APM Alba

În fiecare an pe 2 Februarie se sărbătorește Ziua Mondială a Zonelor Umede. Această zi marchează, data adoptării “Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice” la 2 Februarie 1971, în orașul iranian Ramsar de pe malul Mării Caspice. România a ratificat această Convenție prin Legea nr. 5/1991.

Obiectivul principal al Convenției  este acela de a conserva zonele umede, fauna și flora care servesc ca habitat al păsărilor  acvatice. Pe de altă parte, Convenția are rolul foarte important de a sublinia importanța zonelor umede ca resurse de valoare economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.

Zonele umede sunt întinderile de bălţi, mlaştinile, turbăriile, deltele, estuarele, cu ape permanente sau temporare, naturale sau artificiale, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată. Aceste habitate joacă un rol esenţial în mentinerea calității mediului, prin rolul lor multiplu: aprovizionarea stratului subteran de apă, controlul inundațiilor, stabilizarea țărmurilor și protecția împotriva furtunilor, retenția nutrienților și sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei, menținerea biodiversității. 

Tema pentru anul 2022 -  Gestionăm zonele umede pentru oameni și natură  are ca motto și direcții de acțiune: RESPECTĂ – GESTIONEAZĂ – RESTAUREAZĂ – IUBEȘTE.

Tema din acest an este un apel de a investi mai mult capital financiar, uman și politic pentru a salva zonele umede de la dispariție și pentru a le restaura pe cele degradate.

Ultimele estimări arată un declin global al zonelor umede. Acestea dispar mai repede decât orice alt ecosistem de astăzi; peste 35% s-au pierdut în mai puțin de 50 de ani. Zonele umede dispar de trei ori mai repede decât pădurile. Un sfert din speciile de plante și animale specifice acestui tip de habitat se află în pericol de dispariție.

Protejarea zonelor umede este cu atât mai necesară cu cât se estimează că este nevoie de 70% mai multă hrană şi 14% mai multă apă pentru agricultură pentru o populaţie estimată la 10 miliarde la nivel mondial până în 2050.

Chiar dacă zonele umede ne oferă apă, ne protejează de inundații, secete și alte dezastre, furnizează hrană și mijloace de subzistență milioanelor de oameni, susțin biodiversitatea bogată și stochează mai mult carbon decât orice alt ecosistem, valoarea lor rămâne în mare măsură nerecunoscută de factorii de decizie.

La nivel global, Convenția Ramsar are desemnate 2.416 situri totalizând o suprafață de 254.551.385 hectare, în cele 171 țări membre.

În România sunt declarate 20 situri Ramsar, care apar pe listele Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, totalizând 1,17 milioane de hectare, între acestea numărându-se: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov), Lacul Techirghiol (jud. Constanţa), Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Comana (Giurgiu), Tinovul Poiana Stampei (Suceava), etc.

În județul Alba nu există situri Ramsar, există însă mai multe zone umede care se bucură de un statut special, fiind considerate rezervații naturale complexe, cum ar fi Tăul fără fund de la Băgau,  Molhașurile Căpățânei, Iezerul Ighel și Iezerul Şureanu.

Director executiv,

Mărioara POPESCU