Nămoluri
legislatie link
Anual se realizează bază de date privind cantitatea şi calitatea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti şi a celor provenite din epurarea/preepurarea apelor reziduale din industrie. Acesta în aplicarea Directivei 86/278/EC şi a legislaţiei care transpune această Directivă, privind aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.
În cazul în care calitatea nămolului de la staţia de epurare nu este pretabilă folosirii în agricultură staţia de epurare va trebui să găsească alte modalităţi de eliminare a nămolului. Una din aceste posibilităţi poate fi incinerarea în cuptoarele de clinker ale fabricilor de ciment sau eliminarea nămolurilor în depozite pentru deşeuri periculoase.
19 08 05 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
19 08 11* nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale
19 08 12 nămoluri de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale altele decât cele specificate la 19 08 11
19 08 13* nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale
19 08 14 nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decât cele specificate la 19 08 13
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate menajere
Nămolurile provenite din staţiile de tratare a apelor uzate orăşeneşti pot fi utilizate în agricultură cu condiţia ca să corespundă din punct de vedere al compoziţiei legislaţiei specifice, dar numai după un studiu agropedologic realizat de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA).
În judeţul Covasna funcţionează 6 staţii de epurare a apelor uzate menajere în mediu urban (Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc–2, Covasna, Întorsura Buzăului, Baraolt. Cantitatea totală de nămol generat în 2008 este de 1115 to- conform datelor raportate prin Ancheta statistică pe anul 2008
În prezent nămolurile rezultate de la staţiile epurare din judeţ sunt eliminate/transportate la rampele de deşeuri existente, prin urmare nu putem vorbi de o tratare/ valorificare, nici măcar de utilizarea acestuia ca fertilizant în agricultură, exceptînd nămolul rezultat de la Staţia de epurare –Sfântu Gheorghe, care este supus procesului de deshidratare prin trecerea acestuia prin concentratorul de nămol umed şi producţie de biogaz, utilizat ca sursă de energie termică.
Până în prezent nu s-au solicitat permise de împrăştiere ale acestor nămoluri
În mediu rural funcţionează 3 staţii de epurare, alte 17 comune beneficiează de lucrari în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate.
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Cantitatea de nămol provenit din epurarea apelor reziduale industriale este de 445 tone repartizat astfel:
- Industria alimentară: 3,17 tone
- Industria textilă: 40 tone
- Nămoluri ceramice. 80 tone
- Nămoluri galvanice: 4,25 tone
- Industria de producţie hărtie şi carton: 20 tone
- Nămol rezultat din prelucrări metalice şi vopsire: 2 tone
Aceste nămoluri sunt gestionate de către operatorii economici generatori de astfel de deşeuri şi valorificate/eliminate în funcţie de natura lor prin agenţi economici autorizaţi pentru preluarea acestor deşeuri.