APM Vrancea

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

Proiect  din data de 04.09.2023

 

Ca urmare a notificării adresate către OBȘTEA  BÎRSEȘTI ( prin SC PASSILVA PROIECT SRL Huși ), cu sediul în com. Birsești, sat Bîrsești, jud. Vrancea  pentru „Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștei Bîrsești” , amplasament pe raza comunelor Nereju şi Nistoreşti, jud. Vrancea, înregistrată la APM Vrancea cu nr. 8753/27.07.2022, cu completările ulterioare nr. 10039/10.08.2023, în baza:

• HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordin MMAP nr. 1682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea

• ca urmare a consultării autorităţilor publice participante în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit din data de 31.08. 2023, a completărilor depuse la documentaţie;
• în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) pct. a) şi a anexei nr. 1– Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat,

 

decide:

 

Planul/programul: „Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștei Bîrsești”, nu necesită evaluare de mediu,  nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

 

1. Motivele care au stat la baza deciziei conform Anexei nr.1 din H.G. 1076/2004 sunt următoarele:

 

1. Caracteristicile Planului de Amenajare a fondului forestier cu privire, în special, la:

1. Gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi  condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

- Amenajamentul silvic nu creează cadru pentru proiecte conform Anexei nr. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului ( Nu sunt propuse drumuri forestiere sau construcții noi ).

Din punct de vedere administrativ, fondul forestier al  U.P. I Obștei Bîrsești se află pe raza comunelor Nereju și Nistorești .

 

Nr. crt.	Judeţul	Unitatea teritorial administrativă	Denumire fost O.S. fost U.P.	Parcelele aferente	Suprafaţa [ha]
1	Vrancea	Nereju	OS Nereju/UP VI Giurgiu	1-10, 42, 43	260,11
2		Nistorești		11-41, 44-54	1170,53
Total					1430,64

 

U.P. I Obștea Bîrsești  are o suprafaţă de 1430,64 ha.

 

În prezent suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Obștei Bîrsești, jud. Vrancea, organizat în U.P. I Obștea Bîrsești are asigurate serviciile silvice de către Ocolul Silvic Zăbala- Nereju.

 

Suprafaţa luată în studiu  NU se suprapune cu arii protejate si nu face obiectul art 28/OUG 57/2007.

 

Tipuri de staţiune identificate:

                                                                                                                                                                                                                                                              

Nr crt	Tipul de staţiune Codul	Diagnoza	Suprafaţa [Ha]	Categoria de bonitate - ha				Tipuri şi subtipuri de sol
				%	Sup	Mijl	Inf
Etajul  montan  de  molidişuri  –  F M 3
1	2311	Montan de molidişuri Pi, podzolic cu humus brut edafic  submijlociu şi mic, cu Vaccinium (i)	241,12	18			241,12	3201, 4104
2	2332	Montan de molidişuri (Pm), brun acid, edafic submijlociu, cu Oxalis-Dentaria ± acidofile	424,56	30		424,56		3206, 4101
Total etaj  FM3			665,68	48		424,56	241,12	-
Etajul  montan  de  amestecuri  –  F M 2
3	3332	Montan  de  amestec,  Pm,  brun, edafic  mijlociu, cu  Asperula-Dentaria	507,69	36		507,69		3201, 3206, 4101
4	3333	Montan de amestec Ps, brun edafic mare cu  Asperula Dentaria (s)	250,53	16	250,53			3201
5	3630	Montan de amestecuri, Pm, semimlaştinos (m)	4,56	-		4,56		0407
Total etaj  FM2			762,78	52	250,53	512,25		-
Total  UP ha			1428,46		250,53	936,81	241,12	-
%			100		17	65	18	-

 

Evidenţa tipurilor naturale de pădure

                                                                                                                       

Nr. crt.	Tipul de staţiune	Tipul de pădure			Suprafaţa		Productivitatea naturală
		Codul	Denumire		ha	%	Sup. (ha)	Mij. (ha)	Inf. (ha)
0	1	2	3		4	5	6	7	8
Etajul  montan  de  molidişuri  –  F M 3
1	2311	1153	Molidiş cu Vaccinium myrtlilus (i)		241,12	18			241,12
2	2332	1113	Molidiş de altitudine mare cu Oxalis acetosella (m)		151,61	11		151,61
	2332	1114	Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (m)		254,46	18		254,46
	2332	1121	Molidiş cu muşchi verzi (m)		18,49	1		18,49
Total FM 3					665,68	48		424,56	241,12
Etajul  montan  de  amestecuri  –  F M 2
	3332	1114	Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (m)		109,17	8		109,17
	3332	1241	Molideto-brădet pe soluri schelete (m)		35,63	2		35,63
	3332	1341	Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schelete (m)		329,35	23		329,35
	3332	4114	Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m)		33,54	2		33,54
	3333	1311	Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull (s)		163,33	11	163,33
	3333	4111	Făget normal cu floră de mull (s)		87,20	6	87,20
	3630	1171	Molidiş cu anin alb (m)		4,56	-		4,56
Total FM 2					762,78	52	250,53	512,25
TOTAL  U.P.				ha	1428,46	100	250,53	936,81	241,12

 

 

Din punct de vedere al caracterului actual al tipului de pădure:

• natural fundamental de productivitate superioară – 101,09 ha (57%);
• natural fundamental de productivitate mijlocie – 17,88 ha (10%);
• natural fundamental subproductiv – 19,90 ha (11%);
• parțial derivat – 1,22 ha (1%);
• total derivat de productivitate mijlocie – 0,47 ha (-%);
• total derivat de productivitate inferioară – 0,80 ha (-%);
• artificial de productivitate superioară – 0,15 ha (-%);
• artificial de productivitate mijlocie – 23,77 ha (13%);
• artificial de productivitate inferioară – 3,69 ha (2%);
• tânăr nedefinit – 9,98 ha (6%).

Structura fondului forestier pe specii:

                                                                     

Specia	GO	FA	SC	TE	ANN	CA	PLA	DT	DM	Total
%	41	22	14	5	4	4	3	5	2	100

 

Structura fondului forestier pe clase de vârstă:

                                                                                           

U.P.	Clase de vârstă (%)							Total
	I	II	III	IV	V	VI	VII și peste
%	21	6	-	61	-	11	1	100

 

 

Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale

			U N I T A T IA M E N A J I S T I C E
			Total FCT:4 UA4.16 Ha
			Total FCT1:4 UA4.16 Ha
			Total GF:04 UA4.16 Ha
			73 B73 C73 E73 G73 H
			Total FCT:1C20 UA153.20 Ha
			Total FCT1:1C20 UA153.20 Ha
			Total FCT:1D6 UA25.75 Ha
			Total FCT1:1D6 UA25.75 Ha
			Total GF:226 UA178.95 Ha
Total UP:30 UA183.11 Ha

 

În concordanţă cu obiectivele social-economice fixate, condiţiile staţionale existente, ţelurile de gospodărire adoptate şi structura reală a arboretelor, fondul forestier a fost încadrat, la actuala amenajare, în grupa I funcţională (1428,46 ha), în următoarele categorii funcţionale:

        - 1.1C – arboretele situate pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montane, de dealuri și colinare, care alimentează lacurile de acumulare naturale (T IV) – 1367,34 ha;

        - 1.2A – Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II)– 61,12 ha.

 

        - bazele de amenajare:

                  - regimul: codru regulat;

                  - compozitia ţel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele exploatabile şi compoziţia tel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;

                  - tratamente: tăieri progresive, tăieri rase.

                  - exploatabilitatea: 101 ani; de protecție pentru arboretele încadrate în grupa I funcțională pentru care se reglementează procesul de producție;

                  - ciclu: 100 ani.

        - subunităţi de gospodărire:

        * SUP A – codru regulat (1361,56 ha);

        * SUP M – conservare deosebită (61,12 ha).

        - situaţia respectării posibilităţii (anexată la tema de proiectare);

        - structura arboretelor (compoziţia, consistenţa şi clasele de vârstă)

                  - compoziţia: 70MO 25FA 4BR 1LA

                  - consistenţa: 0,60

                  - clasele de vârstă:

 

Cod	Categoria funcţională prioritară	Suprafaţa (ha)
1.1C	Arboretele situate pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montane, de dealuri și colinare, care alimentează lacurile de acumulare naturale (T IV)	1367,34
1.2A	Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II)	61,12
Total păduri + clasa de regenerare		1428,46

 

          Prin gruparea arboretelor în cadrul aceluiaşi tip în raport cu categoriile funcţionale pentru care sunt indicate măsuri silviculturale similare au rezultat tipurile funcţionale prezentate în tabelul de mai jos.

 

Repartiţia pe tipuri de categorii funcţionale şi ţeluri de gospodărire

                                                                             

Tipul  de categ. funcţ.	Categ. funcţ.	Ţ e l u r i       d e       g o s p o d ă r i r e	Suprafaţa
			ha	%
II	1.2A	Protecţia  terenurilor  cu  înclinare  mai  mare  de  35 grade	61,12	4
	T o t a l     T  II		61,12	4
IV	1.1C	Protecția lacurilor de acumulare	1367,34	96
	T o t a l     T  IV		1367,34	96
T o t a l        U. P.			1428,46	100

         

          Fondul forestier nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate.

 

Clasa de vârstã (ani)	I(1-20)		II(21-40)		III(41-60)		IV(61-80)		V(81-100)		VI(101-120)		VII (>121)		Total
2023	138,63	10	137,38	10	175,50	12	254,92	18	385,86	27	199,72	14	130,67	9	1422,68	100

 

S-au adoptat următoarele baze de amenajare:

Regimul adoptat este codru regulat.

Compoziţia ţel Compoziţia-ţel s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte, la nivel de unitate amenajistică astfel:

          - compoziţia-ţel la exploatabilitate pentru arboretele neexploatabile şi preexploatabile, care reprezintă compoziţia la care pot ajunge arboretele la exploatabilitate în raport cu condiţiile actuale, compoziţia actuală, condiţiile staţionale şi de vegetaţie şi cu posibilităţile de intervenţie în aceste arborete prin măsuri silvotehnice;

          - compoziţia-ţel de regenerare pentru arboretele exploatabile în prezent cât şi pentru cele care devin exploatabile în cursul primei perioade de aplicare a amenajamentului, luând în considerare compoziţia-ţel finală;

          - compoziţii de împădurire – s-au stabilit în cazul terenurilor goale destinate împăduririi ;

          - compoziţia-ţel finală s-a stabilit în raport cu ţelurile de gospodărire şi de condiţiile ecologice date.

          Pe subunităţi de producţie, compoziţia ţel este rezultanta mediilor ponderate a compoziţiilor ţel ale tuturor unităţilor amenajistice din care este constituită respectiva subunitate.

Tratamente: -  au fost propuse tăieri progresive și tăieri rase în acest deceniu.

Exploatabilitatea : În raport cu caracteristicile arboretelor şi funcţiile atribuite acestora, s-a adoptat varsta exploatabilităţii de 101 ani – de protecție pentru arboretele încadrate în grupa I funcțională pentru care se reglementează procesul de producție.

Ciclul : Pentru subunitatea de producţie de tip „A“ – codru regulat - s-a adoptat ciclu de 100 ani.

 

Posibilitatea de produse principale

          În procesul de normalizare a fondului de producţie al unei pădurii (fond de producţie real), planificarea recoltelor de lemn (posibilitatea) constituie modalitatea de conducere a acestui proces.

          Prin amenajamentul U.P. I Obștea Bârsești s-au propus următorii indicatori de recoltare a masei lemnoase:

 

Posibilitatea pe tratamente, suprafeţe şi specii

                                                                                                             

Tratamentul	Suprafaţa  de parcurs  [ ha ]		Volum  de  extras [ m3 ]		Posibilitatea  decenală  pe  specii [ m3 ]
	Totală	Anuală	Total	Anual	BR	DR	FA	MO
T. progresive	422,15	42,21	59202	5920	243	26	3019	2632
Tăieri rase	77,43	7,74	11938	1194			1	1193
T o t a l	499,58	49,95	71140	7114	243	26	3020	3825

 

Reglementarea procesului de producţie

Analiza şi adoptarea posibilităţii

La S.U.P.  A s-au calculat următorii indicatori de posibilitate:

            C.I.    4896 m³/an

             Q      1,28      

            VD/10: 8668 m3/an

            VE/20: 6705 m3/an

            VF/40: 5915 m3/an

            VG/60: 5350 m3/an

P_Ci  = 5134 m³/an

P_ded.=  7114 m³/an

P_ind. = 8415 m³/an

P_adoptată  = 7114 m³/an

             S-a adoptat valoarea de 7114 mc/an la nivelul indicatorului după clasele de vârstă. Arboretele sunt în urgența 1 și 2 de regenerare, iar consistența nu depășește 0,5. Arboretele cu consistență 0,4 au fost propuse a fi parcurse doar cu tăieri de punere în lumină chiar dacă se va depăși PRM ( 30 ani). 

Lucrări prevăzute în deceniul în curs (01.01.2023 – 31.12.2032):

- asigurarea regenerării naturale: 178,32 ha;

                              - împăduriri: 271,19 ha;

                              - îngrijirea culturilor tinere: 299,28 ha;

                              - curăţiri: 83,55 ha, cu un volum de extras de 924 m³;

                              - rărituri: 362,47 ha, cu un volum de extras de 11922 m³;

                              - tăieri de regenerare: 499,58 ha, 71140 m³, din care:

                    - tăieri progresive: - 422,15 ha, 59202 m³;

                    - tăieri rase: - 77,43 ha, 11938 m³;

                    - tăieri de igienă: 412,43 ha, cu un volum de extras de 3168 m³;

                    - tăieri de conservare: 57,03 ha, 2945 m³.

 

Defalcarea posibilităţii de produse principale pe tratamentele propuse şi specii pentru S.U.P. A:

 

Suprafaţa de parcurs şi volumul de extras pe tratamente şi specii

Tratamentul	Suprafaţa  de parcurs (ha)		Volum de extras (m3)		Posibilitatea anuală pe specii (m3)
	Totala	Anuala	Total	Anual	GO	FA	SC	TE	ANN	CA	PLA	DT
T. progresive	22,30	2,23	933	94	2	73	-	4	-	14	-	1
T. rase	5,15	0,51	201	20	-	-	-	-	10	-	10	-
T. în crâng	8,47	0,85	1086	108	-	-	99	-	2	-	7	-
Total U.P.	35,92	3,59	2220	222	2	73	99	4	12	14	17	1

 

Defalcarea posibilităţii de produse secundare pe lucrări propuse şi specii este prezentată grafic și  tabelar în continuare:

 

 Suprafaţa de parcurs şi volumul de extras pe lucrări propuse şi specii

Specificări	Tipul funcţional	Suprafaţa (ha)		Volum (m3)		Posibilitatea anuală pe specii (m3/an)
		Totală	Anuală	Total	Anual	GO	FA	SC	TE	ANN	CA	PLA	DR	DT	DM
Degajări	II	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
	VI	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
	Total	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Curățiri	II	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
	VI	9,98	1,00	26	3	-	2	-	-	-	-	-	-	-	1
	Total	9,98	1,00	26	3	-	2	-	-	-	-	-	-	-	1
Rărituri	II	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
	VI	65,07	6,51	1303	130	79	24	13	6	-	2	-	1	4	1
	Total	65,07	6,51	1303	130	79	24	13	6	-	2	-	1	4	1
Produse secundare	II	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
	VI	75,05	7,51	1329	133	79	26	13	6	-	2	-	1	4	2
	Total	75,05	7,51	1329	133	79	26	13	6	-	2	-	1	4	2
Tăieri de igienă	Total	62,21	62,21	473	47	25	5	3	4	3	-	2	-	4	1
TOTAL		137,26	69,72	1802	180	104	31	16	10	3	2	2	1	8	3

 

Amenajamentul are valabilitatea de 10 ani, începând de la data de 01.01.2023.

 

ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL: nu este cazul;

2. Gradul în care Planul de Amenajare a fondului forestier influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau derivă din ele:

Amenajamentul silvic analizat se integrează cu amenajamentele silvice ale suprafeţelor limitrofe, fiind o condiţie a asigurării continuităţii vegetaţiei fondului forestier;

 În zonă nu sunt propuse alte planuri sau programe.

Este necesară respectarea prevederilor amenajamentului, deoarece neexecutarea la timp a lucrărilor ar putea conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii şi reducerea efectelor protectoare ale acesteia, prin apariţia și extinderea unor factori destabilizatori şi limitativi (uscarea, doborâturile produse de vânt şi zăpadă, atacul de dăunători, eroziunea, alunecările de teren, etc.).

c. Relevanţa planului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile:

Obiectivul principal al amenajamentului silvic este stabilirea modului de gospodărire a fondului forestier deţinut de către titular, în vederea dezvoltării durabile şi în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice ale acestuia;

Obiectivele urmărite sunt:

Ecologice - protejarea şi conservarea mediului:

   ü Protecţia apelor

   ü Protectia terenurilor contra eroziunii

   ü Protecţia contra factorilor climatici dăunători

   ü Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii

   ü Echilibrul hidrologic

   ü Producţia de seminţe controlate genetic

   ü Asigurarea starii favorabile de conservare a habitatelor forestiere si a speciilor din zonă

   ü Ocrotirea vânatului

   ü Menţinerea nealterată a peisajului şi a climatului zonei

          Sociale - realizarea cadrului natural:

   ü Recreere, destindere

   ü Valorificarea fortei de munca locala

 

d. Probleme de mediu relevante pentru plan:

Menţinerea integrităţii fondului forestier, respectiv protejarea ariilor naturale protejate şi a peisajului și menținerea tipului natural fundamental de pădure. Vântul, zăpada umedă, uscarea anormală sunt factorii destabilizatori cei mai importanţi care se manifestă în unitatea studiată provocând doborâturi.

Amplasamentul nu este situat in arii naturale protejate .

 

e. Relevanţa planului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu:

Se vor respecta prevederile din:

• Ordonanţa de Urgenţă nr.195 din 22 decembrie 2005, cu modificările ulterioare şi completările ulterioare privind protecţia mediului, art.69:

a) să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

b) să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi, respectiv de completare a regenerărilor naturale;

c) să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în condiţiile prevăzute de lege;

d) să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;

e) să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului;

f) să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie, situate pe terenurile cu pante foarte mari, cu procese de alunecare şi eroziune, de grohotişuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere, precum şi pentru alte asemenea păduri;”

• Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
• O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările, completările și aprobările ulterioare;
• OUG nr. 57/2007 aprobat prin Legea nr.49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare;
• O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea 19/2008, modificată şi completată prin OUG 15/2009, care transpune prevederile Directivei Consiliului şi Parlamentului European 2004/35/CE privind răspunderea de mediu cu referire la măsurile preventive şi de reparare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 143 din 30 aprilie 2004

 

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la: 

a. Probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor:

Amenajamentul propune lucrări silvice care au drept scop:

• gestionarea durabilă a pădurii;
• creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor;
• conservarea şi ameliorarea biodiversităţii în scopul maximizării stabilităţii şi potenţialului polifuncţional al pădurilor.

Prin măsurile propuse nu apar efecte negative remanente asupra mediului şi se garantează realizarea unei gospodăriri durabile, conservativă a pădurilor. Implementarea amenajamentului silvic nu va conduce la alterarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor naturale.

b. Natura cumulativă a efectelor:

Nu este cazul.

c. Natura transfrontieră a efectelor:

         Nu este cazul.

d. Riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor): Amenajamentul cuprinde, ţinând cont de vulnerabilitatea arboretelor, la acţiunea vântului şi zăpezii sau a altor factori dăunători, măsuri privind:

• semnalarea de către personalul silvic de teren prin rapoarte a apariţiei factorilor destabilizatori;
• materializarea pe hartă a suprafeţelor afectate de factori destabilizatori, pentru estimarea aproximativă a fenomenului;
• măsurarea suprafeţelor afectate de pe suprafeţe mari;
• punerea în valoare a masei lemnoase din suprafeţele calamitate, valorificarea urgentă a masei lemnoase prin licitaţii pe picior, licitaţii de prestări servicii, vânzare către populaţie;
• împădurirea suprafeţelor afectate de factori destabilizatori în termen în cel mult două sezoane de vegetaţie de la evacuarea masei lemnoase.

 

Măsuri prevăzute în cazul unor calamităţi:

Doborâturi şi rupturi de vânt sau zăpadă: Pentru înlăturarea pe cât posibil a efectelor dăunătoare ale vântului și a zăpezii s-au recomandat compozi­ţii ţel corespunzătoare tipurilor natural-fundamentale. În acest scop se subliniează necesitatea promovării proveniențelor locale care au format biocenoze stabile la adversități.

De asemenea se va urmări:

• menţinerea sau refacerea structurilor diversificate spaţial;
• executarea sistematică a tăierilor de îngrijire;
• igienizarea permanentă a arboretelor prin tăieri de igienă;
• introducerea speciilor de amestec în arborete tinere cu structura echienă sau relativ echienă;
• compoziții - țel apropiate de cele ale tipului natural - fundamental, incluzând şi forme genetice caracterizate printr-o mare capacitate de rezistență la vânt şi zăpadă. În acest scop se subliniează necesitatea promovării proveniențelor locale care au format biocenoze stabile la adversități;
• constituirea de benzi de protecție formate din specii rezistente;
• împădurirea tuturor golurilor formate în arborete şi împlinirea consistenței arboretelor cu densități subnormale, folosind specii mai rezistente la vânt şi zăpadă;
• aplicarea de tratamente care să asigure menținerea sau formarea de arborete cu structuri rezistente la adversități;
• deschideri de linii de izolare între grupe de arborete;
• formarea de margini de masiv rezistente;
• corelarea posibilității de produse principale cu particularitățile tratamentelor prescrise;
• parcurgerea arboretelor cu lucrări de îngrijire adecvate (degajări şi curățiri puternice în tinerețe; rărituri slabe în arboretele trecute de 40 de ani, dar neparcurse anterior cu lucrări de îngrijire corespunzătoare etc.);
• diminuarea pagubelor pricinuite de vânat, păşunat, recoltarea lemnului, astfel încât să se reducă proporția arborilor cu rezistență scăzută la adversități etc.;
• efectuarea de împăduriri cu material de împădurire genetic ameliorat pentru rezistența lor la adversități şi folosind scheme mai rare.

     Incendii: Personalul silvic trebuie să fie temeinic pregătit şi instruit pentru a şti cum trebuie să acţioneze cu maximă operativitate în cazul izbucnirii unui incendiu. De asemenea şi dotarea punctelor P.S.I. trebuie să fie corespunzătoare.

Toate lucrările executate în pădure vor fi precedate de instructaje obligatorii privind protecţia muncii şi normele P.S.I. Cu această ocazie se vor face cunoscute poziţiile locurilor special amenajate pentru odihnă şi fumat.

Pentru preîntâmpinarea acestui fenomen se mai impun şi o serie de măsuri:

• intensificarea acţiunii de pază;
• instructaje şi controale referitoare la acest fenomen asupra celor care efectuează lucrări de exploatare a pădurilor și a celor ce pășunează în zonă;
• dotarea pichetelor de incendii cu materiale de intervenţie şi unelte de calitate corespunzătoare şi menţinerea acestora în stare bună;
• stabilirea unor puncte de observaţie şi trasee de patrulare mai ales în perioadele secetoase;

În cazul unui incendiu primele măsuri trebuie să vizeze izolarea acestuia prin săparea de şanţuri şi deplasarea rapidă a echipelor de intervenţie.

    

Măsuri împotriva bolilor și a altor dăunători

Măsurile preventive sau profilactice au scopul de a preîntâmpina apariţia şi înmulţirea în masă a dăunătorilor forestieri, de a asigura condiţii bune de vegetaţie arboretelor şi culturilor forestiere pentru a deveni mai rezistente la atacul dăunătorilor. Aceste măsuri sunt variate şi  cuprind o gamă largă de lucrări, care se iau de la înfiinţarea arboretelor şi până la exploatarea lor. În această categorie se includ: controlul fitosanitar, măsuri de igienă fitosanitară, măsuri de utilizarea soiurilor rezistente, măsuri de carantină fitosanitară şi măsuri silviculturale de ocrotire a organismelor folositoare.

Controlul  fitosanitar este o sarcină permanentă şi se face în toate arboretele şi culturile forestiere  pentru a semnala factorii dăunători şi daunele produse de aceştia.

Măsuri de igienă fitosanitară se aplică la lucrările de refacere a pădurilor, la cele de punere în valoare şi la cele de exploatare.

Măsurile de igienă fitosanitară la lucrările de refacere a pădurilor cuprind:

- rezervaţiile de seminţe, recoltarea şi depozitarea seminţelor. De calitatea seminţelor depinde obţinerea unor arborete sănătoase, rezistente la atacul dăunătorilor. Seminţele se colectează din rezervaţiile de seminţe, cu seminceri sănătoşi, de vârstă mijlocie, viguroşi, unde permanent se aplică măsuri de igienă care constau din extragerea arborilor uscaţi. La recoltare se evită rănirea arborilor, seminţele se selecţionează şi dezinsectizează înainte de a fi depozitate.

 - lucrările din pepiniere. Încă de la înfiinţare se evită depresiunile (aşa- zisele „găuri de ger” pe văile reci) dar şi terenurile ridicate, expuse vânturilor; înainte de plantare se  controlează fitosanitar solul, pentru depistarea dăunătorilor, ulterior culturilor din pepiniere li se aplică la timp lucrările de îngrijire;

 

PROTECȚIA CALITĂȚII APELOR

 

Pentru a preîntâmpina și a reduce un potențial impact negativ al lucrărilor de exploatare forestieră asupra apelor de suprafață și subterane se impun următoarele măsuri de prevenire:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• traversarea cursurilor de apă se planifică şi cartează înainte de începerea operaţiunilor (pe schiţa parchetului);
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanță minimă de 1,5 m față de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne și frunze rezultate și a rumegușului nu se va face în zone cu potențial de formare de torenți, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea  platformelor  de  colectare în  zone  accesibile mijloacelor  auto  pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanți și lubrifianți;
• este interzisă alimentarea cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

 

PROTECȚIA AERULUI

În vederea prevenirii unui impact asupra factorului de mediu aer la implementarea amenajamentului silvic se impun următoarele măsuri:

• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua măsuri de reducere a nivelului de praf pe durata execuției lucrărilor;
• utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic în vederea creşterii performanțelor;
• folosirea de utilaje şi camioane de generație recentă, prevăzute cu sisteme performante de minimizare a evacuării poluanților în atmosferă;
• la sfârşitul unei săptămâni de lucru, se va efectua curățenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• folosirea de utilaje și mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte normele de poluare EURO 3 - EURO 5;
• efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoarelor termice din dotarea utilajelor și a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfășurării lor pe suprafețe restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje și mijloace auto de transport adecvat fiecărei activități și evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea funcționării în gol a motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto.

 

PROTECȚIA SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI

 

Prin aplicarea prevederilor amenajamentului silvic U.P. I Obștea Bîrsești sursele  posibile de poluare a solului și a subsolului sunt utilajele din lucrările de expoatare a lemnului (tractoare, TAF-uri, motofierastraie), combustibilii și lubrifianții utilizați de acestea. Măsurile ce se vor lua pentru protecția solului și subsolului:

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmări evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua măsuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târât) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compoziție de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20% (mai ales pe versanți);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stâncos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distanțe cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de lățime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol și implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof șoselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spațiile pentru colectarea și stocarea temporară a deșeurilor vor fi realizate în sistem impermeabil.

 

e. Mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate):

Suprafaţa fondului forestier ce face obiectul planului este de 1430,64 ha şi nu se află în arii naturale protejate, iar implementarea amenajamentului silvic urmăreşte gospodărirea durabilă a pădurilor.

f. Valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

    i. caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: Nu este cazul.

    ii. Depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului: În Planul   de Amenajament Silvic la stabilirea funcţiilor de protecţie şi producţie s-a ţinut cont de măsurile necesare pentru menţinerea în stare bună a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterană, protecţia solului și protecţia speciilor și habitatelor ocrotite.

   iii. folosirea terenului în mod intensiv: Nu este cazul.

g. Efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: Nu este cazul.

 

2. Planul urmează să fie supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu cu

următoarele condiţii:

• recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor comestibile şi plantelor medicinale, din fond forestier, de către agenţi economici, doar în conformitate cu prevederile legale, cu obţinerea tuturor avizelor şi aprobărilor necesare cu monitorizarea permanentă ale acestora
• condițiile enumerate în Decizia de încadrare trebuie anexate la Planul amenajistic aprobat și aplicate în urma lucrărilor din fondul forestier de către administratorul pădurilor
• asigurarea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate forestiere (coleoptere, păsări, lilieci, amfibieni, etc.): păstrarea a minimum 5 arbori morți/bătrâni, scorburoși/ha pe picior sau pe sol;
• identificarea zonelor de refugiu, zonelor cu bârloguri, împerechere, cuibărit şi creştere a puilor la toate speciile de interes comunitar în vederea protejării acestora în perioadele în care în pădure se execută lucrări silvice; evitarea exploatărilor forestiere în perioadele sensibile;
• se interzice amplasarea de rampe de încărcare în zone în care a fost raportată prezenţa speciilor de interes comunitar;
• se vor evita: drenarea zonelor umede, depozitarea rumeguşului sau a resturilor de exploatare în zone umede, astuparea podurilor sau a podeţelor cu resturi de exploatare, acțiuni care ar putea genera perturbări în creşterea şi dezvoltarea populaţiilor de amfibieni şi reptile.
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor de animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure;
• păstrarea unor distanţe adecvate pentru a nu perturba speciile rare sau periclitate a căror prezenţă a fost confirmată;
• în arboretele tinere se va menţine şi un anumit procent de specii pionere care sunt folosite ca hrană de speciile de mamifere sălbatice;
• traversarea pâraielor cu bușteni se va face obligatoriu pe podețe de lemn iar platformele primare și organizările de șantier vor fi amplasate la o distanță de minim 10 metri de albia minoră a pâraielor.
• prevenirea proceselor de degradare a pădurilor şi solurilor forestiere, care pot conduce la uscarea prematură a arborilor pe picior;
• promovarea în cultură a speciilor autohtone valoroase, precum şi împădurirea tuturor suprafeţelor neregenerate din fondul forestier;
• asigurarea protecţiei şi pazei pădurilor în vederea prevenirii şi combaterii bolilor şi dăunătorilor, incendiilor, distrugerilor şi degradărilor;
• realizarea unor lucrări de îngrijire şi conducere prin care să se menţină şi să se îmbunătăţească starea de sănătate, stabilitatea şi biodiversitatea naturală;
• păstrarea în arborete a unui număr rezonabil de arbori morţi, bătrâni, arbori aflaţi la sol în curs de descompunere, a ramurilor căzute ceea ce constituie o condiţie fundamentală pentru asigurarea biodiversităţii pădurilor;
• planificarea tăierilor de regenerare în scopul realizării unui mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de dezvoltare, urmărindu-se îndeosebi regenerarea lor naturală din sămânţă;
• menţinerea arborilor de pe marginea cursurilor de apă, care asigură umbră şi hrană, pentru speciile şi habitatele ocrotite legate de ecosistemele acvatice;
• recoltarea raţională a masei lemnoase, astfel încât să nu fie afectată stabilitatea şi continuitatea pădurii şi a ecosistemelor, în acest sens în suprafaţa cu păduri supuse regimului de conservare specială, arbori vor fi menţinuţi până la vârste apropiate de limita fiziologică, ceea ce constituie o garanţie în plus pentru perpetuarea unor specii specializate (cel puţin într-o anumită perioadă a vieţii sau a ciclului de dezvoltare) pe arborete bătrâne;
• exploatările forestiere trebuie să se desfăşoare folosind tehnologii care au impact minim asupra habitatelor forestiere şi în special asupra celor de interes comunitar.
• lucrările silvice se vor executa în perioade de timp cât mai scurte şi printr-o rotaţie ciclică în timp şi spaţiu, a zonelor cu grade diferite de intervenţie;
• se va acorda o atenţie deosebită arboretelor ce au fost identificate cu o stare de conservare nefavorabilă sau parţial favorabilă, determinându-se cauza pentru care au ajuns în această situaţie şi încercând, dacă se poate remedierea acestei stări;
• se vor menţine terenurile pentru hrana vânatului
• evitarea exploatării masive a exemplarelor mature de fag care fructifică abundent;
• identificarea zonelor de refugiu, zonelor cu bârloguri, împerechere, cuibărit şi creştere a puilor la toate speciile de interes comunitar în vederea protejării acestora în perioadele în care în pădure se execută lucrări silvice; evitarea exploatărilor forestiere în perioadele sensibile;
• arborii de fag exploataţi nu se vor depozita timp îndelungat pe timpul verii în rampa de lângă drumul forestier.
• se interzice organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei unor bârloguri în perioada noiembrie - martie;
• prin autorizația de exploatare aveți obligaţia în cazurile în care platforma primară a parchetelor de exploatare se află în vecinătatea drumurilor judeţene obţinerea Autorizaţiei de amplasare de la Consiliul Judeţean Vrancea –  Directia Tehnica.

 

Monitorizarea efectelor asupra mediului, în conformitate cu art. 27, din HG 1076/2004:

1. Monitorizarea respectării posibilităţii de recoltare masă lemnoasă, calculată în amenajament pe unitate de producţie. Evidenţierea volumelor aferente produselor accidentale precomptate și monitorizarea valorificării altor subproduse ale pădurii (ciuperci, plante medicinale, etc.). Termen: anual

 

Planul propus nu necesită evaluare adecvată și nu necesită evaluare de mediu.

 

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu :

• În urma apariţiei anunţului public privind depunerea primei versiuni a Amenajamentului Silvic solicitând parcurgerea etapei de încadrare în vederea obţinerii avizului de mediu (apărut în ziarul Monitorul de Vrancea în data de 21.07.2022 si 25.07.2022, respectiv pe pagina de web a APM Vrancea), nu s-au înregistrat la A.P.M. Vrancea comentarii şi propuneri din partea publicului.
• Documentaţia depusă şi completările ulterioare au fost accesibile spre consultare de către public pe toată durata derulării procedurii de reglementare la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea.
• Decizia etapei de încadrare a fost afişată pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea în data de ................şi a fost publicat în .............. în data de ..............

Titularul planului are obligaţia conform prevederilor art. 15 din OUG 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, de a notifica APM Vrancea dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii prezentei, înainte de realizarea modificării. Pe baza notificării APM Vrancea va lua decizia după caz, cu privire la menţinerea deciziei sau la necesitatea revizuirii acesteia, informând titularul despre această decizie. Până la adoptarea acestei decizii de către APM Vrancea este interzisă desfăşurarea oricărei activităţi care ar rezulta in urma modificărilor care fac obiectul notificării

Potrivit prevederilor art. 21 alin 4 din O.U.G. nr. 195/2005 aprobată de Legea nr.265/2006 cu modificările şi completările ulterioare, răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia APM Vrancea şi a publicului revine titularului planului.

 

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare. 

Procedura administrativă prealabilă: În conformitate cu prevederile art. 1, alin. 1 şi art. 7 alin. 1,2,3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, vă puteţi adresa instituţiei noastre în termen de 30 zile de la data comunicării prezentului act, înainte de a vă adresa instanţei de contencios administrativ competentă solicitând revocarea în tot, sau în  parte a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură şi organului ierarhic superior.

Soluţionarea litigiilor: Conform prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 195/2005 aprobată de Legea nr.265/2006, litigiile generate de emiterea prezentei decizii se soluţionează de instanţa de contencios administrativ competentă a Tribunalului Vrancea. Cererea în acest sens se poate depune în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului în urma parcurgerii procedurii prealabile.