APM Covasna

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

Nr.  din 19.06.2023

Ca urmare a notificării adresate de COMUNA GHELINTA si PERSOANE FIZICE cu sediul în comuna Ghelinta, nr 345,  județul Covasna, privind ”Amenajamentul fondului forestier proprietate publică aparținând comunei Ghelința și proprietate privată” amplasat pe raza U.A.T. Ghelinta, – județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 4292/25.05.2023, în baza:

• OUG nr. 68/2019, Art. 6. — (1) privind înfiinţarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor prin reorganizarea Ministerului Mediului şi prin comasarea cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin preluarea activităţilor şi structurilor acestuia, precum şi a unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea celor două ministere;
• HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• Ord. M.M.A.P. nr. 1946/2021 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamente silvice;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ord. nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
• Ord. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
• Ord. 1822/2020 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate;

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna

Având în vedere următoarele:

- consultările autorităţilor publice participante în cadrul şedintei Comitetului Special Constituit din data de 10.05.2023 (proces-verbal nr. 82/10.05.2023);

- amenajamentul silvic nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fiind situat în afara perimetrelor ariilor protejate naturale;

- în conformitate cu prevederile art. 5 alin (3) pct. a). corelat cu pct. c) şi a anexei nr. 1 – Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

-  în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat;

D e c i d e:

”Amenajamentul fondului forestier proprietate publică apartinând comunei Ghelinta și proprietate privată apartinând persoanelor fizice, județul Covasna (UP I Mikloș)”, amplasat pe raza U.A.T. Ghelința, județul Covasna, nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

Decizia APM Covasna de emitere a avizului de mediu se bazează pe respectarea cerinţelor legislative privind integrarea în plan a consideraţiilor de mediu, identificarea problemelor de mediu rezultate ca efect a implementării planului, consultarea autorităţilor şi cetăţenilor posibil a fi afectaţi de implementarea acestuia.

Documentaţia conţine:

- Solicitare aviz mediu înregistrată la APM Covasna cu nr. 4292/25.05.2023;

- Tema de proiectare nr. 8176/17.10.2022;

- Proces verbal al Conferinţei I de amenajare nr. 795/11.11.2022;

- Punct de vedere Comp. Biodiversitate al APM Covasna conform căruia amplasamentul nu se suprapune cu arii naturale protejate;

- Proces-verbal şedinţă CSC APM Covasna nr. 17/16.06.2023;

- Proces verbal al Conferinţei a II-a de amenajare nr. 82/10.05.2023;

1. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la:

a) gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

Amplasarea amenajamentului silvic

            Fondul forestier care compune Unitatea de productie I Mikloș este proprietate publică aparținând comunei Ghelința și proprietate privată aparținând persoanelor fizice Miklos Laszlo, Miklos Hajnal, Naghy L. Marta Genoveva, Anton D. Conelia, Balaban E. Aurica, Mogoș E. Viorica, Ovesea I. Valeria, Mogoș Ghe Maria, Crețu Ghe. Valeria, Macovei Maria, Sorban E Constantin, Vereș Erno și Vereș Clara, judeţul Covasna.

Suprafaţa determinată la actuala amenajare este de 132,33 ha.

Din punct de vedere fizico – geografic pădurea este situată în Unitatea Carpato-Transilvană (I), Carpaţii Orientali (A), grupa de la Curbură (3), Munţii Curburii externe (J), mai exact în Munţii Întorsurii.

Pădurea acestei unităţi este situată în bazinetele pâraielor Ghelința, Zăbala, Covasna și Zagon, afluenți al Râului Negru, care la rândul lui se varsă în Olt, în dreptul localității Chichiș.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, suprafaţa luată în studiu se află pe raza comunei Ghelința, Zăbala și Zagon, judetul Covasna. Unitatea geomorfologică predominantă este versantul, iar configuraţia terenului este ondulată pe întreaga suprafață.

Structura fondului forestier din cadrul UP I Mikloș, se prezinta astfel :

 Zonarea funcţionala

Potrivit prevederilor din normele tehnice existente si corespunzător obiectivelor economice, sociale si ecologice fixate s-a realizat zonarea funcţională astfel :

Subunităţi de gospodărire

Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:

Regim (S.U.P. in productie)

 Compozitia tel- în concordanţă cu tipurile natural fundamentale de padure

 Tratament : tăieri progresive

 Varsta exploatabilitatii

Reglementarea procesului de producţie  lemnoasă pentru subunitati de tip “A”, se va prezenta astfel:

Posibilitatea P = 740 mc/an, egală cu posibilitatea adoptată la nivel de arboret, datorită suprafeței mari din urgența 1 de regenerare (48 %) și urgența 2 (34%), datorită faptului că întreaga suprafață din SUP A este în grupa a doua de categorii funcționale și a numărului mare de proprietari(persoane fizice).

În planul decenal de recoltare a produselor principale este un singur arboret cu vârsta de 125 ani (cu 15 ani mai mare decât vârsta exploatabilității), urgența 31, consistența 0,7 și semințiș natural util pe 0,2/S.

S-a prevăzut a se executa în deceniul care urmează următoarele cantităţi anuale de lucrări de îngrijire a arboretelor :

- degajări: 0,97 ha/an;

- curăţiri: 1,72 ha/an cu un volum de 15 mc/an;

- rărituri: 0,74 ha/an, cu un volum de 23 mc/an;

Cu tăieri de igienă se estimează a se parcurge anual 35,39 ha cu un volum de extras de 29 m³/an.

Protecţia fondului forestier

În vederea cresterii eficacităţii funcţionale a pădurii vor fi luate măsuri pentru asigurarea stabilităţi ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor deteriorări importante se vor prevedea acţiuni de reconstrucţie ecologică.

Ţinând cont de vulnerabilitatea arboretelor, la acţiunea vântului şi zăpezii sau a altor factori dăunători, se vor avea în vedere:

• Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă;
• Protecţia împotriva incendiilor;
• Protecţia împotriva poluării industriale;
• Protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor;
• Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală:
• Paza pădurii

Tratamentul tăierilor progresive face parte din grupa tratamentelor cu tăieri repetate, localizate, la care regenerarea se realizează sub masiv.

Caracteristica principală a tratamentului taierilor progresive o constituie declansarea procesului de regenerare cu ocazia primelor taieri, intr-un numar variabil de puncte de pe suprafata arboretului, care constituie asa numitele ochiuri de regenerare. La aplicare acestui tratament numarul ochiurilor, marimea, forma si repartizarea acestora se stabilesc în raport cu ritmul tăierilor și cu evoluția procesului de regenerare.

In conditiile tarii noastre este indicat a se aplica în paduri din grupa a-II-a cu functii de productie si protectie, precum si la unele paduri din grupa I de protectie, pentru regenerarea arboretelor de stejar pedunculat, stejar brumariu, stejar pufos, cer, gorun, sleauri de campie, lunca si deal, goruneto-fagete, fagete, amestecuri de fag cu rasinoase.

La amplasarea ochiurilor de regenerare se tine seama eventualele grupe de semintisuri utilizabile existente, in care se urmareste, prin taiere, crearea conditiilor necesare pentru dezvoltarea acestora, deschizandu-se ochiuri de regenerare noi.. diametrul ochiurilor este de 0,5-2,0 inaltimi (H) de arbore.

Tăierile progresive se vor executa pe o suprafaţă de 48,60 ha, din care în acest deceniu se vor extrage 7401 mc. În cadrul acestui tratament tăierile se localizează de la început într-un număr mai mare sau mai mic de ochiuri de regenerare, amplasate pe întreaga suprafaţă a arboretului. La amplasarea ochiurilor de regenerare se va ţine seama de seminţişul utilizabil existent, în care se urmăreşte punerea lui în lumină concomitent cu deschiderea de noi ochiuri de regenerare. În cazul arboretelor în care s-au deschis deja ochiuri de regenerare, seminţişurile instalate în ochiurile respective sunt puse în lumină, prin una sau mai multe intervenţii. Pe măsură ce ochiurile se lărgesc treptat, marginile lor se apropie, atingându-se unele cu altele, după care se execută tăierea de racordare, prin care se înlătură restul arboretului bătrân. Tăierea de racordare se va executa numai atunci când seminţişul natural utilizabil va ocupa cel puţin 70% din suprafaţă. În cazul în care arboretele nu au fost pregătite în suficientă măsură prin lucrări de îngrijire sau igienă anterioare, se va urmări să se asigure o îmbunătăţire a stării lor fitosanitare, prin extragerea cu prioritate, la prima intervenţie, a exemplarelor uscate sau în curs de uscare, rupte, doborâte, bolnave, etc. Totodată, se vor extrage şi exemplarele cu defecte tehnologice, cele din specii sau ecotipuri necorespunzătoare, cu valoare economică redusă, care nu sunt indicate să fie promovate în noul arboret, precum şi speciile moi ajunse la exploatabilitate.

În arboretele în care regenerarea este declanşată pe aproximativ 30% – 60% din suprafaţă (unitatea amenajistică 14A și 128E), se va executa tăierea de punere în lumină a seminţişului instalat, prin lărgirea ochiurilor executate în deceniul trecut, urmând ca spre sfârşitul deceniului când seminţişul va deveni independent din punct de vedere biologic şi funcţional, să se execute tăierea de racordare.

Având în vedere că în unităţile amenajistice 25A, 26A, 121A și 128A, regenerarea naturală este instalată pe circa 70%-80% din suprafaţă, iar seminţişul a devenit independent din punct de vedere biologic şi funcţional, se va executa tăierea de racordare.

În cazul în care arboretele nu au fost pregătite suficient prin lucrări de îngrijire sau igienă anterioare, se va urmări să se asigure o îmbunătăţire a stării lor fitosanitare, prin extragerea cu prioritate a exemplarelor uscate sau în curs de uscare, rupte, doborâte, bolnave, etc.

Masa lemnoasă supusă spre exploatare este corespunzătoare calitativ, procentul arborilor de lucru fiind de cca. 95%.

Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor s-a întocmit pentru toate unităţile amenajistice care necesită aceste lucrări, scopul lor fiind acela de a realiza structuri care să ducă la creşterea capacităţii funcţionale a arboretelor.

Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor s-au propus odată cu descrierea parcelară. În funcţie de starea fiecărui arboret s-au prevăzut lucrările de îngrijire şi conducere în conformitate cu normele tehnice în vigoare. Diversitatea acestor lucrări şi aplicarea lor corectă, ca timp şi ca tehnică (în special intensitatea) va asigura îmbunătăţirea stării actuale a arboretelor (compoziţie, stare de sănătate a arborilor) şi apropierea sau atingerea structurii normale şi implicit a ţelului de gospodărire.

S-a avut în vedere faptul că toate arboretele trebuie să fie parcurse cu una sau mai multe lucrări de îngrijire în raport cu stadiul de dezvoltare, compoziţia, vârsta, densitatea, condiţiile staţionale, structura şi funcţia atribuită.

Tăierile de igienă vor urmări extragerea exemplarelor vătămate, uscate sau deperisate.

Planul lucrărilor de îngrijire are un caracter orientativ în ce priveşte volumul de extras şi este minimal pentru suprafaţa de parcurs. Volumele de extras, prin curăţiri şi rărituri s-au stabilit pe baza indicilor medii (orientativi) prevăzuţi în normele tehnice. Ocolul silvic va analiza anual starea fiecărui arboret şi, în raport cu această analiză, va stabili şi suprafaţa de parcurs şi volumul de extras anual. Pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire şi alte arborete decât cele prevăzute prin amenajament, cu condiţia realizării unei stări corespunzătoare a acestora.

În final, ţinând seama de condiţiile staţionale specifice acestei unităţi de protectie şi a caracteristicile vegetaţiei forestiere prin lucrări de îngrijire a arboretelor se va urmării:

• promovarea speciilor de valoare gorun,cer, în detrimentul speciilor cu caracter invadant (salcâm);
• menţinerea unui grad de acoperire a solului acceptabil care să dea o stabilitate a terenului;

Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi împăduriri

Condiţiile staţionale din această zonă favorizează regenerarea naturală a gorunuil, asigurând instalarea şi dezvoltarea unor seminţişuri valoroase.

Se urmăreşte introducerea imediat în producţie a terenurilor destinate împăduririi şi regenerării, cu speciile forestiere cele mai indicate din punct de vedere ecologic şi economic.

La fixarea compoziţiei fiecărui arboret s-a avut în vedere compoziţia corespuzătoare tipului natural fundamental de pădure, funcţiile social-economice atribuite arboretului şi starea actuală a arboretului. În acest scop s-au folosit ,,Îndrumări tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor”, precum şi ,,Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor”.

b) gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele: Amenajamentul silvic analizat se integrează cu amenajamentele silvice ale suprafeţelor limitrofe, fiind o condiţie a  asigurării continuităţii vegetaţiei fondului forestier.

c) relevanţa planului sau programului pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile:

În cazul nerealizării planului („alternativa 0”) fondul forestier din zona studiată se va degrada atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Varianta de plan supusă aprobării propune măsuri silvotehnice în acord cu Legea 46/2008 (*actualizată*) Codul silvic şi „Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor” care presupun o gospodărire a pădurilor în conformitate cu cerinţele ecologice, economice şi sociale ale acesteia.

Obiectivul principal al planului constă în stabilirea modului de gospodărire a fondului forestier deţinut de către titular în vederea dezvoltării durabile şi în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice ale acestuia. Acesta presupune conducerea pădurii prin amenajament spre starea normală (optimă), planificarea recoltelor, conservarea biodiversităţii.

Avantajele pe care le prezintă realizarea amenajamentului sunt:

• creşterea eficacităţii funcţionale a arboretelor;
• creşterea producţiei de lemn;
• creşterea gradului de stabilitate şi rezistenţă a arboretelor la acţiunea agresivă a factorilor externi şi interni destabilizatori;
• păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor şi pădurii în ansamblul său;
• asigurarea calităţii factorilor de mediu (apei, aerului, solului);
• creşterea productivităţii arboretelor şi a pădurii;
• îmbunătăţirea calităţii producţiei de lemn;
• mărirea capacităţii de fructificare a arborilor şi ameliorarea condiţiilor de regenerare;
• recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării ei, care altfel prin eliminarea naturală s-ar recicla în cadrul ecosistemelor forestiere respective.

Nu s-a propus executarea de noi instalații de transport, și nu sunt necesare construcții forestiere noi.

d) problemele de mediu relevante pentru plan sau program: - nu este cazul, amenajamentul silvic nu se suprapune peste arii naturale protejate;

e) relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu: - nu este cazul;

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:

a) probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor:

Amenajamentul propune lucrări silvice care au ca scop: gestionarea durabilă a pădurii, creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor.

Se vor respecta prevederile din rezoluţiile Conferinţelor Ministeriale pentru Protecţia Pădurilor din Europa, de la Helsinki (1993) şi Lisabona (1998):

- menţinerea şi sporirea adecvată a resurselor forestiere dar în acelaşi timp conservarea biodiversităţii în cadrul ecosistemelor forestiere;

-  executarea lucrărilor de regenerare la momentul oportun;

-  adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor de animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure;

-  păstrarea unor distanţe adecvate pentru a nu perturba speciile rare sau periclitate a căror prezenţă a fost confirmată;

-  în arboretele tinere se va menţine şi un anumit procent de specii pionere care sunt folosite ca hrană de speciile de mamifere sălbatice;

-  rotația ciclică a zonelor cu grade diferite de intervenție în timp și spațiu;

-  se interzice organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei unor bârloguri în perioada noiembrie - martie;

b) natura cumulativă a efectelor: cumularea unor efecte provenind din implementarea anumitor poiecte/planuri/activităţi în suprafaţa studiată se va analiza individual, la reglementarea acestora;

c) natura transfrontieră a efectelor: nu este cazul.

d) riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor):

Efectuarea  lucrărilor propuse prin amenajament are un efect pozitiv şi benefic atât asupra mediului şi implicit şi asupra  sănătăţii umane.

În caz de calamităţi (incendii, alunecări de teren, uscări anormale, doborâturi şi rupturi de vânt şi de zăpadă etc.), măsurile de gospodărire vor fi în conformitate cu O.M.670/2014, completat cu Ordinul 766/2018, privind modificarea şi completarea normelor tehnice silvice pentru amenajarea pădurilor. Acestea reglementează procedura şi situaţiile în care se solicită modificarea prevederilor amenajamentelor silvice.

            În funcţie de gradul de vătămare a arboretelor din cauza factorilor destabilizatori (biotici sau abiotici), vor fi prevăzute următoarele măsuri:

a) extragerea arborilor afectaţi (prin tăieri de igienă sau prin tăieri accidentale);

b) extragerea integrală a materialului lemnos, urmată de împăduriri cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;

            c) schimbarea compoziţiei-ţel de regenerare.

În toate situaţiile, lucrările vor avea în vedere ca biodiversitatea pădurilor să fie cât mai puţin afectată.

e) mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate): Planul propus reglementează o suprafaţă de păduri proprietate publică și privată de 132,33 ha;

f) valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: nu este cazul;

(ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului: în faza de implementare se vor respecta standardele şi normativele în vigoare, prezentul plan conţine măsuri de reducere a impactului asupra mediului;

(iii) folosirea terenului în mod intensiv: nu este cazul;

g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: nu este cazul.

Obligaţiile titularului:

• Respectarea cu stricteţe a limitelor amplasamentului şi a zonelor funcţionale precizate în documentaţie;
• Se vor respecta epocile şi termenele de tăiere şi colectare a materialului lemnos din parchete prevăzute în OM 1540/2011; respectarea normelor de exploatare a masei lemnoase și evitarea pe cât posibil a rănirii arborilor rămași pe picior sau a semințișului în cazul tratamentelor; pe cât posibil se vor vor evita lucrările silvotehnice în perioada de reproducere a speciilor de animale sau a perioadei de cuibărit a păsărilor ce habitează în pădure; se va evita organizarea simultană a parchetelor pe suprafețe învecinate;
• Exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului; folosirea drumurilor de exploatare existente; se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi); în perioadele de îngheţ – dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel; se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• Alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel încât să se evite solurile cu portanță redusă, și astfel încât distanțele să fie cât mai scurte;
• Menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc., prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei; menţinerea habitatelor marginale cum ar fi lizierele, stâncării, mlaştini, etc;
• Se vor păstra arborii morți ”pe picior” și ”la sol” cu prilejul efectuării tăierilor de regenarare și a lucrărilor de îngrijire și conducere, în vederea conservării microflorei și microfaunei, dar și pentru protejarea unor specii de insecte și păsări care cuibăresc în acești arbori; recoltarea rațională și ecologică a ciupercilor, fructelor de pădure, a speciilor de plante medicinale;
• O atenție deosebită se va acorda arboretelor din grupa I funcțională, de protecție, prin creșterea stabilității ecosistemice și asigurarea permanenței pădurii în spațiu și timp;
• Nu se vor amenaja depozite de carburanţi în ariile naturale protejate şi în apropierea cursurilor de apă; nu se vor executa lucrări de reparaţii a motoarelor, de schimbare a uleiului şi încărcare a rezervoarelor auto cu combustibil în albiile cursurilor de apă și în ariile naturale protejate; se interzice deversarea în apele de suprafaţă, apele subterane, evacuarea pe sol şi depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate;
• Promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor cu prilejul aplicării tratamentelor silviculturale; în cazul tăierilor progresive să fie lăsaţi suficienţi arbori în vederea asigurării regenerării naturale, dar şi pentru a oferi loc de cuibărit pentru păsări;
• Se interzice introducerea de specii de arbori sau plante alohtone atât pe terenurile care fac parte din fondul forestier cât şi pe terenurile din afara fondului forestier; extragerea speciilor alohtone prin intervențiile silvotehnice, atunci când acestea devin invazive;
• Este interzisă incendierea vegetaţiei  sau resturilor vegetale;
• Se interzice amplasarea de construcţii  fără aprobarea legală;
• În vederea eliminării scurgerilor accidentale de hidrocarburi societatea va asigura controlul periodic al utilajelor din dotare, asigurând astfel o stare de funcţionare adecvată a acestora; eventualele defectiuni vor fi remediate in ateliere de reparaţii autorizate;
• Aplicarea unor restricții de viteză pentru mijloacele auto, astfel încât să se diminueze cantitățile de praf generate;
• Colectarea deseurilor se va efecua selectiv pe categorii de deșeuri, uleiurile uzate în recipienti special amplasati pentru acest scop în sistem impermeabil, iar golirea si transportul lor de catre o firma specializata la intervale regulate de timp; proprietarii terenurilor au obligaţia de a asigura luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor de deşeuri; se va evita depozitarea rumegușului sau a resturilor de exploatare în zone umede;
• Se vor respecta prevederile impuse de reglementările în vigoare în materie de manipularea şi utilizarea substanţelor şi preparatelor periculoase;
• La colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile apelor curgătoare; se vor evita traversările prin albiile apelor supraterane; în acest scop se vor amenaja/reabilita podeţe din material lemnos, fără a interveni prin decolmatare sau regularizare a albiilor naturale; platformele primare şi organizările de şantier vor fi amplasate la o distanţă de minim 50 de metri de albia minoră a pâraielor; este interzisă depozitarea materialelor lemnoase în albiile pâraielor şi văilor sau în locuri expuse viiturilor;
• Alte lucrări  în afara celor prevăzute în amenajamentul silvic se execută cu avizul prealabil al  autorităţilor publice centrale de specialitate;
• Se va urmări anual modul în care sunt puse în practică prevederile amenajamentului silvic;
• Condiții prevăzute în punctul de vedere nr. 1090/C.C.R./21.01.2022 emis de Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița:
• Nu se va exploata arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu eroziune în adânsime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30⁰ pe substrate de fliș (facies marnos, marnos-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cel situat pe terenuri cu înclinare mai mare de 35⁰ pe late substrate litologice;
• Pentru exploatarea arboretelor din bazinele torențiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajare a pădurilor sau amenajarae a bazinelor hidrografice, trebuie obținut aviz de gospodărire a apelor conform Legii apelor nr. 107/1996 (*actualizată*), art. 48 și 50, dacă lucrările de exploatare se încadrează la:

• ”d) construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare;”
•  h) plantari şi defrişări de vegetaţie lemnoasă, perdele antierozionale şi filtrante în zonele de protecţie sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;

• În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea apelor nr. 107/1996 (*actualizată*), pentru ”pădurile cu funcţii speciale de protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torenţialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare. Pădurile din zonele de munte şi de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu contribuie la formarea inundaţiilor şi la producerea eroziunii solului.”
• Pe parcursul realizării lucrărilor cuprinse în amenajamentul silvic, se vor lua toate măsurile de prevenire și combatere a poluărilor accidentale ale apelor de suprafață/subterane.

Respectarea în integralitate a legislaţiei de mediu în vigoare şi a următoarelor acte normative:

• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
• OUG 92 din 19 august 2021 privind regimul deşeurilor aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 17/2023; Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului;
• HG 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României cu modificările şi completările ulterioare;
• HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 249 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
• HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi a deşeurilor de baterii şi acumulatori;
• Lege nr. 811 din 19.08.2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile;
• Legea Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
• Ordinul 119/2014 al Ministerului Sănătăţii, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei;
• H.G. 188/2002 (*actualizată*) privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
• H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
• Legea 86/2014 de aprobare a O.U.G. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/199 (*actualizată*);
• Legea 46/2008 (*actualizată*) Codul silvic;
• HG 1004/2016 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, cu modificările şi completările ulterioare;
• Regulamentul 995/2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn utilizând sistemul „due diligence”.
• OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu:

- Anunţurile titularului privind depunerea solicitării de emitere a avizului de mediu, publicate în ziarul Observatorul de Covasna în datele de 26.05.2023 şi 31.05.2023;

- APM Covasna a publicat prima versiune a amenajamentului pe pagina proprie de internet http://apmcv.anpm.ro în data de 20.06.2023;

- Proiectul Deciziei etapei de încadrare a fost publicat pe pagina proprie de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro în data de 20.06.2023;

Autoritatea competentă  pentru protecţia mediului a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie  a  publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei în activitatea de definitivare şi avizare din punct de vedere al protecţiei mediului a planului. Documentaţia care a stat la baza emiterii avizului de mediu a fost accesibilă publicului la sediul APM Covasna pe durata derulării procedurii. Nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului.

Se va solicita acord de mediu pentru lucrări de înfiinţare de drumuri forestiere, împădurirea de terenuri pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului, conform Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia APM Covasna şi a publicului revine titularului planului, iar răspunderea pentru corectitudinea studiilor şi evaluărilor revine autorilor acestora, conform art. 21 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care planul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna.

Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe toată perioada de valabilitate a planului, dacă nu intervin modificări ale acestuia. Nerespectarea condiţiilor prezentului aviz se sancționează conform prevederilor legale în vigoare.

Conform prevederilor HG 1076/2004 aveţi obligaţia de a informa publicul în mass media asupra deciziei privind etapa de încadrare a planului în termen de 3 zile de la primirea acesteia. Dovada publicării în mass – media va fi înaintată la APM Covasna.

 Prezentei decizii i se aplică prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ (*actualizată*).

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. Neagu Gheorghe

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                                            Întocmit,

          Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                               ing. Olah-Badi Melinda