Back

Decizie initiala privind planul Amenajament pastoral al păşunilor aparţinând comunei Soveja, judeţul Vrancea - titular - PRIMARIA COMUNEI SOVEJA

DECIZIE INIŢIALĂ

 

Nr. 3735 din 11.05.2020

 

 

 

         Ca urmare a notificarii adresate de PRIMĂRIA COMUNEI  SOVEJA cu sediul in comuna Soveja, judetul  Vrancea privind planul : „Amenajament pastoral al păşunilor aparţinând comunei Soveja, judeţul Vrancea , propus a fi amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Soveja, judeţul Vrancea, înregistrata la APM Vrancea cu nr. 2459 din  01.03.2019 ,

in baza :

  • Hotărârii Guvernului nr. 19/12.01.2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative,
  • Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea si funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului si a instituţiilor publice aflate in subordinea acesteia cu modificarile si completarile ulterioare ,
  • Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe,

 

având în vedere punctul de vedere emis de serviciul CFM  nr. 3770 / 04.05.2020 și consultarea autorităţilor publice participante în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit din data de 07.05.2020 - etapa de încadrare si în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat,

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea decide:

PLANUL – „Amenajament pastoral al păşunilor aparţinând  comunei Soveja, judeţul Vrancea, titular : PRIMARIA COMUNEI SOVEJA,

nu necesita evaluare de mediu şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

 

Motivele care au stat la baza luării deciziei sunt următoarele :

- planul nu propune proiecte prevazute in Anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

  • probabilitatea producerii efectelor negative în urma implementării planului este foarte redusă
  • implementarea obiectivelor planului nu va determina efecte negative ireversibile şi nici efecte de natură transfrontieră
  • efectele implementării planului nu implicã riscuri pentru sănătatea umană sau mediu

 

1. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la :

a) gradul in care planul creează un cadru pentru proiecte si alte activitati viitoare fie in ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea si condiţiile de funcţionare, fie in privinţa alocării resurselor:

        

 

          Amenajamentul pastoral reprezinta documentatia care cuprinde masurile tehnice, organizatorice si economice necesare ameliorarii si exploatarii pajistilor, in conformitate cu obiectivele de management al pajistilor.

 

           Suprafata totala a pasunilor pentru care este  solicitat proiectul de amenajament pastoral este de 2.533 ha, din care 919 ha pasune si 1614 ha faneata.

Conform documentelor anexate memoriului de prezentare  (Titlu de proprietate si Registrul agricol) rezulta o suprafata de 2.346,3001 ha pajiste din care 780,3001 ha sunt pasune si 1566 ha faneata.

Suprafetele de pajisti supuse acestui Amenajament Pastoral vor fi exploatate prin pasunat cu trei categorii de animale: ovine, bovine si cabaline.

Fundamentarea amenajamentului pastoral consta in solutiile tehnologice si tehnice care asigura realizarea obiectivelor privind gospodarirea rationala a suprafetelor de pajisti din cadrul proiectului.

Amenajamentul pastoral trebuie sa respecte codul de bune practici agricole si sa fie in concordanta cu conditiile pedoclimatice ale arealului unde se afla amplasata pajistea.

 

 

 

b) justificarea necesitatii proiectului:

 

Pasuni comuna Soveja:

 

Nr.

Teritoriul

Trup de

Suprafata

Bazin

Observatii

administrativ

pajiste

ha

hidrografic

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SOVEJA

Trupul la Manolea

14,7583

Susita

T 22;

2

Trupul la Raioasa

26,1060

Susita

T 23

3

Trupul la Chilug 1

5,0903

Susita

T 47

4

Trupul la Chiua pasune

5,5474

Susita

T 50;52;52/1

5

Trupul la Poiana Hotar

26,2166

Susita

T 55;56;57

6

Trupul la Hotar

22,9389

Susita

T58;59;60

7

Trupul la Poiana Hotar

26,5484

Susita

T61

8

Trupul la Statie epurare

76,8296

Susita

T 66;67;68

9

Trupul la Livada

20,2422

Susita

T 69

10

Trupul la Chilug 2

99,8469

Susita

T70;71;72;73;75;78;79

11

Trupul la Dealul Manastirii

69,7973

Susita

T 81

12

Trupul la Punga

14,1673

Susita

T 82;83;84

13

Trupul la Dealul Targului

34,1007

Susita

T 89

14

Trupul la Dealul Morii

40,7399

Susita

T 91;92;93

15

Trupul la Tarcul Matii

12,1534

Susita

T 94;95;96

16

Trupul la Dosul Stupinii

9,4053

Susita

T 97

17

Trupul la Cerbu Furtuneasca

22,9876

Susita

T 98

18

Trupul la Stupina

55,4576

Susita

T 99

19

Trupul la Rusoiu

34,27

Susita

T 101

20

Trupul la Carligata 1

25,6094

Susita

T 102;103

21

Trupul la Carligata Iuda

58,3298

Susita

T 104

 

 

 

 

Fanete comuna Soveja :

 

Nr.

Teritoriu

Trup de

Suprafata

Bazin

Observatii

administrativ

faneata

ha

hidrografic

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SOVEJA

Trupul la Boul 1

16,15

Susita

T 23,27;

2

Trupul la Boul 2

19,84

Susita

T 23;

3

Trupul la Dumicus

217,95

Susita

T31,27,49/2,35,36,37,38,40,41,42,43

4

Trupul la Chiua-Pod Ganet

11,52

Susita

T 41;

5

Trupul la Bradu-Chiua-Pustnicul

105,49

Susita

T 41;

6

Trupul la Chiua 1

2,17

Susita

T 42;

7

Trupul la Chiua Mica 1

29,15

Susita

T 43;

8

Trupul la Chiua Mica 2

16,63

Susita

T 45;

9

Trupul la Chiulicea

93,33

Susita

T 45;

10

Trupul la Chiua 2

59,98

Susita

T 45, 48;

11

Trupul la Chiua-Dealul Bogatii

105,27

Susita

T 49, 50;

 

12

Trupul la Chiua (Marin Diaconu- Oncesti)

 

29,36

 

Susita

 

T 50;

13

Trupul la Chiua-Dealul Lazarului

30,75

Susita

T 50;

14

Trupul la Chiua Intrare pe dreapta

7,05

Susita

T 50;

15

Trupul la Chiua Groapa Popii

77,40

Susita

T 50;

16

Trupul la Vadurele 1

0,29

Susita

T 53;

17

Trupul la Cocosila

33,07

Susita

T 54;

18

Trupul la Vadurele 2

5,19

Susita

T 62, 63;

19

Trupul la Rachitas

141,19

Susita

T 64, 65, 66;

20

Trupul la Vadurele 3

4,16

Susita

T 66;

21

Trupul la Chiua 3

7,56

Susita

T 73, 74;

22

Trupul la Chiua 4

0,74

Susita

T 76;

23

Trupul la Cerbu

80,93

Susita

T 97, 98;

24

Trupul la Rachitas

38,00

Susita

T 97;

25

Trupul la Carligata 1

169,61

Susita

T104,120,127,106,119,122,121,123,124,125,126;

26

Trupul la Furtuneasca 1

20,55

Susita

T 101

27

Trupul la Furtuneasca 2

58,50

Susita

T 129;

28

Trupul la Rotunda-Roschila

65,28

Susita

T 110,115,118,113,111;

29

Trupul la Sarata

45,37

Susita

T 112,117,119,120;

 

 

 

 

 

 

 

 

Obiectivele amenajamentului pastoral sunt:

  • Inventarierea pajistilor de pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale;
  • Studierea caracteristicilor fondului pastoral ce se amenajeaza;
  • Furnizarea materialului documentar necesar pentru planificarea lucrarilor de ameliorare a pajistilor si pentru gospodarirea fondului pastoral.

Obiectivele social - economice si ecologice

In cadrul proiectului s-au avut in vedere urmatoarele obiective specifice:

  • Refacerea si imbunatatirea calitatii solului;
  • Asigurarea permanentei si stabilitatii biodiversitatii;
  • Protectia solului, diminuarea intensitatii proceselor de degradare a terenurilor si ameliorarea progresiva a capacitatii de productie a acestora;
  • Ameliorarea progresiva a capacitatii de productie a terenurilor agricole degradata sau inapte altor folosinte;
  • Asigurarea standardelor de sanatate a populatiei si protectia colectivitatilor umane impotriva factorilor daunatori, naturali si antropici;
  • Imbunatatirea aspectului peisagistic

Stabilirea categoriilor de folosinta a pajistilor

Suprafetele de pajisti supuse acestui Amenajament Pastoral vor fi exploatate prin pasunat cu trei categorii de animale:ovine, bovine si cabaline.

Fundamentarea amenajamentului pastoral

Fundamentarea amenajamentului pastoral consta in solutiile tehnologice si tehnice care asigura realizarea obiectivelor privind gospodarirea rationala a suprafetelor de pajisti din cadrul proiectului.

Amenajamentul pastoral trebuie sa respecte codul de bune practici agricole si sa fie in concordanta cu conditiile pedoclimatice ale arealului unde se afla amplasata pajistea.

Durata sezonului de pasunat

Momentul inceperii pasunatului rational se face cand:

  • inaltimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe Pajistile naturale si 12-20 cm pe pajistile semanate;
  • inaltimea apexului, respectiv conul de crestere al spicului la graminee este de 6-10 cm;
  • productia de masa verde, denumita in continuare MV, ajunge la 3-5 t/ha pe 0,6- 1 t/ha ;
  • are loc inflorirea papadiei in primavara;
  • dupa 23 aprilie

Durata sezonului de pasunat este determinata in primul rand de durata perioadei de vegetatie care este legata mai mult de perioadele de seceta la campie si deal si de temperaturi scazute pentru zona de munte astfel:

  • campie: 190-210 zile  la irigat ( aprilie- octombrie) sau 100-150 zile la neirigat;
  • dealuri :140-180 de zile ( mai- septembrie);
  • munte: 90 – 150 de zile ( iunie- septembrie);
  • subalpin: 60-100 de zile ( iunie- august).

Incetarea pasunatului se face cu 3-4 saptamani ( 20-30 de zile) inainte de aparitia ingheturilor permanente la sol.

Numarul ciclurilor de pasunat

Deoarece productia de masa verde este influentata de conditiile meteorologice specifice fiecarui an propun urmatoarele durate ale ciclurilor de pasunat: ( ciclul I - 45 zile, ciclul II - 35 zile, ciclul III - 40 zile ). Perioada de pasunat, in functie de incarcatura de animale, poate fi de 5-6 zile, maxim o saptamana, astfel incat perioada de refacere sa fie de 30-40 de zile. Stabilirea numarului de cicluri de pasunat pentru fiecare trup de pasune se va face in functie de suprafata trupului de pasune, numarul de animale, specia de animale. Conditiile meteorologice ale perioadei, modul de intretinere si lucrari de imbunatatire executate.

Capacitatea de  pasunat

Stabilirea capacitatii de pasunat se va faceprin impartirea productiei totale de masa verde cu ratia necesara unei unitati vita mare ( UMV).

Se recomanda 65 kg masa verde/zi/cap pentru 1 UMV, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Alimentarea cu apa

Prin apa buna de baut se intelege o apa curata, lipsita de orice impuritati fara miros sau gust deosebit.

In cele mai multe cazuri este nevoie ca sa se amenajeze adapatori fie prin aducerea apei din paraie, fie prin captare de izvoare.

Din paraie, captarea apei se face cu ajutorul unui baraj, facut transversal pe parau, construit din lemn, piatra, pamant, beton, etc., unde apoi apa se conduce prin  sant deschis sau inchis sau prin conducta la un bazin colector sau recipient de captare sau direct prin conducta la jgheaburile de adapat.

Conductele se ingroapa la o adancime de 70-80 cm avand prevazut la capatul din bazinul de colectare un sorb, care impiedica patrunderea pe conducta a diferitelor impuritati grosiere care ar putea infunda conducta. 

Jgheaburile sau ulucile de adapat trebuie sa indeplineasca unele conditii si anume:

-sa aiba in totalitatea lor o lungime care sa asigure adapatul tuturor animalelor de pe acea pasune;

-fiecare jgheab sa aiba o pozitie perfect orizontala;

-sa nu fie asezate direct pe pamant, ci pe suporti la o inaltime de 30-50 cm;

-sa poata fi golite integral pe perioada de iarna sau pentru igienizare.

In scopul evacuarii surplusului de apa ce curge la capatul ultimului jgheab, se construieste o ocna din lemn, piatra sau beton, cu dimensiuni de 30-40 cm, in care cade apa printr-o teava de fier cotita cu diametrul de 1,5-2 toli. Din aceasta ocna apa este condusa printr-un canal la o distanta de 12-15 m, de unde apoi curge spre o vale sau un parau.

Buna functionare a adapatorilor cere, ca in fiecare primavara, acestea sa fie revazute, reparate si intretinute in tot timpul verii iar paznicii de vite au obligatia de a curata jgheaburile, cel putin o data pe saptamana.

Asigurarea cu apa de baut este o conditie indispensabila pentru realizarea pasunatului rational. Pentru fiecare kg de SU ingerata (5Kg MV) consumul zilnic de apa se ridica la 4-6 l la vacile de lapte ;  la 3-5 l la bovine la ingrasat si la 2-3 l la ovine si cabaline. De exemplu pentru o vaca care consuma 10 kg SU (50 Kg MV) trebuie sa i se asigure 40-60 l apa. Pentru fiecare litru de lapte produs o vaca are nevoie de 4-6 l apa.   In general se socoteste ca 1 UVM in sezonul de pasunat are nevoie 30-40 litri apa/zi vara si de 15 - 20 litri in cursul primaverii si al toamnei. Pentru o oaie adulta se socoteste 2 - 4 l/cap/zi in perioada pasunatului. Aprovizionarea cu apa se face din diferite surse, cu adapatori fixe sau mobile.

 

Apa in trupurile din comuna Soveja este asigurata din parauri, izvoare.

 

Organizarea, imbunatatirea, dotarea si folosirea pajistilor

1.Aspecte generale privind stabilirea metodelor de imbunatatire a covorului ierbos.

Inainte de a se efectua lucrarile specifice de imbunatatire a covorului ierbos prin diferite metode si mijloace cunoscute, sunt necesare lucrari de eliminare a factorilor limitativi majori ai productivitatii pajistilor, cum ar fi:

  • Masuri ameliorative generale, care se aplica pe toate pajistile afectate de factori limitativi ai productiei, ce includ urmatoarele lucrari:
  • Eliminarea excesului de umiditate;
  • Combaterea eroziunii de adancime si a alunecarilor de teren;
  • Corectarea reactiei solului prin lucrari de amendare.
  • Masuri de imbunatatire fara inlocuirea totala a vechiului covor vegetal, numite masuri de suprafata, ce includ urmatoarele lucrari:
  • Distrugerea musuroaielor de orice provenienta;
  • Curatirea de vegetatie ierboasa si lemnoasa nevaloroasa si de pietre;
  • Imprastierea dejectiilor ramase in urma pasunatului sau dupa fertilizare;
  • Fertilizarea corespunzatoare;
  • Suprainsemantarea.
  • Masuri de refacere radicala a covorului ierbos prin inlocuirea vechiului covor vegetal cu amestecuri de graminee si leguminoase perene de pajisti, ce includ urmatoarele lucrari :
  • Curatirea de musuroaie, de vegetatie nefolositoare si de pietre;
  • Distrugerea covorului vegetal;
  • Fertilizarea;
  • Pregatirea patului germinativ;
  • Reinsamantarea;
  • Intretinerea pajistilor nou infiintate.

2.Lucrari preliminare obligatorii de punere in valoare a pajistilor

  • Combaterea eroziunii de suprafata a solului;
  • Combaterea eroziunii de adancime;
  • Indepartarea pietrelor;
  • Combaterea plantelor daunatoare si toxice;
  • Distrugerea musuroaielor, nivelarea si curatirea pajistilor;.
  •  

3. Metode de imbunatatire a covorului ierbos prin fertilizare

  • Principii de aplicare a ingrasamintelor pe pajisti ( pentru realizarea unor productii mari de furaje si de o calitate corespunzatoare, covorul ierbos al pajistilor permanente si temporare necesita a fi sustinut prin fertilizare organica si/ sau chimica);
  • Tarlirea pajistilor cu animale;
  • Fertilizarea cu gunoi de grajd si alte ingrasaminte organice;
  • Fertilizarea pajistilor cu ingrasaminte chimice ( administrarea in doze moderate si echilibrate a ingrasamintelor chimice pe pajisti in functie de caracteristicile agrochimice ale solului).

4. Metode de imbunatatire prin suprainsamantari si reinsamantari a pajistilor degradate

  • Principii de refacere totala sau partiala a covorului ierbos;
  • Alegerea amestecurilor de ierburi;
  • Suprainsamantarea pajistilor.

5.Folosirea pajistilor

Dupa aplicarea metodelor de imbunatatire a pajistilor permanente in continuare se va acorda o atentie la fel de mare folosirii productiei de iarba, atat prin pasunat direct cu animale, cat si prin cosire in vederea conservarii ei pentru sezonul rece sub forma de fan, siloz, sau a utilizarii masei verzi pentru furajare la iesle.

  • Repartizarea pajistilor pentru pasunat cu animale;
  • Dezinfestarea pasunilor si asigurarea apei de baut;
  • Pasunatul rational si necesarul de iarba;
  • Valoarea pastorala si incarcarea cu animale a pasunilor;
  • Sisteme de pasunat: - pasunatul extensiv, - pasunatul rational;
  • Marimea si impartirea pajistii in parcele de pasunat;
  • Durata optima a sezonului de pasunat.

7. Constructii si dotari zoopastorale

Pentru buna functionare a amenajamentului pastoral sunt necesare mai multe constructii si dotari:

  • Drumuri si poteci de acces;
  • Alimentari cu apa;
  • Locuinte si adaposturi pentru oameni si animale.

 

b) gradul in care planul sau programul influenţează alte planuri si programe, inclusiv, pe cele in care se integrează sau care deriva din ele;     

Fundamentarea amenajamentului pastoral consta in solutiile tehnologice si tehnice care asigura realizarea obiectivelor privind gospodarirea rationala a suprefetelor de pajisti din cadrul planului propus. Amenajamentul pastoral trebuie sa respecte codul de bune practici agricole si sa fie in concordanta cu conditiile pedoclimatice ale arealului unde se afla amplasata pajistea.

 

c) relevanta planului sau programului in /pentru integrarea considerentelor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile: scopul punerii in practica a amenajamentului pastoral consta in diminuarea sau inlaturarea procesului de degradare a pajistilor permanente printr-un mod rational de gospodarire a fondului pastoral .

 

d) probleme de mediu relevante : nu sunt deoarece planul se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile si  protejarea mediului.

 

e)  relevanta planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale si comunitare  

de mediu : - reglementarile propuse ale planului se vor realiza implementand legislatia nationala si comunitara de mediu.

 

2. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special la :

  1. probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor : - prin amenajamentul pastoral nu se schimba modul de folosinta al terenului, respectiv pasune.
  2. natura cumulativa a efectelor – apa va fi asigurata prin amenajare de adapatori sau prin captarea apei din paraie si izvoare.
  3. natura transfrontiera a efectelor – nu este cazul.
  4. riscul pentru sănătatea populaţiei umane sau pentru mediu ( de exemplu datorita accidentelor ) –  nu este cazul .
  5. mărimea si spaţialitatea efectelor ( zona geografica si mărimea populaţiei potenţial afectata ) – nu este cazul deoarece prin sporirea productiei pajistilor vor creste si productiile obtinute de la animale si implicit bunastarea proprietarilor acestora;
  6. Valoarea, vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de :
    1. ( i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul natural : nu este cazul.
    2. (ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului :amenajamentul trebuie sa respecta codul de bune practici agricole.
    3. (iii) folosirea terenului in mod intensiv : zona studiata are categoria de folosinta pasune.
  7. efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional : nu este cazul.

 

 

Obligaţiile titularului - titularul planului are următoarele obligații:

  • De a respecta legislația de mediu în vigoare.
  • De a lua măsuri pentru gestionarea deşeurilor, astfel: deşeurile menajere vor fi colectate în europubele (cu colectare selectivă) amplasate în spaţii special amenajate, cu asigurarea accesului mijloacelor de transport pentru ridicare şi evacuate periodic de către un operator de servicii de salubritate autorizat; deşeurile valorificabile vor fi colectate selectiv şi valorificate prin operatori specializaţi autorizaţi.
  • De a supune procedurii de adoptare planul mai sus menţionat (înregistrat la A.P.M. Vrancea cu nr. 2459/01.03.2019), precum şi orice modificare a acestuia, după caz, numai în forma avizată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în conformitate cu prevederile art. 26 din H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
  • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 (act publicat în monitorul oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind organizarea, administrarea exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
  • ORDIN nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de calcul a încărcăturii optime de animale pe hectar de pajişte, emis de MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE (act publicat în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).
  • HOTARÂREA nr. 1.064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul României (act publicat în monitorul oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013).
  •  HOTÃRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015 privind modificarea şi aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013.
  •  Legea nr. 46/2008 privind Codul  silvic cu modificarile si completarile ulterioare;
  •  De a notifica Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea în cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii de încadrare, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, înainte de realizarea modificării.

 

 

 

 

Informarea si participarea publicului :

Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea a asigurat accesul liber al publicului la informaţie prin:

- Publicarea în cotidianul „Monitorul de Vrancea” în ediţiile din 21.02.2019 si 25.02.2019 si a anunţurilor privind prima versiune a planului în vederea obţinerii avizului de mediu şi declanşarea etapei de încadrare;

Pana la data luarii deciziei nu au fost inregistrate opinii/ observatii din partea publicului.

 

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ:

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 2 lit. e), considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

 Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 24 au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei menţionate la art. 24 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzute la alin. (1) şi (2) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.