Ariile protejate de interes national constituite pe teritoriul judetului Tulcea sunt in total 49, din care un Parc National - Muntii Macinului cu o suprafata de 11.321 ha , 15 Rezervatii Stiintifice incluse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si 33 de Rezervatii Naturale. Ariile protejate constituite pe teritoriul judetului Tulcea si recunoscute la nivel national au fost declarate prin Legea 5/2000 –Sectiunea aIII-a privind amenajarea teritoriului, modificata prin OUG 49/2016 si HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone.
Rezervatiile Stiintifice incluse in zona cu regim de protectie integrala din RBDD, situate pe teritoriul judetului Tulcea sunt: Saraturile Murighiol (87ha), Rosca Buhaiova ( 9.625 ha), Padurea Letea ( 2.825 ha), Grindul si Lacul Raducu( 2.500 ha), Lacul Nebunu( 115 ha), Complexul Vatafu Lungulet ( 1.625 ha), Padurea Caraorman (2.250 ha), Arinisul Erenciuc ( 50 ha), Insula Popina ( 98 ha), Complexul Sacalin-Zatoane ( 21.410 ha), Complexul Periteasca Leahova ( 4.125 ha), Capul Dolosman ( 125 ha), Lacul Rotundu ( 228 ha), Lacul Potcoava (652 ha) si Lacul Belciug (110 ha ). Acestea se afla in competenta Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii – ca autoritate de mediu.
Celelalte rezervatii nationale situate in zona de competenta a Agentiei pentru Protectia Mediului Tulcea – ca autoritate de mediu, sunt:
1. Parcul National Muntii Macinului - suprafata de 11.321 ha.
2. Padurea "Valea Fagilor" care este inclusa in Parcul National Muntii Macinului - suprafata 154 ha.
3. Rezervatia naturala "Dealul Bujorului" - suprafata 50,8 ha.
4. Rezervatia de liliac "Valea Oilor" - suprafata 0, 35 ha.
5. Rezervatia de liliac "Fantana Mare" - suprafata 0,3 ha .
6. Rezervatia botanica "Korum Tarla" - suprafata 2,4 ha.
7. Rezervatia naturala "Varful Secaru" - suprafata 34,5 ha.
8. Locul fosilifer "Dealul Bujoarele" - suprafata - 8 ha.
9. Rezervatia geologica "Agighiol" - suprafata 9,7 ha.
10. Padurea Niculitel - suprafata 11 ha.
11. Padurea Babadag - Codru - suprafata 524,6 ha
12. Lacul Traian - suprafata 326 ha
13. Muchiile Cernei - Iaila - suprafata 1891 ha
14. Beidaud - suprafata 1121 ha
15. Valea Mahomencea - suprafata 1029 ha
16. Dealul Ghiunghiurmez - suprafata 1421 ha
17. Chervant - Priopcea - suprafata 568 ha
18. Calugaru - Iancina - suprafata 130 ha
19. Muntele Consul - suprafata 328 ha
20. Dealul Sarica - suprafata 100,1 ha
21. Dealurile Bestepe - suprafata 415 ha
22. Enisala - suprafata 57 ha
23. Uspenia - suprafata 22 ha
24. Edirlen - suprafata 25,5 ha
25. Casimcea - suprafata 137 ha
26. Razboieni - suprafata 41 ha
27. Coltanii Mari - suprafata 53 ha
28. Peceneaga - suprafata 132 ha
29. Dealul Mandresti - suprafata 5 ha
30. Magurele - suprafata 292 ha
31. Dealul Denistepe - suprafata 305 ha
32. Manastirea Cocos - suprafata 4,6 ha
33. Carasan - Teke - suprafata 244 ha
34. Valea Ostrovului - suprafata 61,8 ha
Parcul National Muntii Macinului
Parcul Naţional Munţii Măcinului se întinde pe o suprafaţă de 11321 ha, din care 3651 ha reprezintă zonele strict protejate, zonele tampon totalizând 7670 ha.
Ecosistemele submediteraneene şi balcanice, stepa şi speciile endemice din Munţii Măcinului reprezintă valori naturale de importanţă globală. Marea bogăţie de floră şi vegetaţie a Munţilor Măcin este reprezentată de peste 1770 specii de plante din care 72 de specii sunt protejate ca specii rare sau vulnerabile şi 27 specii sunt endemice pentru regiune. Studiile de specialitate efectuate pe Culmea Pricopanului au identificat 14 asociaţii floristice ierboase şi 562 specii de plante superioare încadrate în 70 familii din care 72 taxoni ameninţaţi cu dispariţia.
Fauna Munţilor Măcin se caracterizează printr-o mare diversitate şi o importanţă deosebită, datorită prezenţei unor specii rare şi protejate prin reglementările internaţionale. Studiile şi cercetările efectuate în decursul anilor au identificat: 1436 specii de insecte, 11 specii de reptile şi 7 specii de amfibieni. De asemenea, s-au identificat 47 specii de mamifere, 181 specii de păsări, din care 37 specii strict protejate, menţionate în Convenţia de la Berna, motiv pentru care Munţii Măcinului au fost incluşi în "Lista zonelor importante pentru păsări din Europa".
Prezenţa acestor valori naturale de importanţă internaţională fac ca Munţii Măcinului să reprezinte un teritoriu cu un ridicat potenţial turistic natural (faună, floră, peisaje caracteristice, relief, etc) şi antropic (mânăstiri, monumente istorice, etc), cu numeroase comunităţi etnice ce trăiesc în armonie cu populaţia autohtonă.
Valoarea ecologică remarcabilă a acestor munţi, cel puţin la nivel naţional, este conferită de identificarea, până în prezent, a 72 de fitotaxoni ce reprezintă 5 % din speciile ameninţate incluse în Lista roşie a plantelor superioare din România. Specificitatea acestor taxoni, în comparaţie cu alte zone de concentrare a plantelor rare din România, constă în dominanţa speciilor pontico-balcanice (26,4 %) şi pontice (16,7 %), urmate de cele eurasiatice (12,5%), balcanice (11,1 %), mediteraneene (8,3 %), mediteraneene-pontice (6,9 %).
Valoarea internaţională a acestor taxoni este subliniată de prezenţa în cadrul lor a 5 specii incluse în Lista roşie europeană (Dec. no. 46 /1991, adoptată de Comisia Economică pentru Europa) în categoria vulnerabil, acestea fiind: Campanula romanica (clopoţelul munţilor Măcin), Galanthus plicatus (ghiocelul dobrogean), Moehringia grisebachii (moeringie), M. jancae, Dianthus nardiformis (garofiţa). De asemenea, conform categoriilor IUCN, 4 % din aceşti taxoni sunt endemici (A), 6,9 % sunt subendemici (b), iar 4,2 % sunt specii europene (B). Astfel, Parcul Măcin este singurul Parc Naţional din lume unde se conservă specia endemică pentru Dobrogea Campanula romanica (clopoţelul munţilor Măcin). Alături de aceasta tot aici sunt protejaţi şi taxoni subendemici cum sunt Corydalis solida ssp slivenensis (brebenel), Euphorbia nicaeensis ssp cadrilater (laptele câinelui), Moehringia grisebachii (moeringie), M. jankae, Silene cserei (miliţea). La aceştia se adaugă taxonii europeni Centaurea gracilenta (scai), Centaurea tenuiflora (matura)şi Dianthus nardiformis (garofiţa).
Dintre amfibieni, speciile care prezintă importanţă ştiinţifică sunt următoarele:
Bufo bufo (broasca râioasă)- reprezintă un relict glaciar în această zonă şi deşi este relativ comună în zonele colinare şi montane din România, a fost semnalată doar în patru puncte ale Dobrogei; Rana dalmatina (broasca roşie de pădure)– este răspândită în Dobrogea numai într-o arie limitată din vecinătatea S-E a Munţilor Măcinului, fiind un relict care demonstrează vechimea pădurilor din zonă.
Dintre reptile, speciile cele mai importante din punct de vedere ştiinţific sunt: Testudo graeca (broasca ţestoasă dobrogeană), Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata (şopârla dobrogeana), Lacerta viridis (guşterul vărgat), Elaphe quatorlineata (balaurul dobrogean), E. longissima, Coronella austriaca, Vipera ammodytesssp. montandoni (vipera cu corn).
Dintre speciile de mamifere, micromamiferele şi chiropterele prezintă importanţă ştiinţifică, precum şi relativ recent pătrunsul prin migraţie pe cale naturală în regiunea Măcin Canis aureus ( şacalul). Alte specii de mamifere cu importanţă ştiinţifică sunt: Citellus citellus (popandau), Felis silvestris (pisică sălbatică), Putorius eversmanii (dihorul de stepa), Martes foina (jderul de piatra ) etc.
Diversitatea mare a ornitofaunei din Munţii Măcinului se reflectă în multitudinea de tipuri de specii, atât din punct de vedere al preferinţelor de habitat, cât şi în ceea ce priveşte aspectele arealografice.
Zona Munţilor Măcinului reprezintă o verigă importantă pe căile de migraţie care urmează cursurile râurilor Prut şi Siret. Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stâncoase, combinate cu prezenţa unor sisteme acvatice din apropierea lanţurilor muntoase (Lacurile Jijila, Sărat, Slatina, etc.) oferă condiţii favorabile pentru pasajul şi iernarea unui număr mare de specii şi exemplare. Răpitoarele de zi sunt deosebit de bine reprezentate în Munţii Măcinului.
Padurea "Valea Fagilor"
Localizare: Rezervatia avand o suprafata totala de 154 ha, este situata in perimetrul parcului National Muntii Macinului, in vecinatatea Comunei Luncavita, pe drumul judetean Luncavita-Nifon.
Descriere: Rezervatia forestiera reprezinta o insula relictara de fagi ascunsa intr-o vale ingusta si umeda, la peste 300 km distanta de fagetele carpatice, exemplarele intalnite aici atingand dimensiuni de 1 m grosime si 38 de m inaltime.
Aceasta face parte din unitatea geologica si geomorfologica a Muntilor Macin, rezultati in urma orogenezei hercinice. Din punct de vedere geomorfologic este amplasat pe un versant cu expozitie nordica.
Vegetatia: Arboretele din cadrul rezervatiei cuprind atat paduri de sleau cu gorun si fag cat si un tip de padure specific cunoscut sub denumirea de fageto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa. Acest din urma tip de padure este constituit din fag (Fagus sylvatica, F. taurica) in proportie de 50%, carpen (Carpinus betulus) 40% si tei argintiu (Tilia tomentosa) 10%.(Damaceanu et al.,1964)
Exemplarele de fag ating dimensiuni impresionante de 1m grosime si 38m inaltime. Etajul inferior al arborilor este alcatuit din: Tilia cordata (tei), Ulmus montana (ulm), Acer campestre (jugastru), Acer platanoides (paltin de camp), Ulmus laevis, Quercus petraea (gorun), Fraxinus angustifolia (frasin), Populus tremula (plop tremurator), Sorbus aucuparia (scorus de munte).Subarboretul este compus din: Corylus avellana (alun), Euonymus verrucosa (salba raioasa).Stratul ierbos este compus din: Dryopteris filix-mas (feriga), Cystopteris fragilis, Asarum europaeum (pochivnic), Mercurialis perennis (breiul), Pulmonaria officinalis (mierea ursului), Asperula odorata (vinarita), Carex pilosa ( leandru), etc.
Rezervatia naturala "Dealul Bujorului"
Localizare: avand o suprafata totala de 50,8 ha, rezervatia este amplasata in zona central-nordica a Podisului Babadag, la aproximativ 4 km N-E de satul Atmagea (com Ciucurova).
Descriere: Rezervaria este amplasata pe versantul sudic al Dealului Bujorilor ce face parte din podisul Babadag.
Zona este incadrata in climatul continental, unitatea microclimatica Atmagea caracterizata prin valori termice moderate iarna si primavara, moderat calde vara si toamna.
Obiectivul principal al ocrotirii rezervatiei il constituie prezenta uneia dintre cele mai reprezentative populatii de Paeonia peregrina specie ce figureaza in Lista Rosie a plantelor superioare din Romania in categoria vulnerabil si rar fiind ocrotita prin lege si monument al naturii. Alaturi de aceasta planta obiectivele ocrotirii se mai refera si la conservarea unui esantion reprezentativ de padure submediteraneana impreuna cu speciile caracteristice.(Petrescu, manuscris)
Rezervatia de liliac "Valera Oilor"
Localizare: avand o suprafata de 0,35 ha, rezervatia este amplasata in zona central ?nordica a Podisului Babadag, pe directia S-V, la 10 km distanta de localitatea N. Balcescu , respectiv la 2 km vest de DN Tulcea-Bucuresti, intre localitatile Ciucurova si N. Balcescu.
Descriere: Rezervatia este amplasata pe un versant inferior, sudic cu inclinare de 30 grade pe substrat calcaros. Aceasta face parte din podisul Babadag, unitate sedimentara de varsta cretacica constituita din calcare marnoase, calcare grezoase si conglomerate.
Motivul constituirii rezervatiei rezervatiei il reprezinta necesitatea conservarii unui palc de liliac (Syringa valgaris) pe o suprafata de 0,15 ha, propus ca rezervatie integrala, restul constituind zona tampon. (Petrescu, manuscris)
Rezervatia de liliac "Fantana Mare"
Localizare: avand o suprafata de aproximativ 0,3 ha, rezervatia este situata in zona central sudica a Podisului Babadag, la limita cu Podisul Casimcei, pe valea Topologului, la 3 km S-E de satul Fantana Mare. Rezervatia face parte din Unitatea de Productie Dumbrava.
Descriere: Rezervatia este amplasata pe un versant cu expozitie S-Vestica si inclinare de 20 grade.
In podisul Babadag datorita infiltrarii apelor in substratul calcaros, reteaua hidrografica este slab dezvoltata.
Vegetatia: in rezervatie creste spontan si se inmulteste vegetativ specia Syringa vulgaris (liliac) ce are un caracter de raritate si unicitate in judetul Tulcea. Aceasta specie formeaza aici un palc in suprafata de 0,13 ha ce constitue zona de rezervatie integrala; palcul are structura compacta, deasa cu o drajonare abundenta spre exterior, exemplarele de liliac avand dimensiuni maxime de 60 cm respectiv inaltimi maxime de 5m. (Petrescu, manuscris)
Rezervatia botanica "Korum Tarla"
Localizare: rezervatia avand o suprafata de 2,4 ha este situata in partea de nord a Padurii Babadag, intr-o zona de platou, la cc-a 1 km de orasul Babadag. La vest se invecineaza cu popasul ?Doi Iepurasi? si DN Tulcea ?Constanta, iar la est cu Padurea Visterna.
Descriere: Rezervatia este amplasata pe un platou ce face parte din podisul Babadag, unitate sedimentara de varsta cretacica constituita din calcare marnoase, calcare grezoase si conglomerate.
Vegetatia: caracterizata de goruneto-sleau cu productivitate mijlocie se remarca in zona arboret artificial plantatii de productivitate inferioara in care predomina gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), ulmul ( Ulmus sp.) . Rezervatia a fost constituita pentru protejarea speciei Sophora prodanii jaubertii ( margelusa), planta de origine Balcan ? Tauro ? Caucazo ? Anatolica, aflata aici in singura statiune cunoscuta din Romania.
Asociatia floristica in cadrul careia vegeteaza aceasta specie este Cynodonti-Poetum angustifoliae subasociatia sophoretosum, separata astfel datorita caracterului codominant al speciei diferentialeSophora jaubertii. Pe langa specia dominanta Poatum angustifolia, cea diferentiala de asociatie Cynodon dactylon, caracteristice pentru aceasta subasociatie sunt speciile Digitalis lanata (degetar), Achillea neilreichii, Stachys germanica. Influenta padurii limitrofe se manifesta prin speciile Brachypodium sylvaticum (obsiga), Geum urbanum (cerentel), Carex polyphylla, Poa nemoralis (firuta). Subasociatia este dominata de specii eurasiatice (40%) urmate de cele circumboreale (18%), si europene (10%) fiind deasemenea dominata de hemicriptofite.
Sophora apare atat in poiana cat si sub plantatia de Fraxinus excelsior (frasin), Ulmus minor ( ulm) si Quvercus pedunculiflora (stejar brumariu).(Dihoru, Donita, 1970)
Rezervatia naturala "Varful Secaru"
Localizare: cu o suprafata totala de 34,5 ha, rezervatia este situata in partea de vest a Podisului Babadag , la aproximativ 4 km sud-vest de localitatea Atmagea, comuna ciucurova;
Descriere: Varful Secaru reprezinta unul din putinele zone granitice din podisul calcaros al Babadagului. Aici sunt prezente granitoide alcaline reprezentate prin granite cu riebekit si granite micropegmatite.
Din punct de vedere geomorfologic Varful Secaru reprezinta cea mai mare altitudine din podisul Babadag (401m) fiind un martor de eroziune reprezentativ.In cuprinsul rezervatiei unitatile geomorfologice predominante sunt versantii cu inclinari si expozitii diverse.
Vegetatia: Specific Varfului Secaru este caracter de "insula" cu vegetatie ceva mai acidofila in comparatie cu restul podisului Babadag unde sunt caracteristice speciile calcofile.
In poienile din zona strict protejata predomina asociatile ierboase de stepa pontica si petrofila pe soluri superficiale, vegetatie saxsicola, arbustiva alaturi de arbori termofili izolati sau in palcuri.
In zona tampon predomina vegetatia forestiera reprezentata prin esantioane relativ bine conservate incadrate in asociatia Nectaroscordo ? Tilietum tomentosae (Donita 70), specifica Dobrogei (considerata endemica).
Argumentul cel mai important pentru constituirea acestei rezervatii il constitue identificarea pana in prezent a unui numar de 9 taxoni ce figureaza in Lista Rosie a plantelor superioare din Romania. Dintre acestea o specie este vulnerabila, o alta este vulnerabila si rara, iar restul sunt rare. Unul dintre taxoni (Moehringia jankae) este subendemic. Specificitatea acestor taxoni este conferita de caracterul pontic de diferite nuante ce totalizeaza 88% . Dintre acesti taxoni mai fac parte: Achillea ochroleuca (coada soricelului alba), Allium saxatile (ciucusoara de stanca), Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum , Paeonia peregrina (bujor dobrogean), Silene compacta (militea) etc. (Petrescu, M.,1996)
Locul fosilifer "Dealul Bujoarele"
Localizare: avand o suprafata totala de 8 ha, rezervatia este alcatuita dintr-un complex de dealuri cu altitudini mici, amplasete in partea de SV a Muntilor Macin, la 5 km de localitatea Turcoaia, intre granitul de Iacobdeal la vest si Culmea Priopcea la est.
Descriere: rezervatia este alcatuita din complexul dealurilor Bujorul Romanesc si Bujorul Bulgaresc. Dealul Bujorul Romanesc este alcatuit dintr-un varf principal de 192 m altitudine. Dealul bujorul Bulgaresc se intinde spre SE si este alcatuit dintr-o culme principala, al carei varf atinge 222 m altitudine, denumit Caracicula, si e situat in extremitatea sudica a dealului , legat fiind printr-o sa si doua varfuri mai mici, de un alt varf de 207 m, care la randul sau se prelungeste printr-o sa intr-un varf de 182 de m ce face legatura cu Bujorul Romanesc.
Zona se incadreaza in climatul continental-temperat ?unitatea microclimatica Cerna. Precipitatiile medii anuale inregistreaza valori de 465 mm,respectiv 39,5 mm si 52,2 mm pentru lunile ianuarie si iunie.
Ploile au adesea un caracter torential.
Vegetatia: pajisti de stepa Pontic-balcanica de loess si-sau petrofila. Nu au fost facute studii sistematice.
Fauna: obiectul protectiei il constituie fauna fosila de varsta devoniana. In Dealul Bujorul Romanesc aparitiile faunistice sunt mult mai sarace decat in dealul Bujorul Bulgaresc. Rocile sunt puternic diagenizate si alterate, astfel incat suprafetele de strat cu urme de fauna fosila sunt prost conservate. Cantitativ predomina crinoidele si tentaculitii. In delusorul de legatura, in cuartitele negre alterate puternic au fost descoperite putine si slabe impresiuni de crinoide si tentaculiti si fragmente prost conservate de brahiopode. Pe versantul estic crinoidele acopera suprafete intregi insa sunt prost conservate, brahiopodele sunt foarte rare si greu de determinat specific. Coralii sunt prezenti doar cu cateva exemplare, trilobitii sunt prezenti numai cu doua pigidii, ostracodele au un singur exemplar, si apar de asemeni fragmente de mari impresiuni cu slabe urme de ornamentatii sau netede, care ar putea apartine unor bivalve.
Rezervatia geologica "Agighiol"
Localizare: avand in total 9,7 ha, rezervatia se situeaza in partea nordica a Lacului Razelm, la NV de localitatea Agighiol, intre Dealul Redi si Agighiol.
Descriere: rezervatia paleontologica este reprezentata printr-un celebru punct fosilifer din Dobrogea de Nord, care adaposteste o bogata fauna mediotriasica. Aici se intalnesc Triasicul mediu in dezvoltare complexa. Morfologic caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor calcaroase cu versanti prelungi,acoperiti cu loess si cu altituduni reduse (206 m).
Vegetatia: este caracterizata prin existenta pajistilor de stepa, Pontic-balcanice de loess si/sau petrofila si vegetatie saxicola, insa nu au fost efectuate studii sistematice.
Fauna: Obiectul protectiei il constituie fauna fosila de varsta Triasic mijlociu (Cephalopode, Brachiopode, Bivalve). Nu au fost efectuate alte studii sau cercetari.
Padurea Niculitel
Localizare: nu se cunoaste amplasarea exacta a rezervatiei si nici la cine se afla documentatia de constituire si planul de situatie. Exista un numar redus de informatii.
Actul de constituire: ICM 1743/1939; se presupune ca este vorba de Poiana Regelui Ferdinand I?, a carei constituire este legiferata prin Ordinul ministerial ce cuprinde articolele 1, 2,3 aparut in Monitorul Oficial nr. 126/10.06.1927. In ordin nu se specifica suprafata rezervatiei. In ce priveste amplasamentul, se mentioneaza ca aceasta este situata in padurea de langa Niculitel.
In prezent, in terenul unde se presupune ca ar fi fost poiana respectiva, sunt terenuri agricole. Informatiile asupra poienii provin dintr-un extras din Revista padurilor , articolul: O excursie regala pe Dunare in 1926 crearea primei Rezervatiuni a naturei? Grintescu G. Institutul de arte grafice Eminescu Bucuresti 1927.
Rezervatia naturala " Padurea Babadag - Codru "
Localizare: rezervatia are o suprafata de 524,60 ha.
Din punct de vedere geomorfologic, caracteristic Podisului Babadag este substratul calcaros, rezervafiind situatae un platou cu versanrat inclinat cu altitudini maxime de aproximativ 120 m.
Descriere: Rezervatia prezinta concentrare mare de specii amenintate cu disparitia, numeroase specii de orhidee, reunite pe o arie redusa. Zona strict protejata, rezervatia prezinta habitat de "pajisti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (* situri importante pentru orhidee)", fiind prioritar pentru conservare. La acestea se adaugo bogata ornitofauna si speciile de reptile, din care majoritatea speciilor sunt protejate pe plan international.
Vegetatia
Asociatia Agroopyro - thymetum zygioidi Dihoru (1969) 1970 este specifica Podisului Babadag si considerata endemica pentru Dobrogea. Printre speciile considerate cele mai frecvente in cadrul acestei asociatii care sunt prezente si in lista rosie nationala mentioman: Koeleria lobata, Agropyron brandzae(specie endemica), Dianthus pseudarmeria , Pimpinella tragium ssp. Lithophila, Satureja caerulea.
Vegetatia forestiera este compusa dintr-o serie de asociatii reprezentative pentru cele trei etaje caracteristice padurilor dobrogene:
- etajul parilor de silvostepa cu paduri submediteraneene,
- etajul padurilor de foioase xeroterme submediteraneene,
- etajul padurilor de foioase mezofile balcanice
Fauna- in zona au fost identificate pana in prezent 17 specii din anexa 3 a Legii 462/2001 ?i 27 specii din anexa 4, majoritatea fiind protejate si prin conventii la nivel international.
» sus
Rezervatia naturala " Lacul Traian "
Localizare: rezervatia are o suprafata de 326 ha.
Lacul Traian prezintă un deosebit interes pentru studiile ornitologice, atât pentru faptul că zona este foarte puţin studiată, dar mai ales pentru că acesta reprezintă un important refugiu pentru cuibăritul, odihna şi hrănirea speciilor de păsări rare.
În urma studiului efectuat în zona lacului Traian au fost identificate 102 specii de păsări, grupate din punct de vedere sistematic în 15 ordine şi 39 de familii.
Rezervatia naturala " Muchiile Cernei-Iaila "
Localizare: Rezervatia având o suprafaţă de 1891 ha, este situată între localităţile General Praporgescu şi Mircea Vodă, rezervaţia este accesibilă pe drumul comunal DC 39. În pertea sudică şi estică a rezervaţiei se poate ajunge pe drumul judeţean 222 B apoi pe drumuri agricole.
Rezervaţia cuprinde 4 tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, două tipuri de habitate ameninţate, rare şi / sau care conţin numeroase specii ameninţate cu dispariţia pe care statele semnatare ale Convenţiei de la Berna se angajează să le protejeze
Rezervati naturala " Beidaud "
Rezervaţia cu o suprafaţă de 1121 ha este situată pe teritoriul administrativ al comunei Beidaud. Pe teritoriul rezervaţiei au fost identificate 4 tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, incluse în anexa nr. 2 a Legii 345/ 2006, enumerate mai jos:
- pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică;
- pajişti uscate (stepa de loess Pontic-balcanică şi stepa petrofilă endemică);
- păşuni (pajişti) împădurite;
- situri importante pentru orhidee (habitat prioritar).
Se gasesc două tipuri de păduri dobrogene ce se încadrează simultan în toate criteriile menţionate în fraza anterioară. Acestea sunt ecosisteme fragile îndeosebi datorită climatului celui mai arid din ţară şi constituie habitatul a numeroase specii ameninţate cu dispariţia. Aceste tipuri de habitate corespund etajelor de vegetaţie ale pădurilor din nordul Dobrogei ,
- păduri de silvostepă(Quercetum pedunculiflorae carpinetosum);
- păduri submediteraneene (Paeonio - Carpinetum orientalis).
Rezervatia naturala " Valea Mahomencea "
Rezervaţia având o suprafaţă de 1029 ha, este situată pe teritoriul comunei Casimcea . Accesul în rezervaţie se face pe drumuri agricole, din drumul judeţean dintre Rahmanu şi Casimcea, în dreptul localităţii Corugea.
În cadrul reţelei de arii protejate de stepă din judeţul Tulcea rezervaţia prezintă ca particularitate absenţa totală a arborilor, ceea ce creează un cadru peisagistic aparte.
Împreună cu rezervaţia Pădurea Babadag, Valea Mahomencea reprezintă singura arie protejată din Dobrogea de Nord în care este citată asociaţia Elytrigietum intermediae.
În ceea ce priveşte flora se constată că rezervaţia reprezintă una din puţinele arii protejate din judeţul Tulcea (şi implicit din ţară) în care se conservă populaţii de Astragalus cornutus şi Dianthus pallens.
Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se individualizează prin identificarea aici a speciei foarte rare Elaphe quatorlineata precum şi a unor specii ca Cyrcus pygargus şi Testudo graeca.
Rezervatia naturala " Dealul Ghiunghiurmez "
Aria protejată , cea mai înaltă altitudinal dintre rezervaţiile de stepă din Dobrogea Centrală, constituie una din rarele zone în care Podişul Casimcei mai păstrează un relativ aspect montan, caracteristic orogenezei caledoniene. Aceasta se datorează în special versanţilor şi văilor abrupte şi stâncoase, spre deosebire de aspectul predominant de peneplenă al Dobrogei Centrale. Împreună cu rezervaţia învecinată, Muchiile Cernei - Iaila, acestea reprezintă cele mai întinse rezervaţii de stepă din ţară.
Pe lângă numărul ridicat de asociaţii şi specii rare şi / sau ameninţate, caracteristice Dobrogei, rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate din Dobrogea de Nord în care se conservă populaţii de Lactuca viminea, Minuartia adenotricha, Astragalus cornutus, ultimul fiind semnalat doar în Valea Mahomencea.
Din punct de vedere faunistic rezervaţia e caracterizată îndeosebi prin prezenţa speciilor Oenanthe isabelina, Melanocorypha calandra, Hieraaetus pennatus.
Rezervatia naturala " Chervant - Priopcea"
Rezervaţiaavând o suprafaţă de 568 ha, este amplasată în partea de SV a Munţilor Măcin, pe teritoriul comunei Cerna
Aria protejată se remarcă prin coexistenţa în cadrul aceleiaşi rezervaţii atât a pajiştilor stepice pe substrat calcaros cât şi a celor pe substrat silicios, ceea ce sporeşte în ansamblu numărul de specii şi oferă posibilitatea unor studii comparative privind variaţia biodiversităţii în funcţie de condiţiile edafice.
Specia Allyssum tortuosum ssp. eximium este citată în România numai de pe aceste coline dintre Greci şi Cerna, cuprinse în rezervaţie.
Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin prezenta unor specii de păsări răpitoare ca Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus, Pernis apivorus. Aceasta este şi una din rarele rezervaţii din Dobrogea în care a fost identificată Vipera ammodytes
Rezervatia naturala " Dealul Calugaru - Iancina "
Localizare: rezervatia cu o suprafata de 30 ha,este amplasatae teritoriul administrativ al comunei Jurilovca, la sud de Lacul Razim.
Descriere: Rezervaţia prezintă o mare valoare ştiinţifică întrucât conservă litoralul fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aspectul original al rezervaţiei constă în falezele sau malurile stâncoase erodate în forme spectaculoase de apele lacului Razim, în care se dezvoltă câteva grote. Aceste promontorii alternează cu mici plaje de nisip sau pietriş respectiv cu zone joase aluvionare.
Împreună cu zona strict protejată Capul Doloşman, această rezervaţie constituie singura arie protejată, cel puţin din România, care asigură conservarea asociaţiei foarte rare Koelerio lobates - Artemisietum lerchianae, endemică pentru Dobrogea. Aceasta este unica arie protejată din judeţul Tulceaîn care se conservă asociaţia endemică de stepă petrofilă Teucrio polii - Melicetum ciliatae.
Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin numărul ridicat de specii de păsări răpitoare între care se remarcă Haliaeetus albicilla, Aquila clanga, Buteo rufinus.
Rezervatia naturala " Muntele Consul "
Localizare: rezervatia cu o suprafata de 28 ha, este amplasata pe teritoriul administrativ al comunelor Izvoarele si Horia.
Descriere: Muntele Consul prezintă o importanţă ştiinţifică şi istorică deosebită, întrucât acesta constituie, alături de poiana "Regele Ferdinand" de la Niculiţel, primele rezervaţii naturale din România, declarate legal prin Decizia din 27 mai 1927, art. 2, apărută în Monitorul Oficial nr.126, din 10 iunie 1927.
De asemenea, acesta constituie cel mai reprezentativ peisaj caracteristic pentru formele de relief vulcanic şi carstic din nordul Dobrogei. Acestea conferă Muntelui Consul un caracter peisagistic unic în ţară.
Pe lângă numeroasele asociaţii şi specii rare şi / sau ameninţate caracteristice pentru Dobrogea, rezervaţia constituie, împreună cu Parcul Naţional Munţii Măcinului, singurele arii protejate din România în care a fost identificată specia Gymnospermium altaicum. De asemenea specia Achillea depressa este citată doar aici, în cadrul reţelei de arii protejate din nordul Dobrogei.
Ornitofauna rezervaţiei se remarcă prin prezenţa unor răpitoare ca Aquila pomarina, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus.
Rezervatia natuurala " Dealul Sarica "
Localizare: rezervatia ocupa o suprafata de 100,10 ha, si este amplasata pee teritoriul administrativ al comunelor Frecatei si Niculitel.
Descriere: Rezervaţia constituie singura arie protejată din judeţ şi probabil din ţară, în cadrul căreia este întâlnită specia ameninţată Lunaria annua ssp. pachyrhiza. De asemenea aceasta constituie una din rarele arii protejate din Dobrogea de Nord în care se conservă populaţii de Ephedra distachya, precum şi arborete de stejar pufos (Galio dasypodi - Quercetum pubescentis) cu structură relativ plurienă, apropiată de cea a pădurilor naturale, cu arbori seculari.
Rezervatia naturala " Dealurile Bestepe "
Localizare: Rezervaţia cu o suprafaţă de 415 ha este situată în vecinătatea comunelor Beştepe şi Mahmudia
Descriere:
Rezervaţia constituie una din rarele arii protejate în care sunt întâlnite pajişti stepice atât pe substrat calcaros cât şi silicos, ceea ce sporeşte numărul total de specii de plante. Specii precum Goniolimon collinum, Herniaria hirsuta, Ephedra distachya sunt întâlnite doar în alte câteva rezervaţii din judeţul Tulcea. Alte specii precum Reseda phyteuma, Symphytum tauricum, Rosa elliptica sunt conservate în arii protejate doar aici, în nordul dobrogean.
Din punct de vedere faunistic, în rezervaţie trebuie remarcată în special prezenţa speciilor Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Accpiter nisus. Este important de subliniat că aceasta reprezintă singura arie protejată din judeţul Tulcea în care a fost semnalat Eryx jaculus.
Rezervatia naturala " Enisala "
Localizare: Rezervaţia cu o suprafaţă de 57,36 ha este situată pe teritoriul administrativ al comunei Sarichioi, in partea de nord se află zone mlăştinoase şi teren agricol, iar în partea de sud păşune aparţinând comunei Sarichioi.
Descriere: Rezervaţia este reprezentativă pentru peisajul de litoral fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. De asemenea aceasta constituie un punct de perspectivă unic în ţară, de unde pot fi observate aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea, reprezentate prin stâncării, stepe petrofile şi de loess ar în afara rezervaţiei pădurile balcanice şi submediteraneene din Podişul Babadag, lacul Babadag şi laguna Razim, cu vegetaţie tipică de zone umede, insula Popina şi chiar partea sudică a Deltei Dunării sau Marea Neagră.Valoarea peisagistică a rezervaţiei este sporită de prezenţa ruinelor cetăţii Heracleea şi de existenţa unei mici grote.
Rezervaţia cuprinde 4 habitate naturale , enumerate mai jos:
- pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică
- pajişti uscate (stepa de loess pontic-balcanică şi stepa petrofilă endemică
- pajişti uscate seminaturale şi facieşuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros
- grote neexploatate turistic
» sus
Rezervatia naturala " Uspenia "
Localizare: Rezervaţia cu o suprafaţă de 22 ha este situată pe teritoriul administrativ al comunei Slava Cercheză.
Descriere: În cuprinsul rezervaţiei sunt întâlnite şi două tipuri de habitate ameninţate, rare şi / sau care conţin numeroase specii ameninţate cu dispariţia . Acestea sunt reprezentate prin tipuri de vegetaţie rare la nivel naţional, fiind răspândite predominant în Dobrogea şi care corespund etajelor de vegetaţie ale pădurilor din nordul acestei provincii:
- silvostepă cu păduri submediteraneene;
- păduri de foioase xeroterme submediteraneene.
Rezervatia naturala " Edirlen "
Localizare: Rezervaţia are o suprafaţă de 25,50 ha Terenurile incluse în rezervaţie aparţin fondului forestier al Ocolului Silvic Niculiţel.
Descriere: Rezervatia constituie singura arie protejată din judeţul Tulcea în care a fost identificată asociaţia Astragalo ponticae – Stipetum ucranicae Sanda et al. 1999. Totodată rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate, cel puţin în ceea ce priveşte nordul Dobrogei, în care se conservă populaţii de Achillea ochroleuca şi Pyrus bulgarica.
Din punct de vedere faunistic trebuie subliniată prezenţa speciilor Pernis apivorus, Cyrcus pygargus, C. macrourus, Asio flammeus.
Rezervatia naturala " Casimcea "
Localizare: Rezervaţia cu o suprafaţă de 137 ha este situată pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea .
Descriere: Importanţa naţională a ariei protejate constă în identificarea în cadrul acesteia a unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă din România, ceea ce o individualizează şi în raport cu celelalte arii protejate propuse, aceasta fiind asemănătoare doar cu rezervaţia propusă Războieni.
Rezervatia naturala " Razboieni "
Localizare: Rezervaţiaare o suprafaţă de 41 ha, fiind situată pe teritoriul comunei Casimcea – sat Războieni. Zona de conservare, face parte din punct de vedere geografic din Masivul central-dobrogean.
Descriere:
Importanţa naţională a ariei protejate constă în identificarea în cadrul acesteia a unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă din România, ceea ce o individualizează şi în raport cu celelalte arii protejate propuse.
Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se remarcă prin speciile Oenanthe isabelina, Falco peregrinus, Buteo rufinus.
Valoarea acestei zone creşte şi prin prezenţa accidentală, în cadrul faunei descrisă pentru aceste zone (specii ale genurilor Vendotaenia,Beltaneloides,Nemiana etc.), a unor specii reprezentative pentru fauna de tip Ediacara (identificată pentru prima dată în Australia), foarte rar semnalată pe plan internaţional .
Rezervatia naturala " Coltanii mari "
Localizare: rezervatia cu o suprafata de 3 ha, este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea.
Descriere: Nota specifică a peisajului rezervaţiei este conferită de unul din cele mai impresionante abrupturi stâncoase din Dobrogea Centrală, constituit din şisturi verzi, ce mărginesc râul Casimcea. Pentru speciile Ornithogalum nanum, Arenaria rigida şi Galium verticillatum rezervaţia constituie singura arie protejată din nordul Dobrogei în care acestea au fost semnalate. În această regiune,doar într-un număr restrânsde rezervaţii, se conservă speciile Spiraea crenata, Astragalus glaucus, Allium flavum ssp.tauricum, Centaurea tenuiflora, Gagea callieri.
În ornitofauna rezervaţiei o importanţă deosebită prezintă unele specii ca Aquila clanga, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus.
Rezervatia naturala " Peceneaga "
Localizare: Rezervaţia cu o suprafaţă de 132 ha este situată limitrof zonei de contact între cursul Dunării şi falia tectonică Peceneaga – Camena, pe teritoriul administrativ al comunei Peceneaga .
Descriere: Rezervaţia reprezintă singura arie protejată din ţară în care cele mai vechi structuri geologice, datând din perioada cutărilor caledoniene, reprezentate prin şisturile verzi, vin în contact cu Dunărea şi respectiv cu cele mai noi structuri, reprezentate prin depozite aluviale.
Din punct de vedere floristic aceasta reprezintă una din puţinele arii protejate, cel puţin din nordul Dobrogei, în care a fost identificată specia Gagea callieri.
Rezervatia naturala " Dealul Mandresti "
Localizare: este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Niculitel.
Descriere: Fauna , rezervaţiei au fost identificate până în prezent 9 specii ameninţate cu dispariţia cuprinse în anexa 3 (specii a căror conservare necesită constituirea ariilor speciale de conservare şi a ariilor speciale de protecţie avifaunistică) a Legii 462/ 2001 şi 21 specii din anexa 4 (specii ce necesită o protecţie strictă) a aceluiaşi act normativ, majoritatea acestora fiind protejate şi prin convenţii internaţionale la care statul român a aderat.
Rezervatia naturala " Magurele "
Localizare: Rezervaţia are o suprafaţă de 292 ha, rezervaţia fiind amplasata pe versanţi mai mult sau mai puţin accentuaţi, este constituită din păduri aparţinând comunei Topolog, respectiv Ocolului Silvic Ciucurova.
Descriere: În rezervaţie o notă aparte este conferită de prezenţa unor populaţii importante de Euphorbia myrsinites, complet izolate de celelalte staţiuni îndepărtate din estul judeţului. Acestea se dezvoltă pe şisturi verzi, situaţie diferită de restul populaţiilor din nordul Dobrogei. Datorită interdicţiei de a păşuna în fond forestier pajiştile sunt foarte bine conservate şi reprezentative pentru stepa neperturbată antropic. Rezervaţia se individualizează peisagistic şi prin ravenele foarte adânci, săpate în depozite loessoide profunde, ce ajung adeseori până la roca de bază, unde interceptează pânza freatică dând naştere unor cursuri de apă cu debit redus, ce au un caracter temporar. Toate acestea generează un peisaj spectaculos, caracteristic pentru această rezervaţie.
Rezervatia naturala " Denistepe "
Localizare: rezervatia cu o suprafata de 5 ha, este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu.
Descriere: Caracteristic rezervaţiei este aspectul de martor de eroziune al Dealului Deniztepe, cu o altitudine de 278 m, izolat în mijlocul unor zone joase de câmpie. Acest deal prezintă şi o valoare culturală, simbolică, de el fiind legate anumite legende ale populaţiei locale.
Rezervatia naturala " Manastirea Cocos? "
Localizare: este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Niculitel
Descriere: Rezervaţia prezintă o valoare bioistorică deosebită, fiind locul în care, conform tradiţiei, cântau cocoşii sălbatici, fapt ce a stat la originea numelui mânăstirii. Aceasta este importantă pentru reconstituirea habitatului speciei respective, presupusă a fi Lyrurus tetrix viridanus, cocoşul de mesteacăn silvostepic, în prezent dispărut din Dobrogea.
Împreună cu Parcul Naţional Munţii Măcinului şi Dealul Sarica, rezervaţia reprezintă singurele arii protejate din România în care a fost identificată asociaţia extrem de rară, endemică pentru Dobrogea, Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae.
Rezervatia naturala " Carasan -Teke "
Localizare: rezervatia cu o suprafata de 6 ha, este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Izvoarele.
Descriere: peisagistic rezervaţia prezintă o valoare remarcabilă, aceasta fiind constituită dintr-un munte de origine vulcanică cu altitudini de 340 m, cu formă tipică, înconjurat de dealuri şi platouri calcaroase.
Valoarea floristică a rezervaţiei rezultă din faptul că aceasta este singura arie protejată din judeţul Tulcea în care se protejează bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia).
De asemenea aceasta este una din rarele rezervaţii în care se conservă speciile din Lista roşie europeană Stipa ucrainica, Ornithogalum amphibolum, precum şi taxoni din Lista roşie naţională ca Gymnospermium altaicum, Centaurea marschalliana, Iris sintenisii etc.
Rezervatia naturala " Valea Ostrovului "
Localizare: Rezervaţia cu o suprafaţă de 61,8 ha , este amplasată pe substrat calcaros ce aflorează pe culmi, respectiv pe depozite loessoide caracteristice pentru văi şi versanţii inferiori este constituită din păduri aparţinând comunei Dorobanţu, respectiv Ocolului Silvic Cerna.
Rezervaţia cuprinde urmatoarele habitate naturale :
- pajişti uscate (Festucetum callieri);
- fâneţe împădurite (rarişti şi poieni din asociaţia Galio- Quercetum);
- pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros
- pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică (Sedo – Polytrichetum);
- grote neexploatate turistic
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
DAMACEANU et al., Cercetari privind ameliorarea padurilor degradate din nordul Dobrogei, Ed. Agro-Silvica, Bucuresti. 1964.
DIHORU GH., DONITA N., Flora si vegetatia Podisului Babadag, Ed. Acad. R.S.R.,Bucuresti, 1970
MOHAN et al., Rezervatii si monumente ale naturii, Casa de Editura si Comert "Scaiul", Bucuresti, 1993.
PETRESCU, M., Proiectul rezervatiei naturale "Dealul Bujorului", manuscris.
PETRESCU, M., Proiectul rezervatiei naturale "Valea Oilor", manuscris.
PETRESCU, M., Proiectul rezervatiei naturale "Fantana Mare", manuscris.
PETRESCU, M., Das Macin Gebirge-Flora und vegetation, curinthia II, Vlagenfurt, 2000.
PETRESCU, M., Proiectul rezervatiei naturale "Varful Secaru", Judetul Tulcea, Naturalia Muzeul Pitesti.
PETRESCU, M., Necesitatea protejarii Muntilor Macin ca zona complementara Deltei Dunarii in conservarea patrimoniului natural din nordul Dobrogei, Analele Stiintifiice ale Institutului Delta Dunarii III, Tulcea, 121-128, 1994.
PETRESCU,M., The assessment of the national and international importance of Macin Mountains National Park as a future protected area T-30, nr.1-2, Ed.Academiei Romane, Bucuresti, 47-53.
ICEM - Fisele Standard de constituire a rezervatiilor naturale declarate prin Hotararea de Guvern 2151/2004
» sus