conservare deosebită, pe o suprafaţă de 381,78 ha, în care au fost incluse arboretele de tipul II de categorii funcţionale (1-2A, 1-2H și 1-2I), din care nu se recoltează masă lemnoasă sub forma de produse principale.
• SUP „E” – rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii (Rezervația naturală Căldările Zăbalei – Zârna Mică și situl Natura 2000 ROSCI0018 Căldările Zăbalei), pe o suprafață de 119,17 ha, în care au fost introduse arboretele de tipul I de categorii funcționale (1-5C – categorie funcțională prioritară din punct de vedere al protecției față de 1-5Q), din care nu se recoltează masă lemnoasă.

   Întreaga suprafață de fond forestier din U.P. IX VRÎNCIOAIA care se suprapune cu suprafața ariilor naturale protejate ROSCI0018 Căldările Zăbalei și Rezervația Naturală 2.810 Căldările Zăbalei-Zârna Mică-Răoaza este încadrată la Tipul I Funcțional, fiind interzise orice fel de lucrări silvice.

                                          

Suprafeţele şi volumele de extras prin lucrările silvice;

 

Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale se realizează prin stabilirea posibilităţii şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură. Stabilirea posibilităţii de produse principale s-a făcut atât prin intermediul, vârstelor, volumelor cât şi prin intermediul suprafeţelor, aplicându-se procedee specifice metodei creşterii indicatoare şi celei a claselor de vârstă.

 

Posibilitatea decenală de produse principale pentru SUP J este de 48632 m3  (u.a. 8 A, 8 E, 9 A, 11 A, 11 D, 12 D, 14 A, 23 B, 26 A, 27 A, 28 A, 29 A, 30 A, 31 A, 32, 33, 34 A, 35 B, 37 A, 38 A, 39 A, 40 B, 41 A, 46 B).

 

Posibilitatea decenală de produse secundare este de 19622 m3.

 

Lucrări de îngrijire a arboretelor se prevăd pe următoarele suprafeţe:

 

degajări      ......... total  3.76  ha      ........................     anual 0.38        ha

curăţiri       ......... total  28.07 ha cu 245   m3     ......... anual 2.81  ha cu 25      m3

rărituri        ......... total  480.08ha cu 15608 m3 .........    anual 48.01 ha cu 1561m3

tăieri de igienă      ......... total  423.09        ha cu  3769 m3    ......... anual 423.09        ha cu         377   m3

        

S-au mai prevăzut lucrări speciale de conservare pe suprafaţa totală de 291,37 ha cu volumul de 15457 m3, ce se vor executa anual pe 29,14 ha cu volumul de extras de 1546 m3.

 

Posibilitatea m3/an					Indici de recoltare m3/an/ha					Indicele de creştere curentă m3/an/ha
produse principale	produse secundare	tăieri de conservare	tăieri de igenă	total	din produse principale	din produse secundare	tăieri de conservare	t. de igienă	total
4863	1586	1546	52	8047	2,8	0,9	0,9	0,1	4,7	6,0

 

Evidenţa habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

 

• 99% din suprafața Amenajamentului Silvic ce se suprapun peste situl ROSCI0018 Căldările Zăbalei este ocupată de habitate forestiere N2000 și 1% din suprafață este ocupată de terenuri fără vegetație forestieră.

 

• Cu ocazia lucrărilor de amenajare a pădurilor s-a constatat:

    În cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0018 Căldările Zăbalei a fost identificat un singur tip de habitat natura 2000 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum: ocupă 119,17 ha.

 

Tipuri natural fundamentale de padure			Habitate naturale Romania			Habitate Natura 2000
Cod	Denumire	Supraf  ha	Cod	Corespond. Habitate Romania	Supraf ha	Denumire	Supraf ha
1341	Ameste de rasinoase si fag pe soluri schelete (Pm)	119,17	R4102	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum	119,17	9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	119,17
TOTAL		119,17			119,17		119,17

 

Localizarea şi suprafaţa unităţilor amenajistice ce se suprapun cu situl de importanță comunitară ROSCI0018 Căldările Zăbalei de pe suprafata Amenajamentului Silvic și speciile de interes comunitar ce au arealul de răspândire pe cuprinsul acestora(semne de prezență a speciei pe cuprinsul u.a.-ului)

 

u.a.	SUP	Supraf ha	Habitat Natura 2000	Vârsta actuală	Lucrarea propusa	Specia
20 A	E	27,03	9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	160	-	Canis lupus, Ursus arctos,  Rosalia alpina, Bombina variegata, Triturus cristatus
20 B	E	16,09	9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	60	-	Rosalia alpina
20 C	E	0,99	9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	60	-	-
20 D	E	0,34	9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	45	-	-
21	E	50,26	9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	65	-	Canis lupus, Ursus arctos, Bombina variegata
22	E	24,46	9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	65	-	Canis lupus, Lynx lynx, Ursus arctos

 

 

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor

 

Starea de conservare a unei arii protejate este oferită și în totală corelare cu stările de conservare a tuturor speciilor și habitatelor pentru care aceasta a fost desemnate. În tabelul următor este prezentată starea de conservare a speciilor și habitatelor din siturile Natura 2000 care se regăsesc pe suprafața Amenajamentului Silvic

După cum se poate observa, starea de conservare a speciilor și habitatelor care se suprapun pe suprafața Amenajamentului Silvic al U.P. IX Vrancioaia au în general o stare de conservare Favorabilă, cele care au stare de conservare nefavorabilă- inadecvată sau nefavorabilă rea ocupă ca și habitate forestiere sau habitate pentru specii o suprafață destul de redusă, astfel concluzia generală este că cele trei Situri Natura 2000 se află într-o stare de conservare FAVORABILĂ.

 

Repartiţia arboretelor pe clase de vârstă situate în ariile naturale protejate din cadrul amenajamentului silvic.

 

Amenajamentul silvic îşi propune conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor protejate. În cadrul unităţilor de gospodărire se va urmări  realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, minim cu pondere normală a arboretelor din ultimele clase, întrucât, fiecare clasă de vârstă este însoţită de un anume nivel al biodiversităţii.

 

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

 

Bazele de amenajare adoptate sunt:

» regimul: codru cvasigradinarit;

» compoziţia ţel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele exploatabile şi compoziţia ţel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;

» tratamente: Tăieri Cvasigrădinărite, Tăieri succesive în margine de masiv;

» exploatabilitatea: -protecție: - vârsta medie a exploatabilităţii – 118 ani - S.U.P. J;

» ciclul: - 120 ani S.U.P. J.

 

Planul lucrărilor de regenerare este compus din:

 

A. Lucrări pentru asigurarea regenerării naturale   307,16        ha

B. Lucrări de regenerare 14,31 ha

C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv   3,99  ha

D. Îngrijirea culturilor tinere    43,50 ha

 

Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire;

 

În concordanta cu obiectivele social-economice fixate, conditule staponale existente, telurile de gospodarire adoptate si structura reala a arboretelor, intreaga suprafata a fondului forestier studiat a fost incadrata, la actuala amenajare, in grupa I-a functionala , cu urmatoarele categorii functionale:

 

Grupa funcțională	Subgrupa		Categoria funcțională		Suprafața
	Cod	Denumire	Cod	Denumire	ha	%
Grupa I – a Păduri cu funcţii  speciale de protecție	1	Păduri cu funcţii de protecție a apelor, funcții predominant hidrologice	1G	Păduri din bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajare a pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice (T III)	1220,73	70
	2	Păduri cu funcţii de protecție a terenurilor și solurilor, funcții predominant pedologice	2 A	Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marnos-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litilogice (TII)	372,96	22
			2 H	Arboretele situate pe terenuri alunecătoare (TII)	7,52	-
			2 I	Arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă (TII)	1,30	-
	5	Păduri de interes științific, de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier și a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită	5 C	Arboretele cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție	119,17	7
			5 Q	Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor (din rețeaua ecologică Natura 2000 - SCI)
TOTAL  GRUPA  I -a					1721,68	99
Alte terenuri					13,82	1
TOTAL  GENERAL					1735,50	100

 

 

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

 

Din analiza obiectivelor Amenajamentului Silvic, aşa cum sunt ele prezentate la capitolul Obiectivele ecologice, economice și sociale,  evaluatorii concluzioneaza că acestea coincid cu obiectivele generale ale reţelei Natura 2000, respectiv a obiectivelor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. În cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuităţii pădurii, promovarea tipurilor fundamentale de pădure, menţinerea funcţiilor ecologice şi economice ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcţionale şi subunităţi de producţie (capitolele Funcțiile pădurii și Subunității de producție sau protecție constituite).

 

 Prin Studiul de Evaluare Adecvată a Amenajamentului Silvic au fost analizate efectele potențiale ale lucrărilor propuse prin acesta asupra speciilor și habitatelor prezentate cât și asupra factorilor de mediu. Concluziile relevă faptul că aceste lucrări nu induc sub nicio formă un impact negativ semnificativ, în condițiile respectării normelor silvice de exploatare și a altor prevederi legale ce țin de managementul silvic cât și a măsurilor de reducere a impactului propuse. Prin amenajament s-a promovat îmbinarea în mod cât mai armonios a potenţialului bioproductiv şi ecoproductiv al ecosistemelor forestiere cu cerinţele actuale ale societăţii umane, fără a altera biodiversitatea, natura şi stabilitatea pădurilor.

 

 

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

 

Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajamente s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.S-au avut în vedere: protecția  împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă; protecția  împotriva incendiilor; protecția  împotriva bolilor şi dăunătorilor; măsuri de gospodărire a pădurilor cu fenomene de uscare anormală.

 

În funcție de particularitățile pădurilor amenajate,  s-au făcut analize  şi recomandări referitoare şi la alte daune ce sunt sau pot fi aduse fondului forestier prin:  fenomene torențiale; înmlăştinări şi inundații; înghețuri târzii; geruri excesive; procese necorespunzătoare de recoltare a lemnului şi răşinii, păşunat nerațional, efective supradimensionate de vânat etc.

 

Protejarea împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zãpadã/Măsuri de protejare împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zãpadã

 

• înnobilarea arboretelor pure cu specii de amestec în urma tăierilor de regenerare şi împăduriri;
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire, urmărindu-se prin aceste lucrări promovarea speciilor principale de amestec;
• intensificarea acţiunii de igienizare a pădurilor, astfel, ca prin lucrări de igienă să se extragă imediat arborii uscaţi, rupţi, deperisaţi;
• crearea unor margine de masiv nepenetrabile de vânt;
• recurgerea la tratamente mai intensive bazate pe regenerare naturală.

 

Protecția  împotriva incendiilor

 

În general, incendiile se produc din cauza neglijenţei, lipsei de supraveghere şi instruire. Perioada cea mai periculoasă este cea a secetei de vară. Pentru prevenire, ca măsuri eficiente se recomanda efectuarea unor benzi ce permit executarea unor șanțuri de minim sanitar pe trupuri, culmi late, etc dar si propaganda vizuală, materializată prin tăbliţe de avertizare, panouri de instruire.Supravegherea pădurii în perioada critică trebuie intensificată.

În vedere evitării incendiilor personalul de teren trebuie să efectueze instructaje muncitorilor care participă la diferite lucrări. De asemenea, se vor amenaja mai multe locuri de fumat, în punctele mai intens circulate şi se vor amplasa mai multe tăbliţe de avertizare P.S.I.

 

Protecția  împotriva dãunãtorilor şi bolilor

 

• cojirea arborilor doborâţi pentru a evita înmulţirea gândacilor de scoarţă;
• urmărirea pe teren de către personalul silvic a apariţiei unor eventuale focare;
• depistarea arborilor infestaţi pe picior, precum şi a tuturor arborilor cu vătămări mecanice şi extragerea lor în cadrul operaţiunilor culturale de igienă;
• interzicerea păşunatului, cu precădere în arboretele tinere;
• menţinerea arboretelor la densităţi normale;
• să se planteze numai puieţi proveniţi din sămânţa recoltată din rezervaţiile de seminţe, cărora li s-au făcut analizele şi tratamentele ce se impuneau;
• aplicarea măsurilor de carantină în transferul puieţilor;
• stivuirea materialului lemnos se va face în locuri izolate, lipsite de umiditate, bine curăţate şi tratate în prealabil;
• evitarea îngrămădirii materialului lemnos pe firul apelor.

 

Protejarea împotriva uscărilor anormale a arborilor pe picior

 

• executarea rapidă şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor de igienizare a arboretelor în cauză, executarea lucrărilor de îngrijire, etc;
• menţinerea arboretelor în stare de consistenţă plină;
• promovarea tăierilor de produse principale cu regenerare naturală;
• combaterea bolilor şi dăunătorilor în arboretele afectate numai prin metode biologice şi integrate, excluzând în totalitate substanţele chimice ce afectează echilibrul ecologic;
• împădurirea tuturor golurilor create în arborete, prin extragerea arborilor uscaţi, cu specii corespunzătoare tipului natural de pădure. 
• Urmărirea în continuare a evoluţiei fenomenului de uscare este o obligaţie permanentă a personalului silvic cu respectarea strictă a prevederilor normelor şi îndrumărilor tehnice emise de M.M.A.P.

 

Plan de monitorizare a factorilor de mediu propus pentru perioada de valabilitate a amenajamentului silvic

Obiective	Indicatori de monitorizare	Frecvența de monitorizare
Monitorizarea lucrărilor de ajutorare a regenerărilor naturale	1 Suprafața naturală parcursă cu lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale	anual
Monitorizarea suprafețelor regenerate	1 Suprafața regenerată anual, din care: - regenerări naturale - regenerări artificiale (împăduriri + completări)	anual
Monitorizarea lucrărilor de ajutorare și conducere a arboretelor tinere	1 Suprafața anuală parcursă cu degajări 2 Suprafața anuală parcursă cu curățiri 3 Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea curățirilor 4 Suprafața anuală parcursă cu rărituri 5 Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea răriturilor.	anual
Monitorizarea lucrărilor speciale de conservare	1 Suprafața anuală parcursă cu lucrări de conservare 2 Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea lucrărilor de conservare	anual
Monitorizarea aplicării tratamentelor silvice	1 Suprafața anuală parcursă cu lucrări de produse principale 2 Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea tăierilor de produse principale	anual
Monitorizarea tăierilor de igienizare a pădurilor	1 Suprafața anuală parcursă cu tăieri de igienizare 2 Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea tăierilor de igienizare	anual
Monitorizarea stării de sănătate a arboretelor	1 Suprafețe infestate cu dăunători	anual
Monitorizarea impactului presiunii antropice asupra arboretelor	1 Volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal	anual

 

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național;

 

Administratorul pădurii va urmări recomandările de mai jos pentru păstrarea biodiversităţii la nivelul unităţii administrate:

 

Pentru protecţia şi conservarea habitatelor de interes comunitar se impun câteva măsuri de management generale, valabile pentru menţinerea la un nivel de optim a tuturor acestor habitate. Acestea sunt:

 

a)  Cartarea, menţinerea şi ameliorarea habitatelor existente, precum şi monitorizarea populaţiilor.

b) Interzicerea desecărilor.

c)  Promovarea regenerărilor naturale şi a celor mixte folosind speciile locale.

d) Reglementarea recoltării plantelor, fructelor, ciupercilor în habitatele de interes comunitar prioritare.

e)  Reglementarea păşunatului şi menţinerea sub control a efectivelor de animale domestice.

f)  Controlul folosirii ierbicidelor, a îngrăşămintelor chimice şi a amendamentelor.

g)  Interzicerea arderii vegetaţiei.

 

Măsuri specifice pentru conservarea habitatului 9110- Păduri de fag de tip Luzulo Fagetum

 

• intervențiile silviculturale vor respecta cu strictețe legislația silvică în vigoare (acte legislative și normele de aplicare ale acestora) cât și metodologiile fundamentate științific în literatura de specialitate;
• pentru a se evita degradarea acestui tip de habitat, se urmărește limitarea ponderii excesive a rășinoaselor și/sau a speciilor pioniere și conducerea acestor arboreta spre o compoziție cât mai apropoiată de cea a tipului natural fundamental de pădure, prin extragerea treptată a acestor specii, când aceste specii au o proporție de peste 20% sau prin substituirea speciilor necorespunzătoare, atunci când acestea ating vârsta exploatabilității și proporția speciilor de rășinoase și/sau specii pioniere este de peste 80%;
• se vor evita replantările și completările cu molid și pin în arealul fagului;
• promovarea regenerării natural a pădurii, se vor valorifica la maxim posibilitățile de regenerare natural din sămânță a speciilor principale;
• prevenirea declanșării unor succesiuni în favoarea altor specii decât cele caracteristice habitatului;
• se interzice reâmpădurirea și completarea cu specii alohtone, necaracteristice habitatului;
• evitarea oricărui tip de intervenție în habitat care ar putea menința instalarea și dezvoltarea semințișului natural;
• reglementarea/ controlul strict al activităților turistice (vetre de foc, crearea de noi poteci);
• reglementarra/controlul strict al pășunatului și al valorificării superioare  a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului (produse cinegetice, salmonicole, fructe de pădure, ciuperci comestibile);
• monitorizarea regenerării naturale și aplicarea de lucrări specifice de ajutorarea regenerării naturale;
• în cazul tăierilor definitive, se vor menține pe picior minim 5 arbori/ha, cu o vârstă de minim 80 ani se vor alege în principal arborii parțial debilitați, uscați, crăcoși, fără valoare economică mare, arborii de limită;
• păstrarea a cel puțin 20 mc/ha lemn mort pe sol și pe picior.
• lucrările edilitare,  lucrări de întreținere,  reparație,  modernizarea,  reabilitare a drumurilor se vor face cu maximă precauție pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofă acestora. Se va evita pe cât posibil construirea de drumuri prin habitat (se acceptă doar când nu există altă variant și când drumul respective are o importanță vitală pentru proprietar, comunitatea locală sau este de interes național).

 

Măsuri de conservare pentru Speciile de Interes Comunitar

 

Așa cum s-a menționat chiar dacă prevederile Amenajamentului Silvic implică doar habitatele forestiere, trebuie luate în considerare şi speciile de interes comunitar care sunt prezente în ariile protejate şi care utilizează pădurile ca și habitat. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a acestor specii, se propun câteva măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de către administratorul pădurilor din cadrul Amenajamentului Silvic, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar întălnite în sit.

 

Măsuri de minimizare a impactului asupra mamiferelor

Urs

a)  Limitarea activităţilor umane în zonele folosite de specie ca și habitate de hrănire.

b) Reabilitarea habitatelor deteriorate în urma activităţilor umane.

c)  Interzicerea abandonării deşeurilor.

d) Interzicerea exploatărilor forestiere în zonele favorabile existenței unor bârloguri în perioada noiembrie – martie;

e)  Evitarea autorizării simultane de parchete de exploatare pe suprafețe învecinate.

Lup

a)  Împiedicarea braconajului.

b) Limitarea lucrărilor forestiere / altor activităţi umane în principalele zone favorabile lupilor pentru perioada de creştere a puilor.

Râs

a)  Identificarea şi crearea unor zone favorabile speciei, în care intervenţiile umane să fie reduse la minim posibil;

b) Combaterea eficientă a braconajului;

c)  Evitarea fragmentării habitatelor;

 

Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de amfibieni

 

a)  Conservarea acestor specii necesită măsuri simple, limitate la menţinerea habitatelor acvatice existente şi crearea de noi habitate acolo unde este cazul.

b) Asigurarea de coridoare de dispersie va permite menţinerea unor populaţii viabile.

c)  Trecerea peste cursurile de apă se va realiza obligatoriu pe podețe de lemn

d) Este interzisă depozitarea materialelor lemnoase pe suprafața zonelor umede ce reprezintă potențiale habitate pentru speciile de amfibieni

 

Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de nevertebrate

 

a) Aplicarea cu strictețe a restricțiilor legale privind incendierea vegetației

b) Interzicerea colectării de exemplare din speciile de nevertebrate

c) Evitarea abandonării deșeurilor în natură.

d) Promovarea menținerii de arbori uscați sau în curs de uscare în pădurile de peste 80 ani.

e) Păstrarea a cel puțin 20 mc/ha lemn mort pe sol și pe picior.

e) Limitarea volumelor recoltate prin tăieri de igienă la 2 mc/an și ha pentru menținerea habitatului speciei  Rosalia alpina.

f) Limitarea perioadei de depozitate a lemnului exploatat în platformele primare sau drumurile auto forestiere la mai puțin de o lună în zonele ce reprezintă habitat adecvat pentru specia Rosalia alpina.

 

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

 

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

 

 

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

 

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

• În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);
• În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
• Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
• Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
• Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;
• Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;
• Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;
• Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.
• Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

 

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

•        Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

•        Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

 

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare a habitatelor si speciilor de interes comunitar și național:

 

Se vor respecta toate masurile stabilite de evaluator - Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii precum si urmatoarele masuri generale:

 

Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor de interes comunitar

• sunt interzise orice fel de lucrari in suprafetele aflate in interiorul zonelor de protectie integrala de pe raza ariilor protejate;
• sunt interzise orice alte lucrari silvice in afara celor prevazute in planul de amenajare analizat;
• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
• forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;
• exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;
• durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;
• tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

 

Masuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de interes comunitar, inclusiv a pasarilor

• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;
• se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);
• exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului;
• în perioadele de îngheţ/dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel;
• se vor fasona coroanele arborilor separat la locul de doborâre, nu se vor scoate;
• arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu seminţiş, respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin semitârâre sau suspendare, în lipsa acesteia;
• se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, variant arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;
• se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;
• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării malurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi pe picior, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea și Administrația Parcului Natural Putna-Vrancea;
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• menținerea unui procent de cca 25% a arboretelor cu vârsta de peste 85 ani;
• stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor (cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri) în care în perioada 15 martie – 15 august vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusive tăieri de conservare, igienizare etc.);
• menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţi de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

 

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

 

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare nr. 74/29.04.2022. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

 

Monitorizarea implementării planului:

 

Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare  prezentate in Raportul de mediu. Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Rapoartele de monitorizare anuala trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 si din ariile protejate de interes national si se vor transmite anual catre APM Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea si publica pe pagina de internet a acesteia.

 

Autoritatea competenta pentru protecția mediului a asigurat si garantat accesul liber la informație a publicului si participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare si avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu , a studiului de evaluare adecvata si organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibila publicului pe toata durata derularii procedurii: la sediul APM Vrancea/ Obștii Vrîncioaia, pe site-ul APM Vrancea.

 

Informarea şi participarea publicului:

Anunţurile privind	Depunerea notificării	Decizia etapei de încadrare	Organizarea ședinței de dezbatere publică
Publicate în ediţiile ziarului	Ziarul „ Jurnalul Național ” din data de 15.06.2021 şi 18.06.2021	Ziarul „ Jurnalul Național” din data de 01.07.2022	Ziarul „ Ziarul de Vrancea ” din data de 06.09.2022 și 13.09.2022 si ,,Monitorul de Vrancea’’ din data de 06.09.2022 și 13.09.2022
Afișate pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea	-	23.07.2021	30.08.2022

 

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

 

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

- Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvata si a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoțește documentația depusă în vederea obținerii avizului de mediu și face parte integrantă din acesta.

- A fost emis avizul nr. 27/30.09.2022 emis de către A.N.A.N.P – Serviciul Teritorial Vrancea.

 

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz.

 

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanta minimă de 1,5 m fata de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne si frunze rezultate si a rumegusului nu se va face în zone cu potential de formare de torenti, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întretinere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanti si lubrifianti;
• este interzisă alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata executiei lucrarilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea creşterii performantelor; se interzice functionarea motoarelor in gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluantilor in atmosfera;
• la sfarşitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• efectuarea la timp a reviziilor si reparatiilor a motoare termice din dotarea utilajelor si a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfasurării lor pe suprafete restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje si mijloace auto de transport adecvat fiecărei activitati si evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea functionării în gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor auto.

 

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua masuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compozitie de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanti);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stancos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distante cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de latime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol si implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanti si/sau lubrifianti de la utilajele si/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spatiile pentru colectarea si stocarea temporară a deseurilor vor fi realizate în system impermeabil.

 

 

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

 

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

 

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

 

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

 

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

 

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.