Back

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

PROIECT

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

DIN  21.07.2023

 

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de Preda Radu pentru Biborțeni Aqua SRL, cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, str. Primăverii, nr. 27, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 3868/10.05.2023,  în baza:

  1. OUG nr. 68/2019, Art. 6. al. (1) privind înfiinţarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor prin reorganizarea Ministerului Mediului şi prin comasarea cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin preluarea activităţilor şi structurilor acestuia, precum şi a unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea celor două ministere;
  2. Hotărâre de Guvern nr. 43/16.01.2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor;
  3. HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, modificată prin H.G. nr. 19/17.01.2017;
  4. Legii nr. 292/2018, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
  5. Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sǎlbatice, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011,
  6. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului,

autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Covasna decide, ca urmare a consultărilor membrilor Comisiei de Analiză Tehnică in cadrul ședinței care a avut loc la sediul APM Covasna în data de 25.05.2023, că proiectul, „În scopul: Pentru executarea unui foraj de apă”, propus a fi executat în orașul Baraolt, sat Biborțeni, Extravilan, nr. FN, jud. Covasna nu se supune evaluării adecvate, nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă şi nu se supune evaluării impactului asupra mediului. 

   

Justificarea prezentei decizii:

   I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuarii evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

  1. proiectul intră sub incidenţa Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 2, la pct. 2. litera d.3);
  2. în urma anunţurilor publice (anunţ APM Covasna privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afişat de pagina proprie de internet în data de 15.05.2023; anunţ titular privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu publicat în Observatorul de Covasna, în data de 31.05.2023; anunţ APM Covasna privind etapa de încadrare și proiectul deciziei afişat de pagina proprie de internet în data de 21.07.2023 anunţul titularului privind decizia etapei de încadrare publicat în ... din ....2023), nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului;
  3. Adresa nr. 4136/18.05.2023 trimisă către membrii CAT în vederea exprimării opiniei formulată în scris sub formă de puncte de vedere;
  4. Proces verbal nr. 15 din data de 25.05.2023 încheiat în urma ședinței CAT, care a avut loc la sediul APM;
  5. Adresa de la DSP Covasna din data de 22.05.2023; Aviz de Gospodărire a Apelor Covasna nr. 55/17.07.2023, înregistrat la APM Covasna cu nr. 5862/19.07.2023; Adresă de la GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN COVASNA nr. 908/CJ CV/23.05.2023, înregistrat la APM Covasna cu nr. 4241/23.05.2023; Punct de vedere nr. 33/2023 de la Direcția Județeană pentru Cultură Covasna; Adresă trimisă prin E-mail de catre DSP în data de 22 mai 2023;
  6. Lista de control EIA întocmit conform Ord. M.A.P.M. nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
  7. prin aplicarea criteriilor din Anexa IIA și Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, s-au constatat următoarele:

 

1. Caracteristicile proiectului:

a) dimensiunea și concepția întregului proiect:

Forajul se va realiza în extravilanul localităţii Biborțeni, jud. Covasna, în partea centrală a depresiunii tectono-erozive Baraolt - Băţani, în bazinul mijlociu al pârâului Baraolt.

Terenul pe care se va realiza investiţia este proprietatea firmei BIBORȚENI AQUA S.R.L.

Forajul va fi executat având următoarele coordonate propuse:

  • X = 510582
  • Y = 549826

DESCRIEREA PROIECTULUI

Investiţia are ca scop asigurarea cu apă potabilă a societății. Forajul va avea adâncimea proiectată de 60 m. Dacă vor exista rezultate pozitive, se va putea trece la etapa finală de exploatare, în caz contrar, forajul va fi abandonat şi cimentat. Debitul optim de exploatare se va stabili după efectuarea testelor hidrodinamice. Forajul va avea adâncimea de 60 m, acviferul fiind presupus a se întâlni în intervalul 40,00 – 55,00 m. Forajul cu adâncimea de 60 m, va fi executat cu o instalaţie , cu fundaţie şi platformă mobile, care vor putea fi dezafectate, şi astfel nu vor influenţa regimul de scurgere al apelor de suprafaţă.             

            Testele hidrodinamice, eficacitate şi performanţă, pentru determinarea parametrilor hidrodinamici ai acviferului vor stabili debitul optim de exploatare, care va asigura protecţia şi posibilitatea de regenerare a acviferului, şi raza de influenţă a lucrării proiectate.

            Execuția forajului

Forajul hidrogeologic FH Biborțeni poate fi executat cu orice instalație de foraj fixă sau mobilă, până la adâncimea maximă de 60 m. Puțul va fi echipat cu coloană de exploatare unică prevăzută cu filtre în zonele în care se semnalează prezența unor acvifere.

Operaţiile care se execută pentu realizarea FH Biborțeni sunt următoarele:

  • 0 – 60,00 m : săpare gaură cu sapă cu role (S.R.) Ø 244,5 mm.

Se realizează investigarea geologică prin examinarea probelor de sită şi a aventualelor carote prelevate pe intervale presupuse a fi productive ;

  • 0 – 60,00 m : carotaj geofizic;
  • stabilirea acviferelor care se vor deschide (se face pe baza diagrafiei geofizice), a lungimii şi poziţiei filtrelor;
  • 0,00 – 60,00 m : tubare coloană PVC PN10 finală, filtrantă, de exploatare Ø 140 mm.

Coloana de exploatare va fi prevăzută centrori dispuşi pe patru generatoare astfel ca să asigure poziţionarea corectă a coloanei de exploatare, la o distanţă egală faţă de pereţii găurii şi să faciliteze introducerea uniformă a pietrişului mărgăritar. Numărul şi adâncimile la care se plasează centrorii vor fi stabilite în funcţie de adâncimea coloanei de exploatare şi a stratelor acvifere deschise. Orientativ, primii centrori vor fi la 3 m de şiul coloanei, iar următorii la intervale de 15 - 20 m (distanţele vor fi mai mici în apropierea filtrelor).

  • 35,00 – 60,00 m : introducere pietriş mărgăritar între coloana de  exploatare şi peretele găurii
  • 6,00 - 35,00 m: etanşare spate coloană de exploatare Ø 140 mm (atanşarea acviferelor de suprafață și a eventualelor infiltrații poluante) prin introducere de argilă îndesată.
  • 0 – 6,00 m : cimentare spate coloană de exploatare Ø 140 mm; se introduce coloană metalică de protecție, pentru asigurarea etanșeității zonei și prevenirea infiltrării apelor de suprafață în foraj.
  • Se înlocuieşte fluidul de foraj cu apă.
  • Se decolmatează, se denisipează și se fac testele de pompare

Înălţimea de siguranţă dintre filtru şi culcuşul, respectiv acoperişul impermeabil, se ia de 0,5 m, respectând însă şi condiţia ca lungimea activă  a filtrului să fie minim 75% din grosimea acviferului. După înlocuirea fluidului de foraj cu apă, spălarea cu circa trei volume de puţ şi celelalte operaţiuni pregătitoare (lăcărirea, pistonarea), când apa se limpezeşte, se va face testul de receptivitate (3 - 4 operaţii a 4 - 6 ore) cu pompa Mamuth şi, ulterior, testele de eficacitate şi de performanţă. Deznisiparea se execută prin pompare cu un debit cu circa 25% mai mare decât cel optim. În funcţie de nivelul dinamic corespunzător debitului ce urmează a fi exploatat, se recomandă amplasarea pompei submersibile între 5...10 m sub acest nivel şi nici un caz în dreptul filtrelor. Debitul optim de exploatare se va stabili după efectuarea testelor hidrodinamice.

Forajul se va executa cu fluid de foraj de tip natural, pe bază de bentonită şi apă dulce, având densitatea de 1,05 – 1,10 kgf/dm3, pentru intervalele fără apă, şi de 1,12 – 1,15 kgf/dm3, pentru săparea rocilor considerate colectoare.

Forajul pentru alimentare cu apă se va executa în sistem hidraulic rotativ, cu circulaţie directă. Fluidul de foraj utilizat are rolul de răcire a sapei şi de antrenare a detritusului din gaura de sondă, format din fragmente de roci – argile, nisipuri. La suprafaţa terenului acesta este circulat prin habe metalice. Proprietăţile fluidului de foraj vor fi permanent urmărite, pentru ca, în cazul schimbării condiţiilor geologice presupuse înainte de începerea lucrărilor, să se reconsidere tipul, caracteristicile şi volumele fluidului de foraj, pentru siguranţa sondei, prevenirea dificultăţilor de lucru şi a fenomenului de blocare a acviferelor. Coloana de exploatare va avea un diametru interior care să permită introducerea unei electropompe submersibile corespunzătoare debitului optim de exploatare. În timpul executării testelor, se vor efectua măsurători de debit . La terminarea acestora, vor fi recoltate probe în vederea efectuării analizelor conform prevederilor pentru ape potabile. Pompa submersibilă se va lansa deasupra zonei cu filtre

Cablul/funia de siguranţă se fixează pe o şarnieră metalică, care se aşează deasupra coloanei din PVC (coloana de exploatare); coloana de exploatare depăşeşte nivelul solului cu 30-40 cm. Şarniera este un dispozitiv metalic, prevăzut cu un orificiu prin care trec conducta de refulare, cablul electric şi funia de siguranţă.

Pompa submersibilă nu necesită consum de energie mare, tensiunea de alimentare a pompei este de 220 V, iar puterea nominală este de 1,1 – 1,5 KW.

Pentru scoaterea apei din foraj (exploatarea propiru-zisă), se va folosi conductă (ţeavă) tip PEHD, specială pentru alimentarea cu apă rece, cu diametru de 1”. Lungimea acestei ţevi se determină după stabilirea intervalului potenţial acvifer şi a poziţiei filtrelor. Aceasta se va monta la partea superioară a pompei, care este prevăzută cu un orificiu special.

Pentru protecţie, peste coloana de exploatare, cu şarniera şi celelalte cabluri şi conducte, se va aşeza un capac metalic. Durata estimată a executării lucrărilor de foraj este de 20 zile.

Forajul se va executa cu o instalaţie  de foraj adecvată, iar fluidul de foraj utilizat va fi de tip natural, pe bază de bentonită şi apă dulce, având densitatea de 1,05 – 1,10 kgf/dm3, pentru intervalele fără apă, şi de 1,12 – 1,15 kgf/dm3, pentru săparea rocilor considerate colectoare. Va fi preparat în habe metalice, cu volume de 3-4 mc fiecare.

            Fluidul de foraj utilizat are rolul de răcire a sapei şi de antrenare a detritusului din gaura de sondă, format din fragmente de roci – argile, nisipuri. La suprafaţa terenului acesta este circulat prin habe metalice.

Proprietăţile fluidului de foraj vor fi permanent urmărite, pentru ca, în cazul schimbării condiţiilor geologice presupuse înainte de începerea lucrărilor, să se reconsidere tipul, caracteristicile şi volumele fluidului de foraj, pentru siguranţa sondei, prevenirea dificultăţilor de lucru şi a fenomenului de blocare a acviferelor.

            Coloana de exploatare va avea un diametru interior care să permită introducerea unei electropompe submersibile corespunzătoare debitului optim de exploatare. În timpul executării testelor vor fi recoltate probe în vederea efectuării analizelor fizico-chimice şi microbiologice.

b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate: În zona nu există alte foraje de adâncime şi, având în vedere scopul pentru care se execută acest foraj, se consideră că  executarea forajului hidrogeologic nu va avea un impact semnificativ asupra apelor subterane.

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității:

Resurse naturale folosite in realizarea forajului: Pietriș mărgăritar; Apa necesară pentru prepararea fluidului de foraj va fi asigurată din sursa proprie a executantului forajului. După terminarea lucrărilor, terenul se nivelează, se însămânţează cu iarbă şi se redă aspectul peisagistic iniţial, deoarece instalaţiile de exploatare ale forajului vor fi construite subteran, pe coloana de exploatare a acestuia.

 

d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate:

  • Principalele produse generate de activitatea, ce pot fi clasate ca deşeuri, sunt materiale rezultate din săpături.
  • pământ şi materiale excavate;

e) poluarea și alte efecte nocive, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:

- surse de poluare în perioada de execuţie: poluare fonică rezultată din funcţionarea utilajelor, transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei, organizarea de şantier, La terminarea forajului, vor fi realizate lucrări de refacere a mediului, care vor consta în nivelare, compactare teren, înierbare. Suprafaţa afectată de executarea forajului va fi de circa 30 m2. Lucrările prevăzute nu au efecte negative semnificative asupra factorilor de mediu: solului, aerului, faunei şi florei. Cât priveşte impactul asupra populaţiei, acesta nu poate fi decât pozitiv, apa exploatată de la adâncimea de 50 - 60 m fiind mai puţin vulnerabilă la poluare .

- surse de poluare în perioada de funcţionare: nu este cazul,

f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice:

- doar în cazul unor poluări accidentale cu hidrocarburi provenite de la utilajele și mijloacele de transport folosite în timpul execuției;

g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): - nu este cazul

2. Amplasarea proiectului

a) utilizarea actuală și aprobată a terenului: categoria de folosință a terenului conform Certificatului de Urbanism nr. 32 din 15.06.2022, eliberat de către Primăria Orașului Baraolt, terenul se află în extravilanul localității, aparținând firmei Biborțeni Aqua SRL. Destinaţia actuală a terenului cu folosința este teren liber agricol în suprafață totală de 1800 mp.

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia: Restabilirea calității inițiale a factorilor de mediu se asigură prin măsurile de refacere a zonelor afectate din timpul execuţiei.

După finalizarea lucrărilor de execuţie, se vor lua măsuri pentru redarea în folosinţă a terenului pe care a fost organizarea de şantier.

c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor zone:

  i) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;

  ii) zonele costiere și mediul marin - nu este cazul;

  iii) zonele montane şi forestiere – nu este cazul;

  iv) arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional-nu este cazul.

  v) zone clasificate sau protejate conform legislatiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – nu este cazul.

  vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: - nu este cazul

  vii) zonele cu o densitate mare a populației: extravilanul localității Biborțeni;

  viii) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: nu este cazul;

3. Tipurile și caracteristicile impactului potenţial

Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la punctele 1 și 2 din prezenta anexă, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/52/UE și ținând seama de:

  a) importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): potențial impact redus, poluările accidentale pot fi evitate prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor,

  b) natura impactului: eventuale zgomote și vibrații, emisii în aer generate pe perioada de execuție;

  c) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;

  d) intensitatea și complexitatea impactului: impact redus;

  e) probabilitatea impactului – redus, numai în cazul producerii unei poluări accidentale cu hidrocarburi în timpul execuției lucrărilor;

  f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului: impact redus, reversibil.

  g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;

  h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor şi prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor și echipamentelor.

  

 II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 (Actualizată), privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, fiind situat în afara perimetrelor siturilor Natura 2000 din judeţ.

  

 III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în sunt următoarele:

- proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 b) și art. 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- conform Proces Verbal nr. 15 din  25.05.2023, încheiat în urma ședinței CAT, care a avut loc la sediul APM Covasna a fost solicitat obținerea Avizul de Gospodărire a Apelor; S-a emis Aviz de Gospodărire a Apelor Covasna cu condiții nr. 55/17.07.2023, înregistrat la APM Covasna cu nr. 5862/19.07.2023;

- s-a stabilit că proiectul nu are impact semnificativ asupra corpurilor de apă.

 

Condiţiile de realizare a proiectului:

  1. Se vor respecta: prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile OUG nr. 92 din 19 aug 2021 privind regimul deşeurilor;
  2. Titularul va lua toate măsurile necesare privind respectarea legislaţiei în vigoare şi normele de securitate şi sănătate în muncă (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 971/2006 şi altele) precum şi înştiinţarea I.T.M. Covasna privind data începerii lucrărilor de execuţie;
  3. Respectarea prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
  4. Respectarea prevederilor Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
  5. Se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii pe perioada executării lucrărilor;
  6. Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului şi în locuri neautorizate;
  7. După terminarea lucrărilor de execuție terenul ocupat temporar va fi redat destinației inițiale;
  8. Deşeurile se colectează separat şi vor fi predate pentru tratare/valorificare/eliminare către societăţi autorizate să execute aceste operaţii, pe bază de contract sau comandă, păstrând evidenţa cantităţilor de deşeuri predate, pe tipuri de deşeuri şi cu menţiunea firmei care a preluat aceste deşeuri;
  9. Implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia care a stat la baza emiterii acestei decizii;
  10. Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile pentru prevenirea poluărilor accidentale;
  11. Obţinerea tuturor avizelor precizate în Certificatul de urbanism nr. 32 din 15.06.2022 eliberat de Primăria Orașului Baraolt şi respectarea condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;
  12. Titularul va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării prezentei.
  13. titularul va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului la finalizarea lucrărilor în vederea realizării verificării şi întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse.
  14. Conform Procesului-verbal nr. 15 din data de 25.05.2023 încheiat în urma ședinței CAT s-a solicitat :
  • depunerea documentației la ADMINISTRAȚIA DE APĂ OLT – SGA COVASNA în vederea obținerii Avizului SGA; S-a emis Aviz de Gospodărire a Apelor Covasna nr. 55/17.07.2023, înregistrat la APM Covasna cu nr. 5862/19.07.2023; Se vor respecta condițiile impuse de acest Aviz;

      Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

  Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

  Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

  Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

  Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

  Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. NEAGU GHEORGHE

 

 

 

 

 

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                                   Întocmit,

        Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                                     Ing. Farkas Berta

 

 

 

 

Resp. Compartiment CFM,

Ing. Ghican Oana Elena

By APM Covasna 24/07/2023 24/07/2023