Back

Decizia etapei de incadrare (initiala) pentru „Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Nereju – U.P. I Obștea Nereju”, titular: OBȘTEA NEREJU

Nr. 7884/26.07.2023

 

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

Proiect din 26.07.2023

 

Ca urmare a notificării adresate de către OBȘTEA NEREJU cu sediul în com. Nereju, sat Nereju, județul Vrancea pentru „Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Nereju – U.P. I Obștea Nereju, amplasament pe raza unităţilor administrativ teritoriale: Nereju și Spulber,  jud. Vrancea , înregistrată la APM Vrancea cu nr. 11647/17.10.2022 și a completărilor ulterioare, în baza:

  • HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
  • OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  • HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
  • HG 236/2023 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamente silvice;
  • OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Ordinul nr. 262 din 2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul M.M.P. nr. 19/2010

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea

  • ca urmare a consultării autorităţilor publice participante în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit din data de 29.06.2023 ;
  • în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) pct. a) şi a anexei nr. 1– Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
  • în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat,

decide:

Planul/programul: „Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Nereju – U.P. I Obștea Nereju”, nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

 

  1. Motivele care au stat la baza deciziei conform Anexei nr.1 din H.G. 1076/2004 sunt următoarele:
  1. Caracteristicile Planului de Amenajare a fondului forestier cu privire, în special, la:
  1. Gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi

viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi  condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

- Amenajamentul silvic nu creează cadru pentru proiecte conform Anexelor 1 și 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Perimetrul planului analizat se suprapune din punct de vedere administrativ-teritorial cu UAT Nereju și UAT Spulber judeţul Vrancea.

Suprafaţa Amenajamentului Silvic este de 4171,60 ha.

În prezent suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Obștei Nereju, județul Vrancea, organizat în U.P. I Obștea Nereju, are asigurate serviciile silvice de către Ocolul Silvic Unirea.

 

Repartizarea fondului forestier pe unități administrativ-teritoriale:

 

Nr. crt.

Județul

U.A.T.

Parcelele aferente

Suprafața

(ha)

1.

Vrancea

Nereju

1-130; 131A%, 132%, 133-140

4141,69

Spulber

131A%, B, C, 132%

29,91

Total

4171,60

 

În prezent suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Nereju, județul Vrancea, organizat în U.P. I Obștea Nereju, are asigurate serviciile silvice de către Ocolul Silvic Unirea.

Suprafaţa luată în studiu se suprapune cu situl de importanță comunitară Natura 2000 ROSCI0018 Căldările Zăbalei și cu Rezervația naturală Căldările Zăbalei – Zârna Mică .

 

Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire;

În concordanţă cu obiectivele social-economice fixate, condiţiile staţionale existente, ţelurile de gospodărire adoptate şi structura reală a arboretelor, fondul forestier a fost încadrat, la actuala amenajare, în grupa I funcţională (4124,28 ha) şi în grupa a II-a funcţională (0,00 ha), în următoarele categorii funcţionale:

 

Cod

Categoria funcţională prioritară

Suprafaţa (ha)

1.1C

Arboretele situate pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montană, de dealuri și colinare, care alimentează lacurile de acumulare și naturale (T IV)

3069,37

1.2A

Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II)

930,42

1.2H

Arboretele situate pe terenuri alunecătoare (T II)

56,33

1.2I

Arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă (T II)

3,64

1.5C

Arboretele cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (T I)

64,52

Total păduri + clasa de regenerare

4124,28

 

Subunităţi de gospodărire

 În vederea gospodăririi diferențiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social-economice și a îndeplinirii funcțiilor atribuite, arboretele au fost constituite în următoarele subunități de gospodărire:                                        

  • SUP „A” – codru regulat, cu o suprafaţă de 3069,37 ha, în care s-au inclus arboretele din tipul funcţional IV, categoria funcţională 1.1C;
  • SUP „E” – rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii, potrivit legii, (Rezervația Naturală Căldările Zăbalei – Zârna Mică – Răoaza) în care care s-au inclus arboretele din tipul funcțional I, suprafața de 64,52 ha, categoria funcţională 1.5C;
  • SUP „M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită, în care care s-au inclus arboretele din tipul funcțional II, suprafața de 990,39 ha, categoriile funcţionale I.2A, 1.2H, I.2I.

 

S-au adoptat următoarele baze de amenajare:

Regimul: codru regulat;

Compoziţia ţel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele exploatabile şi compoziţia ţel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;

Tratamente – tăieri progresive, tăieri rase.

Exploatabilitatea: 110 ani; de protecţie, pentru arboretele încadrate în grupa I funcţională pentru care se reglementează procesul de producţie;

Ciclul  - 110 ani.

 

Suprafeţele şi volumele de extras prin lucrările silvice

Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale se realizează prin stabilirea posibilităţii şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură. Stabilirea posibilităţii de produse principale s-a făcut atât prin intermediul, vârstelor, volumelor cât şi prin intermediul suprafeţelor, aplicându-se procedee specifice metodei creşterii indicatoare şi celei a claselor de vârstă.

 

S-a prevăzut a se executa în deceniul care urmează următoarele cantităţi anuale de lucrări de îngrijire a arboretelor :

-        degajări       -   4,67 ha/an;

-        curăţiri        -   34,31 ha/an cu un volum de extras de 257 m3/an;

-        rărituri        -   51,83 ha/an cu un volum de extras de 1226 m3/an;

Cu tăieri de igienă se estimează a se parcurge anual 1388,46 ha cu un volum de extras de 1118 m3/an.

Lucrări de conservare au fost prevăzute a se executa pe 75,94 ha/an, urmând a se recolta un volum total de 3071 mc/an.

  • Posibilitatea de produse principale se va recolta din arboretele din u.a.:  1 B, 4, 7 C, 9 A, 18, 19, 20 C, 22 D, 23 A, 23 C, 28 C, 30 A, 31 A, 32, 34 A, 35 A, 36 A, 37 A, 37 D, 38 B, 38 C, 39 B, 39 E, 40 A, 42 A, 43, 44, 46, 47, 48 A, 51, 52, 53 A, 55 B, 56 B, 57, 58 A, 58 C, 61 A, 66, 67 B, 68 C, 70 C, 75 B, 79, 84 A, 87 C, 88 B, 89, 90, 91, 92, 99, 101 B, 103 A, 117 D, 121 C, 122 A, 122 B, 124 A, 129 B, 132, 137.
  • Degajări s-au propus în arboretele din u.a.: 5 A, 6 A, 16 B, 58 B, 59 C.
  • Curăţiri s-au propus în arboretele din u.a.: 5 A, 6 A, 11 C, 13 A, 14 B, 16 B, 33 A, 35 C, 39 C, 40 B, 48 B, 49 A, 50 B, 56 A, 58 B, 59 A, C, 67 A, 68 B, 70 B, 71, 72 A, C, 73 A, 74 B, 78, 120 A, 131 C, 136, 138 A, 139.
  • Rărituri s-au propus în arboretele din u.a.: 11 B, C, 12 A, 13 A, 15 B, 20 B, 22 B, 23 B, 25 A, 26 A, 27 C, E, 29 B, 30 C, 34 B, 37 B, 38 A, 39 A, 48 B, 49 A, 50 B, 53 B, 55 A, 59 A, 60 A, 67 A, 70 B, 72 C, 73 A, 75 A, 76 B, 84 B, C, 85 A, B, 87 B, 102 B, 110 B, C, 116 B, 119 B, 120 B, 121 B, 125 B, 131 C, 138 B, 139, 140.
  • Lucrări de conservare s-au propus în arboretele din u.a.: 6 B, 7 B, 9 C, 11 A, 11 E, 12 B, 13 B, 16 A, 20 A, 22 C, 27 A, 27 B, 31 B, 33 C, 35 B, 45, 49 B, 50 A, 59 B, 60 B, 61 B, 62 B, 63 A, 63 B, 64 A, 69, 72 B, 74 C, 74 D, 76 A, 80, 81, 82, 98 B, 103 B, 105, 106 A, 107 B, 109, 110 A, 111, 112 C, 113, 117 C, 118, 119 A, 121 A, 127, 128.

 

În cazul producerii unor calamități naturale (doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă, atacuri puternice ale dăunătorilor, etc.), extragerea masei lemnoase afectate se va face în condiţiile legii, cu precomptarea (reținerea) din volumul aprobat pentru recoltare prin amenajamente.  

În măsura în care e necesar se vor efectua lucrări de împădurire până la obținerea

unei desimi a semințisului de minim 0.7 din suprafața u.a.

În unitatea de producție există drumuri forestiere care sunt folosite la scosul și apropiatul materialului lemnos.

        

Amenajamentul are valabilitatea de 10 ani, începând de la data de 01.01.2023.

 

ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL:

Suprafaţa luată în studiu se suprapune cu situl de importanță comunitară Natura 2000 ROSCI0018 Căldările Zăbalei și cu Rezervația naturală Căldările Zăbalei – Zârna Mică .

U.A. - urile ce se suprapun peste Aria Protejată

Suprafața

Nume

u.a.

ha

%

ROSCI0018 Căldările Zăbalei

133 A, B, 134 A, 135

66.02

1,58

Rezervația Naturală CĂLDĂRILE ZĂBALEI - ZÂRNA MICĂ – RĂOAZA

133 A, B, 134 A, 135

    66.02

1,58

 

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

Întreaga suprafață de fond forestier care se suprapune cu suprafața ariilor naturale protejate ROSCI0018 Căldările Zăbalei și Rezervația Naturală 2.810 Căldările Zăbalei-Zârna Mică-Răoaza este încadrată la Tipul I Funcțional, fiind interzise orice fel de lucrări silvice, categoria functionala 1.5C -  Arboretele cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (T I).

 

  1. Gradul în care Planul de Amenajare a fondului forestier influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau derivă din ele:

         Amenajamentul silvic analizat se integrează cu amenajamentele silvice ale suprafeţelor limitrofe, fiind o condiţie a asigurării continuităţii vegetaţiei fondului forestier;

           În zonă nu sunt propuse alte planuri sau programe.

Este necesară respectarea prevederilor amenajamentului, deoarece neexecutarea la timp a lucrărilor ar putea conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii şi reducerea efectelor protectoare ale acesteia, prin apariţia și extinderea unor factori destabilizatori şi limitativi (uscarea, doborâturile produse de vânt şi zăpadă, atacul de dăunători, eroziunea, alunecările de teren, etc.).

c. Relevanţa planului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile:

  • obiectivul principal al amenajamentului silvic este stabilirea modului de gospodărire a fondului forestier deţinut de către titular, în vederea dezvoltării durabile şi în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice ale acestuia;
  • obiectivele amenajamentului constau în: studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere;
  • stabilirea obiectivelor social - economice şi ecologice ale pădurilor; stabilirea ţelurilor de gospodărire definite prin caracteristicile structurale ale arboretelor; stabilirea posibilităţii pădurilor şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură. Se mai urmăreşte gestionarea pădurii spre starea normală a claselor de vărstă (optimă), conservarea biodiversităţii, protecţia peisajului natural existent, a habitatelor.

d. Probleme de mediu relevante pentru plan:

Menţinerea integrităţii fondului forestier, respectiv protejarea ariilor naturale protejate şi a peisajului și menținerea tipului natural fundamental de pădure. Vântul, zăpada umedă, uscarea anormală sunt factorii destabilizatori cei mai importanţi care se manifestă în unitatea studiată provocând doborâturi.

Amplasamentul se suprapune cu situl de importanță comunitară Natura 2000 ROSCI0018 Căldările Zăbalei și cu Rezervația naturală Căldările Zăbalei – Zârna Mică.

e. Relevanţa planului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu:

Se vor respecta prevederile din:

  • Ordonanţa de Urgenţă nr.195 din 22 decembrie 2005, cu modificările ulterioare şi completările ulterioare privind protecţia mediului, art.69:

a) să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

b) să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi, respectiv de completare a regenerărilor naturale;

c) să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în condiţiile prevăzute de lege;

d) să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;

e) să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului;

f) să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie, situate pe terenurile cu pante foarte mari, cu procese de alunecare şi eroziune, de grohotişuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere, precum şi pentru alte asemenea păduri;”

  • Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
  • O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor;
  • OUG nr. 57/2007 aprobat prin Legea nr.49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare;
  • O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea 19/2008, modificată şi completată prin OUG 15/2009, care transpune prevederile Directivei Consiliului şi Parlamentului European 2004/35/CE privind răspunderea de mediu cu referire la măsurile preventive şi de reparare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 143 din 30 aprilie 2004

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la: 

a. Probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor:

Amenajamentul propune lucrări silvice care au drept scop:

  • gestionarea durabilă a pădurii;
  • creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor;
  • conservarea şi ameliorarea biodiversităţii în scopul maximizării stabilităţii şi potenţialului polifuncţional al pădurilor.

Prin măsurile propuse nu apar efecte negative remanente asupra mediului şi se garantează realizarea unei gospodăriri durabile, conservativă a pădurilor. Implementarea amenajamentului silvic nu va conduce la alterarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor naturale.

b. Natura cumulativă a efectelor:Nu este cazul.

c. Natura transfrontieră a efectelor:Nu este cazul.

d. Riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor): Amenajamentul cuprinde, ţinând cont de vulnerabilitatea arboretelor, la acţiunea vântului şi zăpezii sau a altor factori dăunători, măsuri privind:

  • semnalarea de către personalul silvic de teren prin rapoarte a apariţiei factorilor destabilizatori;
  • materializarea pe hartă a suprafeţelor afectate de factori destabilizatori, pentru estimarea aproximativă a fenomenului;
  • măsurarea suprafeţelor afectate de pe suprafeţe mari;
  • punerea în valoare a masei lemnoase din suprafeţele calamitate, valorificarea urgentă a masei lemnoase prin licitaţii pe picior, licitaţii de prestări servicii, vânzare către populaţie;
  • împădurirea suprafeţelor afectate de factori destabilizatori în termen în cel mult două sezoane de vegetaţie de la evacuarea masei lemnoase.

Măsuri prevăzute în cazul unor calamităţi:

Doborâturi şi rupturi de vânt sau zăpadă:

Pentru prevenirea efectelor negative ale doborăturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă, se impune:

         -realizarea de structuri și compoziții optime pentru arborete apropiate de cele ale tipului natural fundamental, recomandându-se utilizarea proveniențelor locale.

         -arboretele vor fi parcurse obligatoriu cu lucrări de îngrijire încă din primele stadii de dezvoltare, cu scopul creării de arborete cu un ridicat grad de stabilitate, cu exemplare bine dezvoltate, cu coroane simetrice şi cu un sistem radicelar dezvoltat. Prin intensităţi de intervenţie mai mari în tinereţe se poate obţine o rezistenţă individuală a arboretelor la vânt, cu grijă deosebită de a nu se reduce consistenţa sub 0,8. începând cu primele faze de dezvoltare se va începe dirijarea marginii masivului pe o distanţă de 1-2 înălţimi de arbore pentru crearea de liziere puternice.

         Cu ocazia lucrărilor efectuate se vor extrage neîntârziat arborii uscaţi, rupţi, doborâţi, atacaţi de insecte şi de agenţi criptogamici.

         Prin tratamentele adoptate se va tinde spre o structură plurienă sau relativ plurienă, structuri ce asigură o rezistenţă sporită la doborâturi.

         Pentru înlăturarea pe cât posibil a efectelor dăunătoare ale vântului s-au recomandat compoziţii ţel corespunzătoare tipurilor natural fundamentale.

         De asemenea se va urmări:

•        promovarea prin toate lucrările a speciilor valoroase rezistente la vânt, provenienţă locală, care au format biocenoze stabile la adversităţi;

•        împădurirea tuturor golurilor ce apar anual în arborete;

•        promovarea amestecurilor de specii, iar în cadrul acestora a speciilor rezistente la vânt;

•        reducerea pagubelor produse de vânat, păşunat şi exploatări astfel încât să se reducă proporţia arborilor vulnerabili la adversităţi;

•        efectuarea împăduririi cu material de împădurire genetic ameliorat pentru rezistenţă la vânt şi folosirea unor scheme mai rare;

Incendii: În vederea realizării protecţiei împotriva incendiilor se va urmări:

•        igienizarea tuturor traseelor turistice şi extragerea arborilor uscaţi, rupţi şi doborâţi;

•        propagandă pe linie P.S.I.;

•        stabilirea unor trasee de patrulare şi puncte fixe de observaţie mai ales în perioadele critice de secetă accentuată;

•        înfiinţarea unor pichete de incendiu dotate cu unelte şi mijloace de intervenţie promptă în caz de incendiu;

•        supravegherea permanentă a lucrărilor de curăţire a păşunilor şi fâneţelor particulare;

•        întreţinerea permanentă a căilor de acces din unitate;

•        stabilirea unei reţele de linii parcelare principale mai ales în pădurile de răşinoase, amplasate pe culmile principale.

         În cazul unui incendiu primele măsuri trebuie să vizeze izolarea acestuia prin săparea de şanţuri şi deplasarea rapidă a echipelor de intervenţie.

     Alunecări de teren: Măsurile cele mai indicate pentru eventuala stopare acestora se referă la:

- menţinerea vegetaţiei forestiere

-stabilizarea terenului în porţiunile afectate prin executarea de gărduleţe, cleionaje şi plantarea în amonte de acestea a unor puieţi din specii ca: anin negru, salcie, sălcioară, plop alb, plop tremurător.

Inundaţii: Informarea Comisiilor locale şi judeţene de apărare în cazuri de urgenţe de pe raza de competenţă a acestora; Curăţarea albiilor pâraielor de resturi de material lemnos care ar putea provoca viituri în aval;

    Atacuri de insecte: Ca măsură preventivă împotriva bolilor şi dăunătorilor este necesară menţinerea unei stări fitosanitare cât mai ridicată. Arboretele trebuie parcurse cu lucrări de îngrijire şi conducere precum şi cu lucrări de igienă astfel încât să fie eliminate imediat focarele de infecţie. Trebuie avută însă o deosebită grijă de a menţine arboretele la densităţi normale, când ecosistemul forestier funcţionează la întreaga sa capacitate păstrându-se astfel un echilibru dinamic între biocenoze.

Pentru asigurarea protecţiei fondului forestier împotriva bolilor şi dăunătorilor se vor întreprinde o serie de acţiuni prin care pe de o parte să se asigure prevenirea declanşării unor atacuri, iar pe de altă parte combaterea efectivă a cauzelor şi dăunătorilor.

e. Mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate):

         Suprafaţa fondului forestier ce face obiectul planului este de 4171,60 ha din care 66,02 ha se află în arii naturale protejate.

Având în vedere informațiile înaintate prin Memoriul Tehnic de Prezentare realizat în conformitate cu Ordinul MMP19/2010 privind aprobarea Ghidului Metodologic referitor la evaluarea adecvata a efectelor potențiale ale planurilor și proiectelor asupra ariilor protejate de interes comunitar cu modificările și completările ulterioare (Ordinul Ministrului MAP nr. 262 din 18.02.2020) s-a subliniat faptul că nu exista susceptibilitatea de producere a unor negative semnificative asupra ariilor protejate de interes național și comunitar suprapuse, fapt justificat și prin suprafața redusă, cu caracter insular și încadrarea suprafețelor din Siturile Natura 2000 în grupa funcțională 1.5R (paduri din arborete cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în  arii de protectie specială avifaunistică). Măsurile propuse pentru prevenirea oricarui impact asupra speciilor criteriu au un caracter permanent și vor asigura menținerea habitatelor necesare asigurării condițiilor de cuibărit, creștere a puilor și hrănire.

f. Valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

i. caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: Nu este cazul.

ii. Depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului:

În Planul de Amenajament Silvic la stabilirea funcţiilor de protecţie şi producţie s-a ţinut cont de măsurile necesare pentru menţinerea în stare bună a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterană, protecţia solului și protecţia speciilor și habitatelor ocrotite.

iii. folosirea terenului în mod intensiv: Nu este cazul.

g. Efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: Nu este cazul.

 

  1. Planul urmează să fie supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu cu

următoarele condiţii:

  • recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor comestibile şi plantelor medicinale, din fond forestier, de către agenţi economici, doar în conformitate cu prevederile legale, cu obţinerea tuturor avizelor şi aprobărilor necesare cu monitorizarea permanentă ale acestora;
  • condițiile enumerate în Decizia de încadrare trebuie anexate la Planul amenajistic aprobat și aplicate în urma lucrărilor din fondul forestier de către administratorul pădurilor;
  • asigurarea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate forestiere (coleoptere, păsări, lilieci, amfibieni, etc.): păstrarea a minimum 5 arbori morți/bătrâni, scorburoși/ha pe picior sau pe sol;
  • identificarea zonelor de refugiu, zonelor cu bârloguri, împerechere, cuibărit şi creştere a puilor la toate speciile de interes comunitar în vederea protejării acestora în perioadele în care în pădure se execută lucrări silvice; evitarea exploatărilor forestiere în perioadele sensibile;
  • se interzice amplasarea de rampe de încărcare în zone în care a fost raportată prezenţa speciilor de interes comunitar;
  • se vor evita: drenarea zonelor umede, depozitarea rumeguşului sau a resturilor de exploatare în zone umede, astuparea podurilor sau a podeţelor cu resturi de exploatare, acțiuni care ar putea genera perturbări în creşterea şi dezvoltarea populaţiilor de amfibieni şi reptile.
  • adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor de animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure;
  • păstrarea unor distanţe adecvate pentru a nu perturba speciile rare sau periclitate a căror prezenţă a fost confirmată;
  • în arboretele tinere se va menţine şi un anumit procent de specii pionere care sunt folosite ca hrană de speciile de mamifere sălbatice;
  • traversarea pâraielor cu bușteni se va face obligatoriu pe podețe de lemn iar platformele primare și organizările de șantier vor fi amplasate la o distanță de minim 10 metri de albia minoră a pâraielor;
  • prevenirea proceselor de degradare a pădurilor şi solurilor forestiere, care pot conduce la uscarea prematură a arborilor pe picior;
  • promovarea în cultură a speciilor autohtone valoroase, precum şi împădurirea tuturor suprafeţelor neregenerate din fondul forestier;
  • asigurarea protecţiei şi pazei pădurilor în vederea prevenirii şi combaterii bolilor şi dăunătorilor, incendiilor, distrugerilor şi degradărilor;
  • realizarea unor lucrări de îngrijire şi conducere prin care să se menţină şi să se îmbunătăţească starea de sănătate, stabilitatea şi biodiversitatea naturală;
  • păstrarea în arborete a unui număr rezonabil de arbori morţi, bătrâni, arbori aflaţi la sol în curs de descompunere, a ramurilor căzute ceea ce constituie o condiţie fundamentală pentru asigurarea biodiversităţii pădurilor;
  • planificarea tăierilor de regenerare în scopul realizării unui mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de dezvoltare, urmărindu-se îndeosebi regenerarea lor naturală din sămânţă;
  • menţinerea arborilor de pe marginea cursurilor de apă, care asigură umbră şi hrană, pentru speciile şi habitatele ocrotite legate de ecosistemele acvatice;
  • recoltarea raţională a masei lemnoase, astfel încât să nu fie afectată stabilitatea şi continuitatea pădurii şi a ecosistemelor, în acest sens în suprafaţa cu păduri supuse regimului de conservare specială, arbori vor fi menţinuţi până la vârste apropiate de limita fiziologică, ceea ce constituie o garanţie în plus pentru perpetuarea unor specii specializate (cel puţin într-o anumită perioadă a vieţii sau a ciclului de dezvoltare) pe arborete bătrâne;
  • exploatările forestiere trebuie să se desfăşoare folosind tehnologii care au impact minim asupra habitatelor forestiere şi în special asupra celor de interes comunitar;
  • lucrările silvice se vor executa în perioade de timp cât mai scurte şi printr-o rotaţie ciclică în timp şi spaţiu, a zonelor cu grade diferite de intervenţie;
  • se va acorda o atenţie deosebită arboretelor ce au fost identificate cu o stare de conservare nefavorabilă sau parţial favorabilă, determinându-se cauza pentru care au ajuns în această situaţie şi încercând, dacă se poate remedierea acestei stări;
  • se vor menţine terenurile pentru hrana vânatului;
  • evitarea exploatării masive a exemplarelor mature de fag care fructifică abundent;
  • identificarea zonelor de refugiu, zonelor cu bârloguri, împerechere, cuibărit şi creştere a puilor la toate speciile de interes comunitar în vederea protejării acestora în perioadele în care în pădure se execută lucrări silvice; evitarea exploatărilor forestiere în perioadele sensibile;
  • arborii de fag exploataţi nu se vor depozita timp îndelungat pe timpul verii în rampa de lângă drumul forestier;
  • se interzice organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei unor bârloguri în perioada noiembrie - martie;
  • prin autorizația de exploatare aveți obligaţia în cazurile în care platforma primară a parchetelor de exploatare se află în vecinătatea drumurilor judeţene obţinerea Autorizaţiei de amplasare de la Consiliul Judeţean Vrancea –  Directia Tehnica.
  • Se vor respecta prevederile Avizului nr. 15 din 12.07.2023 emis de Agenția Națională pentru Arii Protejate Serviciul Teritorial Vrancea :
  1. se vor respecta măsurile de reducere a impactului prevăzute în capitolele VII și VIII al Memoriului Tehnic de prezentare al Amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Nereju, UP I Obștea Nereju;
  2. conservarea vegetației de-a lungul malurilor cursurilor de apă și a afluenților acestora este obligatorie pentru menținerea unui grad ridicat de favorabilitate pentru cuibărirea unora dintre speciile de interes conservativ; în acest context nu vor fi desfășurate lucrări silvice în zona de protecție, în lungul cursurilor de apă, stabilită conform Anexa nr. 2 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
  3. în condițiile în care Obștea Nereju respectiv Ocolul Silvic Unirea vor contracta cu terți diverse lucrări care se vor executa în cadrul amenajamentului silvic, aceștia sunt direct răspunzători de respectarea prevederilor amenajamentului și a recomandărilor evidențiate în memoriul tehnic de prezentare referitoare la conservarea speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate;
  4. în zona ariilor naturale protejate ROSCI0018 Căldările Zăbalei și Rezervația Naturală 2.810. Căldările Zăbalei – Zârna Mică - Răoaza, vor fi respectate prevederile Ordonanței de urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și ale H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;
  5. respectarea prevederilor din Memoriul de Prezentare pentru amenajamentul silvic U.P. I Obștea Nereju conform cărora pe suprafața u.a.-urilor suprapuse rezervației naturale 2.810. Căldările Zăbalei – Zârna Mică - Răoaza, incluse în grupa I funcțională cu regim strict de protecție, sunt interzise orice forme de exploatare lemnoasă sau alte produse;
  6. în cazul unor accidente/intervenții care produc prejudicii obiectivelor de conservare sau integrității ariilor naturale protejate ROSCI0018 Căldările Zăbalei și Rezervația Naturală 2.810. Căldările Zăbalei – Zârna Mică - Răoaza, titularul planului vor anunța ANANP în maxim 24 ore, iar restaurarea va fi executată pe cheltuiala titularului, cu avizul ANANP;
  7. amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Nereju, UP I Obștea Nereju, inclusiv în format GIS, cu evidențierea parcelelor incluse în ariile naturale protejate ROSCI0018 Căldările Zăbalei și Rezervația Naturală 2.810. Căldările Zăbalei – Zârna Mică - Răoaza, va fi transmis către ANANP în termen de 60 de zile de la data aprobării acestuia.

Monitorizarea efectelor asupra mediului, în conformitate cu art. 27, din HG 1076/2004:

Monitorizarea respectării posibilităţii de recoltare masă lemnoasă, calculată în amenajament pe unitate de producţie. Evidenţierea volumelor aferente produselor accidentale precomptate și monitorizarea valorificării altor subproduse ale pădurii (ciuperci, plante medicinale, etc.). Termen: anual

Plan de monitorizare a factorilor de mediu propus pentru perioada de valabilitate a amenajamentului silvic

Obiective

Indicatori de monitorizare

Frecvența de monitorizare

Monitorizarea lucrărilor de ajutorare a regenerărilor naturale

1 Suprafața naturală parcursă cu lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale

anual

Monitorizarea suprafețelor regenerate

1 Suprafața regenerată anual, din care:

  • - regenerări naturale
  • - regenerări artificiale (împăduriri + completări)

anual

Monitorizarea lucrărilor de ajutorare și conducere a arboretelor tinere

1 Suprafața anuală parcursă cu degajări

2 Suprafața anuală parcursă cu curățiri

3 Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea curățirilor

4 Suprafața anuală parcursă cu rărituri

5 Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea răriturilor.

anual

Monitorizarea lucrărilor speciale de conservare

1 Suprafața anuală parcursă cu lucrări de conservare

2 Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea lucrărilor de conservare

anual

Monitorizarea aplicării tratamentelor silvice

1 Suprafața anuală parcursă cu lucrări de produse principale

2 Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea tăierilor de produse principale

anual

Monitorizarea tăierilor de igienizare a pădurilor

1 Suprafața anuală parcursă cu tăieri de igienizare

2 Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea tăierilor de igienizare

anual

Monitorizarea stării de sănătate a arboretelor

1 Suprafețe infestate cu dăunători

anual

Monitorizarea impactului presiunii antropice asupra arboretelor

1 Volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal

anual

 

Îndeplinirea măsurilor privind programul de monitorizare în vederea identificării efectelor semnificative asupra mediului este responsabilitatea titularilor amenajamentului. Aceasta este obligată să depună anual , la autorizatea competentă pentru protecția mediului , până la sfârșitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la A.P.M. Vrancea.

 

Planul propus nu necesită evaluare adecvată și nu necesită evaluare de mediu.

 

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu :

  • În urma apariţiei anunţului public privind depunerea primei versiuni a Amenajamentului Silvic solicitând parcurgerea etapei de încadrare în vederea obţinerii avizului de mediu (apărut în ziarul Ziarul de Vrancea în data de 14.10.2022 și 17.10.2022,  respectiv pe pagina de web a APM Vrancea ), nu s-au înregistrat la A.P.M. Vrancea comentarii şi propuneri din partea publicului.
  • Documentaţia depusă şi completările ulterioare au fost accesibile spre consultare de către public pe toată durata derulării procedurii de reglementare la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea.
  • Afişarea pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea a Conferinţei a-I-a de amenajare a pentru fondul forestier proprietate privată aparținînd Obștii Nereju .
  • Decizia etapei de încadrare a fost afişată pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea în data de ................ şi a fost publicat in ziarul ............... în data de ......... .

Titularul planului are obligaţia conform prevederilor art. 15 din OUG 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, de a notifica APM Vrancea dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii prezentei, înainte de realizarea modificării. Pe baza notificării APM Vrancea va lua decizia după caz, cu privire la menţinerea deciziei sau la necesitatea revizuirii acesteia, informând titularul despre această decizie. Până la adoptarea acestei decizii de către APM Vrancea este interzisă desfăşurarea oricărei activităţi care ar rezulta in urma modificărilor care fac obiectul notificării

Potrivit prevederilor art. 21 alin 4 din O.U.G. nr. 195/2005 aprobată de Legea nr.265/2006 cu modificările şi completările ulterioare, răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia APM Vrancea şi a publicului revine titularului planului.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare. 

Procedura administrativă prealabilă: În conformitate cu prevederile art. 1, alin. 1 şi art. 7 alin. 1,2,3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, vă puteţi adresa instituţiei noastre în termen de 30 zile de la data comunicării prezentului act, înainte de a vă adresa instanţei de contencios administrativ competentă solicitând revocarea în tot, sau în  parte a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură şi organului ierarhic superior.

Soluţionarea litigiilor: Conform prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 195/2005 aprobată de Legea nr.265/2006, litigiile generate de emiterea prezentei decizii se soluţionează de instanţa de contencios administrativ competentă a Tribunalului Vrancea. Cererea în acest sens se poate depune în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului în urma parcurgerii procedurii prealabile.