APM Covasna

DECIZIE EMITERE  AVIZ DE MEDIU

Nr. 4  din 29.01.2024

 

Ca urmare a notificării adresată de COMPOSESORATUL DE PĂDURE CAPENI prin O.S. Baraolt, cu sediul în satul Capeni, str. Principală, nr. 49, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 6677/22.08.2023;

în urma analizării documentelor transmise şi a verificării,

în urma parcurgerii integrale a etapelor procedurale prevăzute în HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, în HG nr. 236/15.03.203 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice și în Ordinul MMAP nr. 1682/2023 Ghid metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,

luând în considerare:

• Decizia Etapei de Incadrare nr. 68/15.11.2018, emisă de APM Covasna pentru acest amenajament;
• consultările din cadrul Grupului de lucru constituit, proces-verbal nr. OS Baraolt 1063/20.09.2023;
• concluziile Raportului de mediu (RM) și a Studiului de evaluare adecvată (EA) elaborate de către dr. biol. Zaharia Lăcrămioara Gabriela, biol. Tudor-Andrei Anca, dr. ing. Liviu Nastasă, înregistrate la APM Covasna cu nr. 8598/19.10.2023; Certificate de atestare: Seria RGX nr. 427/29.11.2022, Seria RGX nr. 290/07.07.2022 și Seria RGX mr. 145/02.02.2022 emise de Asociația Română de Mediu;
• consultările din cadrul Ședinţei de dezbatere publică desfășurată în data de 14.12.2023 (proces-verbal nr. 9/14.12.2023);
• consultările din cadrul Comitetului Special Constituit APM Covasna în şedinţa din data de 26.01.2024 (proces-verbal ședință nr. 3/26.01.2024) – luare decizie emitere aviz de mediu;
• Avizul favorabil cu condiții nr. 44/21.12.2023 emis de Consiliul Județean Covasna – Centrul Județean pentru Protecția Naturii și Salvamont, administrator sit Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt;
• Avizul favorabil cu conditii nr. 24/ST CV/29.12.2023 emis de Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate, Serviciul Teritorial Covasna, administrator SIT Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor,
• Dovada plății tarifului pentru parcurgerea etapei de încadrare 500 de lei - OP 145/09.08.2023;

în baza:

• Art. 14 din OUG nr. 1/2017, privind înființarea Ministerului Mediului prin reorganizarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor; HG nr. 19 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative;
• HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• HG nr. 236/15.03.203 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice;
• Ordinul MMAP nr. 1682/2023 Ghid metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
• Ord. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
• Ord. 1822/2020 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate;

se emite:

AVIZUL DE MEDIU

 

          pentru: ”AMENAJAMENTUL SILVIC AL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARŢINÂND COMPOSESORATULUI CAPENI”, JUDEȚUL COVASNA, UP VIII CAPENI “ amplasat pe raza UAT Capeni, județul Covasna (557,03 ha).

          promovat de: COMPOSESORATUL DE PĂDURE CAPENI prin O.S. Baraolt

          obiectivul general al amenajamentului fondului forestier este asigurarea continuităţii pădurii, promovarea tipurilor fundamentale de pădure, menţinerea funcţiilor ecologice şi economice ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcţionale şi subunităţi de producţie. La stabilirea solutiilor tehnice in amenajament, obiectivele de protectie (conservare) si productie stabilite la amenajarea anterioara, au fost armonizate cu cele ale Planurilor de management ale ariilor protejate, respectiv:

• Protecţia solurilor şi terenurilor cu pante mari împotriva eroziunii şi a alunecărilor de teren;
• Producția de semințe forestiere și conservarea genofondului forestier;
• Asigurarea exercitării funcţiei de protecţie a pădurilor incluse în situl Natura 2000                  "ROSPA0082 - Munții Bodoc Baraolt si SIT Natura 2000 ROSPA0027- Dealurile Homoroadelor,
• Producţia de masă lemnoasă de calitate superioară;
• Asigurarea condiţiilor pentru realizarea de produse nelemnoase valorificabile.

Suprafața este încadrată perimetral de următoarele puncte ale căror coordonate în sistem STEREO 70 sunt:

Denumire punct	Coordonate Stereo 1970
	X (m)	Y (m)
borna silvică 54	535424,59	509066,60
borna silvică 58	536790,90	509837,04
borna silvică 59bis	537284,27	510563,55
borna silvică 96bis	537521,97	511000,29
borna silvică 97bis	537628,90	511294,89
borna silvică 212	536198,43	511596,06
borna silvică 112bis	535884,42	511633,88
borna silvică 110bis	535010,43	511610,64
borna silvică 88	535032,31	511484,74
borna silvică 64bis	535065,00	509353,50
borna silvică 13bis	549183,56	502420,95
borna silvică 13	550185,49	501965,54
borna silvică 19	550931,09	503192,79
borna silvică 20	550430,26	503993,79
borna silvică 18	550090,36	504438,80
borna silvică 107bis	547593,98	505847,18
borna silvică 118	547268,73	505668,77
borna silvică 126	547007,43	503668,22
borna silvică 132	546985,47	503537,19

 

Amenajamentul U.P. VIII CAPENI a intrat în vigoare la 01.01.2018 și a fost avizat în Comisia de specialitate din M.M.A.P. în data 26.07.2018, aprobat prin O.M. nr. 37/2019 și este valabil până la data de 31.12.2027. De asemenea, unitatea de producție a parcurs procedura de obținere a Avizului de mediu până la obținerea Deciziei Etapei de Încadrare nr. 68/15.11.2018, emisă de APM Covasna. În temeiul art. 22 din H.G. 236/2023, amenajamentul se supune revizuirii numai pentru lucrările ce au rămas de executat până la finalizarea amenajamentului (31.12.2027).

 

Bazele de amenajare

Regimul – s-a adoptat regimul codru, (cu regenerare din samanta), pentru toate formatiunile forestiere din zona;

Exploatabilitatea – de protectie pentru arboretele in care se organizeaza recoltarea de produse principale, incadrate in grupa I functionala.

Pentru arboretele din S.U.P.” M” nu sau stabilit varste ale exploatabilitatii , ele urmand a fi gospodarite in regim natural.

Compoziţia ţel – corespunzatoare tipului natural fundamental de padure pentru arboretele exploatabile si compozitia tella exploatabilitatepentru celelalte arborete.

Ciclul stabilit pentru arboretele din S.U.P. A este de 110 ani. La stabilirea ciclului au fost luate în considerare formaţiile forestiere, funcţiile social-economice şi media vârstei exploatabilităţii (111 ani).

Situatia lucrărilor propuse, executate și rest de executat:

Categorii de  lucrari	Prevederi anuale:		Realizari 2018-2022		Rest de executat 2023-2027
	Supr.	Volum de extras	Supr.	Volum extras	Supr.	Volum  de extras
	ha/an	mc/an	ha	mc	ha	mc
Impaduriri:	0,56		4,56		1,04
Degajari	1,5		0		15,00
Curatiri	11,07	33	31,42		79,28	330
Rarituri	11,76	301	35,5	1353	82,10	1657
Taieri de regenerare	12,9	1900	87,1	9498	41,90	9502
Lucrari de conservare	0,9	30			9,00	300
Taieri de igiena	188,25	163	151,9	640	753,00	990
T. accidentale I
T. accidentale II
Total	226,94	2427	310,48	11491	981,32	12779

¹ Volumul ramas de recoltat s-a diminuat cu volumul taierilor accidentale I.

In cazul de fata, in urmatorii 5 ani de aplicabilitate ai amenajamentului au mai ramas de recoltat:

• 9 802 m³ – produse principale din speciile 47%Fag; 49% Gorun, 3%Pin, 1% Diverse tari;
• 1 897 m³ – produse secundare din speciile 45% Fag; 13% Gorun, 21% Molid+Pin; 11% Carpen; 10% diverse specii;
•   990 m³ – taieri de igiena.

Deoarece in primii 5 ani de aplicare a Amenajamentului s-a recoltat sub nivelul prevederilor  in urmatorii 5 ani pot fi exploatati 12 779m³. Aceasta valoare conduce spre un nivel al recoltelor anuale de 2556m³/an, respectiv la o medie de 4,6m³/an/ha,  adica la nivelul cresterii curente a arboretelor 4,6m³/an/ha).

 

Emisii de poluanți fizici, chimici și biologici generați de intervențiile și activitățile PP:

Singurii poluanți generați de activitățile propuse prin Amenajament sunt gazele de la eșapamentele utilajelor și autovehicelelor utilizate la transportul și exploatarea lemnului. Având în vedere că frecvența intervențiilor pe o suprafață este de o data la 10 ani iar durata intervenției este de regulă de 1-2 luni (maxim) iar cantitățile de combustibili utilizați sunt mici, rezultă că emisiile de acest gen sunt nesemnificative.

Deşeuri generate de PP şi modalitatea de gestionare a acestora

Amplasament	Tip deșeu	Mod de colectare/ evacuare	Responsabil
Organizarea de santier	Menajer	Container tip pubelă, se va colecta periodic prin  colaborare cu firmă de colectare autorizată	Firma exploatare; Ocol silvic
	Deșeuri metalice	Se vor colecta într-un spațiu special amenajat și se vor preda societăților de colectare valorificare atestate	Firma exploatare; Ocol silvic
	Uleiuri	Se vor colecta într-un recipient special și se vor  preda societăților de colectare valorificare atestate	Firma exploatare; Ocol silvic
	Anvelope uzate	Se vor colecta într-un spațiu special amenajat și se vor preda societăților de colectare valorificare atestate	Firma exploatare; Ocol silvic
Parchet	Rumeguș și  resturi nevalorificabile (crengi)	Resturile nevalorificabile se așeaza ordonat în martoane la sfârșitul lucrărilor de exploatare și rămân în pădure unde se transformă prin procese naturale în humus.	Firma exploatare; Ocol silvic

Categoriile de folosinta actuale ale terenurilor sunt cele prezentate in tabelul urmator.

 

Nr. crt.	Simbol	Categoria de folosinta	Suprafata (ha)
			Totala	Gr.I	Gr.II
1	2	3	4	5	6
1	P	Fond forestier total	557,03	546.01	-
1.1	P.D.	Terenuri acoperite cu padure	546.01	-	-
1.2	P.C.	Terenuri care servesc nevoilor de cultura	-	-	-
1.3	P.S.	Terenuri care servesc nevoilor de productie silvica	-	-	-
1.4	P.A.	Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestiera	-	-	-
1.5	P.I.	Terenuri afectate impaduririi	-	-	-
1.6	P.N.	Terenuri neproductive	-	-	-
1.7	P.T.	Terenuri scoase temporar din fondul forestier	11.02	-	-
1.8	P.O.	Ocupatii si litigii	11.02	-	-

         

Prin amenajament nu se propun modificari ale folosintei actuale a terenurilor (exceptand situatia in care se vor rezolva litigiile).

Nu sunt propuse drumuri noi. Drumurile existente nu apartin proprietarului.

Ponderea padurilor din suprafata totala a fondului forestier analizat este de 98 %.

Pe teritoriul fondului forestier din U.P. VIII Capeni nu exista enclave.

 

Descrierea proceselor tehnologice

La stabilirea solutiilor tehnice in amenajament, obiectivele de protectie (conservare) si productie stabilite la amenjarea anterioara au fost armonizate cu cele ale Planurilor de management ale ariilor protejate respectiv:

• Protecţia solurilor şi terenurilor cu pante mari împotriva eroziunii şi a alunecărilor de teren;
• Asigurarea exercitarii functiei de protectie a padurilor incluse in siturile Natura 2000 "ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor” si " ROSPA 0082  muntii Bodoc-Baraolt”
• Producţia de masă lemnoasă de calitate superioară;
• Asigurarea condiţiilor pentru realizarea de produse nelemnoase valorificabile.

Pe lângă obiectivele economice, sociale şi ecologice menţionate mai sunt stabilite următoarele obiective social-economice cu caracter general : 

• menţinerea şi dezvoltarea fondului forestier prin sporirea potenţialului de producţie şi protecţie;

• introducerea sau menţinerea în cultură a speciilor autohtone, corespunzător condiţiilor staţionale existente;

• limitarea volumului tăierilor la nivelul indicat de amenajament;

• gospodărirea diferenţiată a arboretelor, în raport cu ţelul principal de producţie şi/sau protecţie;

• aplicarea de tehnologii de recoltare a produselor lemnoase şi nelemnoase prin care să se evite degradarea solului şi a seminţişului.

Pentru atingerea acestor obiective, arboretele au fost incluse dupa caz in una din cele 2 tipuri de categorii functionale:

Tipul de categorie functionala	Categorii functionale	Teluri de gospodarire	Suprafata
			ha	%
II	1.2.a	Paduri cu functii speciale de protectie situate in statiuni cu conditii grele sub raport ecologic, precum si arboretele in care nu este posibila sau admisa recoltarea de masa lemnoasa, impunandu-se numai lucrari speciale de conservare.	9.02	2
IV	1.5.n	Paduri cu functii speciale de protectie pentru care sunt admise, pe langa gradinarit si cvasigradinarit, si alte tratamente, cu impunerea unor restrictii de aplicare	536.99	96
Alte terenuri			11.02	2
Total			557.03	100

Tehnica de executie a lucrarilor este prezentata detaliat in Amenajament si in Normele tehnice de profil, in continuare se face doar o prezentare succinta a categoriilor de lucrari propuse.

Lucrarile de regenerare si impadurire constituie o veriga importanta a complexului de lucrari din fondul forestier, menite sa contribuie la conservarea si dezvoltarea lui.

          Planificarea lucrarilor de regenerare s-a facut tinand seama de situatia inregistrata cu prilejul descrierii unitatilor amenajistice, de nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planului decenal de recoltare a produselor principale si a planului lucrarilor de conservare, precum si de necesitatea creerii unei structuri corespunzatoare a arboretelor.

Lucrarile de regenerare si impadurire cuprind, in general, urmatoarele categorii de lucrari:

A – Lucrari necesare pentru asigurarea regenerarii naturale;

B -  Lucrari de regenerare artificiala;

C -  Completari in arborete care nu au inchis starea de masiv;

D -  Ingrijirea culturilor tinere;

E -  Impaduriri in terenuri cu conditii extreme.

Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor au fost stabilite pentru toate arboretele care la data culegerii datelor din teren indeplineau conditiile de consistenta, varsta, stadii de dezvoltare etc. precum si cele care vor realiza aceste conditii in cursul deceniului de aplicare a acestui amenajament. Modul de executare a lucrarilor de ingrijire va fi diferit, in functie de structura si functia arboretelor si daca acestea au fost sau nu parcurse la timp cu asemenea lucrari.

Degajari au fost propuse a se executa in arboretul tanar din u.a. 12 B, 13 D, 15 B, pe o suprafata totala de parcurs in deceniu de 15.01ha. Pana in prezent nu au fost executate.

La efectuarea degajarilor s-a urmarit stoparea fenomenului de coplesire si eliminare a speciilor valoroase de catre alte specii de valoare redusa (precum mesteacanul, salcia capreasca, plopul tremurator, carpenul, aninul) dar cu cresteri rapide, tehnica de lucru bazandu-se pe taierea sau ruperea varfurilor exemplarelor coplesitoare de la 10-30cm sub varful exemplarelor valoroase. De asemenea, prin degajari s-au extras si exemplarele de fag infurcite, cele cu tendinta de labartare si cele provenite din lastari. Se va acorda atentie mentinerii si promovarii exemplarelor de gorun. Degajarile se vor executa in perioada de vegetatie, in lunile august-septembrie. 

Curatiri au fost prevazute a se executa in  arboretele tinere din u.a. u.a. .: 1, 2 C, 5 B, 7, 9B, 12 B, 13 E, 15 C. 16 C, 16 E, 17 E, 17 F, 18 C, 18 F, 18 H, 21 B si 21 E, arborete a caror suprafata totala este de 115.62ha. Deoarece in primii 5 ani suprafata parcursa a fost de 31,42ha, pentru urmatorii 5 ani au mai ramas de executat lucrari pe 79,28ha.

In general, cu ocazia curatirilor se va practica o selectie negativa, urmarindu-se extragerea cu precadere a exemplarelor rau conformate, uscate, ranite, infurcite, coplesite sau a celor din specii nedorite. Dupa executarea lucrarilor, consistenta nu trebuie sa coboare sub 0,8. Avand in vedere ca in unele arborete se gaseste in proportii mici si gorun, exemplarele de gorun vor fi ingrijite cu atentie, extragandu-se exemplarele de fag, carpen, mesteacan, salcie si diverse moi din jur, care le jeneaza in crestere.

Rarituri se executa in general in arboretele aflate in stadiile de paris, codrisor si codru mijlociu, in scopul reducerii numarului de exemplare la unitatea de suprafata, prin efectuarea unei selectii individuale intra si interspecifice care conduce la ameliorarea starii de desime, a compozitiei si calitatii arboretelor, a cresterii rezistentei arboretelor la actiunea factorilor vatamatori, a pregatirii arboretelor pentru regenerare precum si in scopul recoltarii si valorificarii rationale si superioare a masei lemnoase rezultate. Prin selectia pozitiva, cu caracter individual, care se realizeaza in cadrul rariturii, se promoveaza arborii de viitor, care raman in padure pana la termenul exploatarii.

S-au propus lucrări de rărituri în arboretele din u.a.: 3, 4, 5 B, 6 A, 6 B, 7, 13 E, 15 A, 17C, 17 E, 17 F, 18 D, 19 B, 19 C, 20 B, 20 C, 21 B, 21 C, 21 D, 21 E, 21 F si 22 C. Suprafata totala a acestor arborete in care s-au propus rarituri este de 118.03ha, dar suprafata efectiva de parcurs in deceniu este de 117.62 ha datorita faptului ca in unele arborete s-au prevazut rarituri pe o parte din suprafata.

Pentru urmatorii 5 ani au mai ramas de execuat pe o suprafata totala de parcurs de cca. 82,10ha.

Prin aplicarea rariturilor se va urmari alegerea si favorizarea arborilor bine conformati, cu crestere buna si cu o coroana simetric constituita. De asemenea, se va urmari spatierea cat mai uniforma a arborilor. Intensitatea rariturilor va fi moderata iar consistenta nu va scadea sub 0.8. Pe langa arborii bolnavi, defectuosi, raniti la exploatare, infurciti etc., prin rarituri vor fi extrasi treptat si arborii codominanti care impiedica dezvoltarea arborilor de valoare. Se va actiona selectiv atat in plafonul superior cat si in cel inferior al coronamentului.

În molidişurile din u.a. 4, 19 B, 20 B, 20 C, 21 C, 21 D, 21 F, arborete aflate în afara arealului natural, prin rărituri se va acţiona selectiv atât în plafonul superior cât şi în cel inferior al coronamentului, iar ulterior se va interveni cu precădere în plafonul inferior. Totuşi, avînd în vedere că majoritatea sunt la prima intervenţie, extragerile din plafonul superior trebuie să fie prudentă pentru a nu afecta starea de masiv. Pentru a mări stabilitatea acestora la acţiunea factorilor climatici vătămători se vor păstra în compoziţie fagul, paltinul, chiar şi unele exemplare de mesteacăn.

În restul arboretelor, accentul principal se va pune pe selecţia pozitivă, acţionând pe întreg profilul vertical al arboretului, se acordă atenţie atât gorunului ca specie de mare importanţă cît şi fagului, cireşului, paltinului şi a altor specii principale. Răşinoasele din completarea regenerării vor fi extrase treptat din arboret, până la atingerea proporţiilor prevăzute în compoziţia tel. Pentru creşterea stabilităţii în zonele în care gorunul tinde să formeze arborete pure este necesar menţinerea şi formarea subetajului (din carpen) peste tot unde este posibil, acest lucru va împiedica înţelenirea solului în stadiul de codrişor şi codru.         

Igienizarea padurii

          In scopul mentinerii unei stari fitosanitare corespunzatoare a padurilor unitatii de productie studiate, in arboretele pentru care nu s-au propus a se executa alte categorii de lucrari cu caracter silvic (taieri de produse principale, lucrari de ingrijire si conducere, lucrari de regenerare) se vor efectua taieri de igiena. In arboretele care vor fi parcurse cu lucrari de ingrijire si de regenerare, igienizarea acestora in anul respectiv se va realiza concomitent cu aceste interventii.

          S-a estimat parcurgerea arboretelor cu cate o interventie, in medie, pe an, insa numai orientativ, periodicitatea efectiva a aplicarii taierilor de igiena depinzand de starea arboretelor la momentul respectiv.

          Volumul estimat a se recolta prin taieri de igiena la o interventie este de cca. 0,88m³/an/ha, aceasta valoare avand insa tot un caracter orientativ, volumul efectiv ce va fi extras prin aceste lucrari fiind determinat de starea de fapt a fiecarui arboret in perioada data.

          Produsele de igiena vor rezulta din extragerea arborilor uscati, rupti, doborati etc., in conditii relativ normale de clima si vegetatie, cu respectarea recomandarilor referitoare la mentinerea unei cantitati de lemn mort in arboretele incluse in Situl Natura 2000 ROSPA0082.

Taieri de regenerare (tratamente)

Referitor la felul tratamentelor ce se vor aplica, s-a propus tratamentul tăierilor progresive (insamantare, punere in lumina, racordare) in fagetele pure, fagetele amestecate,  gorunetele pure, si goruneto-fagete.

Tratamentul taierilor progresive are ca scop principal declansarea si apoi dezvoltarea pe suprafete cat mai mari (minim 70%) a regenerarii naturale a speciilor autohtone valoroase (FA, GO). Taierile se executa repetat, in medie trei-patru taieri pe o perioada de regenerare de 30 ani in fagete si fagete amestecate si de 15-20 ani in gorunete, la intervale variabile in functie de anii de fructificatie si gradul de instalare si dezvoltare a semintisului. Aplicarea tratamentului  consta in deschiderea de  ochiuri de regenerare la primele taieri de insamantare, amplasate ca numar si marime potrivit instructiunilor silvice in vigoare, ochiuri care vor fi largite la urmatoarele taieri (taieri de punere in lumina a semintisului instalat), pana la racordarea totala a ochiurilor (ultima taiere) cand regenerarea naturala va ocupa minim 70% din suprafata.

Cu taieri progresive de insamantare se vor parcurge arboretele din u.a.5 A, 6 C, 8 A, 11, 12 A, si 19 A. Aceste arborete sunt fagete pure si goruneto-fagete, au consistente cuprinse intre 0,7 si 0.8 iar  procesul de regenerare naturala este declansat pe procente cuprinse intre 20% si 40% din suprafata. Aceste arborete se vor parcurge cu o singura interventie in deceniu, cu prilejul careia se va extrage circa 30-33% din masa lemnoasa existenta, prin care se vor deschide ochiuri de regenerare cu diametre de 0,5-1,5H. Se va pune accent pe extragerea arborilor de amestec in special de carpen, din jurul arborilor de valoare (seminceri) din speciile principale (fag si gorun), pentru a se pune bazele unei regenerari naturale din samanta, in principal pentru aceste doua specii.

In fagetele pure din din u.a. 2 A si 2 B,  in goruneto-fagetele din u.a. 10 A, 13 B, 16 A, si in gorunetul pur din 14 A a fost prevazuta aplicarea taierilor progresive de punere in lumina, in continuare taierii de insamantare aplicate anterior.

La executarea taierilor de punere in lumina se vor pune in lumina semintisurile existente, se vor deschide si ochiuri noi, de insamantare in portiunile neregenerate sau se pot racorda cele regenerate integral. Largirea ochiurilor se face prin extragerea arboretului batran de pe marginile ochiurilor anterior create acolo unde exista semintis. In asemenea situatii, largirea ochiurilor se face de regula spre sud, sud-vest in cazul promovarii speciilor de umbra, in cazul de fata a fagului si spre nord, nord-est pentru cele de lumina, tinandu-se seama si de influenta conditiilor de relief si de caracteristicile ecologice ale tipurilor de padure prezente.

In fagetul pur din u.a. 2 D s-au prevazut a se aplica taieri progresive de punere in lumina si racordare datorita suprafetei mici si procentului ridicat de regenerare. Arboretul este un palc dintr-un fost u.a. mai mare carea fost deja parcurs cu taierea de racordare. Acest arboret urmeaza a fi parcurs cu doua interventii in deceniu. In primii ani se va pune in lumina semintisul existent urmand ca spre sfarsitul deceniului sa sa se intervina cu taieri de racordare pentru a se extrage integral arboretul existent.

In arboretul din u.a. 17 B in care specia preponderenta este pinul, sunt prevazute taieri progresive cu impaduriri sub masiv. Acest tratament presupune ca inainte de executarea taierii sa se execute lucrari de ajutorare a regenerarii naturale constand in special din mobilizari partiale ale solului in anii de fructificatie la speciile de baza si completarea regenerarii naturale in ochiurile existente in special cu puieti de gorun, avand ca rezultat final  inlocuirea arboretului de pin si aducerea arboretului catre tipul natural fundamental de padure.

In afara precizarilor facute mai sus pentru aplicarea fiecarui tratament in parte, mai mentionam urmatoarele aspecte de ordin special privind recoltarea posibilitatii de produse principale :

• In arboretele din u.a. 2 A, 5 A, 6 C, 8 A, 10 A, 11, 12 A, 13 B, 14 A,  16 A, 17 B si 19 A se va executa mobilizarea solului in anii de fructificatie pentru a favoriza instalarea semintisurilor;
• Arboretele din u.a. 2 A, 2 B, 2 D, 5 A, 12 A, 16 A, in care exista semintis natural instalat pe 30% - 70% din suprafata vor fi parcurse cu  descoplesiri (lucrare de ingrijirea semintisului);
• In arboretul din u.a. 2 D, in care exista semintis natural instalat pe 70% din suprafata, se recomanda executarea de lucrari de indepartare a semintisului si tineretului neutilizabil.  Aceste lucrari trebuie executate cu precadere in portiunile in care semintisul speciilor secundare este majoritar sau tinde sa copleseasca speciile de baza, in sensul tinerii carpenului, mesteacanului si plopului in raport de subordonare fata de fag si gorun.
• Pentru protejarea regenerarii naturale existente si evitarea producerii de prejudicii asupra semintisului utilizabil instalat, se vor respecta instructiunile privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare a masei lemnoase. Exploatarea se va face pe cat posibil iarna, pe zapada, respectandu-se tehnologiile indicate in instructiunile in vigoare. Se va insista pe curatirea corespunzatoare a resturilor de exploatare, amenajarea cailor de scos-apropiat cu protejarea arborilor marginali, limitarea la minim a drumurilor de acces in arborete.

Deoarece arboretele in care s-a propus a se executa acest tip de tratament sunt incluse in situri Natura 2000, in care se urmareste conservarea cu prioritate a biodiversitatii, se recomanda ca in timpul lucrarilor de marcare sa se identifice arborii importanti pentru biodiversitate, in special a celor scorburosi, uscati sau in curs de uscare, cei care adapostec cuiburi de pasari.

          Acesti arbori nu vor fi marcati si nu vor fi extrasi in timpul lucrarilor de exploatare, dar se vor mentiona ca atare (eventual la categoria escari in actele de punere in valoare). Se recomanda mentinerea unui numar de 4-5 arbori/ha, relativ uniform distribuiti pe suprafata.

De asemenea, este posibil sa fie instituite perioade de restrictie la executarea lucrarilor (probabil in perioada cuibaritului), dar aceste masuri vor fi anuntate de custozii respectivelor arii protejate.

Lucrările de conservare s-au propus in arboretele din unitatile amenajistice: 14 B, 17 D. Arboretele incluse in planul lucrarilor de conservare sunt arborete cu varste de 110 si 120 de ani. Se va urmari eliminarea arborilor debilitati, uscati sau care jeneaza dezvoltarea exemplarelor valoroase si viguroase. Totodata, se va incerca rarirea sau extragerea treptata a arborilor de mari dimensiuni si creerea de nuclee de regenerare. Avand in vedere faptul ca procentul de regenerare precum si proportia semintisului utilizabil difera de la caz la caz, procentele de extras variaza intre 8 si 15%, procentul mediu fiind de 10%. In aceste arborete, se vor promova nucleele existente de regenerare naturala din specii valoroase, prin efectuarea de extractii de intensitate slaba ce se vor incadra in cele prevazute in amenajament.

Tehnologiile de exploatare trebuie să urmărească diminuarea efectelor negative legate de reducerea consistenţelor prin evitarea erodării golurilor, a vătămării seminţişurilor şi a arborilor rămaşi în picioare, evitarea creerii de dezechilibre hidrice etc. În acest sens, se va interzice aplicarea tehnologiei “arborilor cu coroană”, considerată nonecologică.

Cea mai adecvată tehnologie de exploatare pentru arboretele studiate, ţinând cont de condiţiile staţionale şi de vegetaţie specifice, este metoda “în trunchiuri şi catarge”. Conform acestei metode, arborii se doboară, se curăţă de crăci, se însemnează pentru sortare, în funcţie de defectele lemnului şi se secţionează în trunchiuri lungi, de dimensiuni care să permită apropiatul la instalaţia de transport cu ajutorul atelajelor sau cu tractorul.

De altfel, cele mai adecvate mijloace de colectare a lemnului sunt atelajele (pentru “scos“) şi tractoarele articulate forestiere (pentru “apropiat“). Coroana arborilor se fasonează separat la locul de doborâre al arborilor, colectarea făcându-se sub formă de legături, cu dimensiuni stabilite pentru a se evita vătămarea solului şi a arborilor rămaşi pe picior. Scosul lemnului subţire se va face concomitent cu a celui gros.

Pentru o exploatare raţională şi ecologică considerăm necesară respectarea următoarelor recomandări :

-specificarea tehnologiei în contractele, autorizaţiile de exploatare şi procesele verbale de predare;

-menţionarea în autorizaţiile de exploatare a procentului pe suprafaţă a seminţişului utilizabil înainte de tăiere şi a pierderilor admisibile;

• arborii de pe marginea drumurilor de colectare să fie protejaţi;
• doborârea arborilor să se facă în afara ochiurilor de regenerare;

-folosirea pe cât posibil a drumurilor de tractor existente şi reamenajate şi evitarea deschiderii de drumuri noi cu buldozerul;

• cioatele, în special cele de răşinoase, să fie de înălţime corespunzătoare şi să fie cojite;
• curăţarea de crăci şi martonarea acestora să se facă în afara ochiurilor de seminţiş;

-exploatarea să fie controlată periodic de către personalul de teren, care să semnaleze şi să sancţioneze eventualele nereguli;

-reprimirea parchetelor să se facă după curăţirea corespunzătoare a resturilor de exploatare.

În concluzie, administratorul fondului forestier studiat are obligaţia de a urmări respectarea strictă a restricţiilor de exploatare şi a tuturor prevederilor impuse în acest sens prin “Codul silvic” din 2008 (Legea 46/2008) şi prin celelalte normative în vigoare.

Caracteristicile PP existente,  propuse sau aprobate,  ce pot genera impact cumulative

Pe langa amenajamentul U.P. VIII Capeni, Ocolul Silvic Baraolt mai administreaza padurile incluse in alte 13 unitati de productie.

Asa cum reiese din tabelul 7, cu exceptia U.P. III Parohii, a carui valabilitate expira anul viitor toate celelalte unitati au fost avizate de catre MMAP si au parcurs etapa de incadrare pentru Avizul de mediu.

Metodologia de calcul a volumelor de extras in deceniul de valabilitate a amenajamentelor este unitara, indiferent de marimea unitatii de productie sau de natura de proprietate. La fel este si zonarea functionala.

In consecinta, volumele de extras stabilite pentru fiecare amenajament in parte urmaresc asigurarea continuitatii recoltelor pe termen lung (60 ani) si respectarea unor cantitati maximale care sa nu depaseasca cu mai mult de 20% (in cazurile extrem de defavorabile) recoltele considerate “normale” (egale cu cresterea naturala a padurii respective).

Deoarece amenajamentul, in general, cuprinde un ansamblu de lucrari cu rol de dezvoltare si conservare a fondului forestier si a efectelor protective asupra mediului, nici structura actuala a fondului forestier si nici cea viitoare rezultata ca urmare a aplicarii masurilor de gospodarire nu sunt in masura sa genereze efecte cumulative negative asupra mediului inconjurator sau a ariei protejate.

Masuri de gospodarire pentru arboretele din ROSPA0027/ ROSPA0082

          Circa 64% din pădurile unităţii de producţie UP VIII Capeni fac parte din situl Natura 2000 ROSPA0082 “Munții Bodoc Baraolt” iar restul de 36% se suprapun peste Situl "ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor” şi au fost incluse convenţional in grupa funcţională 1.5.n. Dintre acestea, 9,02ha au funcţii prioritare de intensitate funcţională mai ridicată şi ca urmare pentru ele au fost adoptate măsuri restrictive mai ridicate impuse de regimul de protectie deosebita.

Cu ocazia discutiilor si analizelor organizate la cele doua Conferinte de amenajare la care au participat si reprezentanti ai custozilor Siturilor Natura 2000 si ai Agentiei de Mediu nu au fost formulate restrictii specifice de gospodarire a padurilor deoarece inca nu erau elaborate planuri de management pentru acestea.

Suplimentar, s-a convenit ca 4-8 arbori/ha considerati ca importanti pentru conservarea biodiversitatii, din cadrul benzilor ce urmeaza a fi exploatate, sa fie mentinuti. Criteriile de selectie a acestora sunt:  arborii cu cuiburi si scorburi care ar putea constitui adapost pentru animale sau pasari, arborii uscati sau in curs de uscare ce nu constituie un pericol din punct de vedere al securitatii muncii, o parte din arborii si arbustii de la liziera padurii. Este recomandabil ca exemplarele ce urmeaza a se mentine dupa exploatare sa fie pe cat posibil cat mai uniform distribuite.

De asemenea pentru conservarea biodiversitatii este util de mentinut o cantitate de              5-10m³/ha de “lemn mort”. Prin lemn mort se inteleg arborii uscati, deperisati sau in curs de uscare, cazuti sau pe picior. Acestia nu se vor extrage sistematic cu ocazia lucrarilor propuse a se executa in arboretele respective.

Este totodata recomandat sa se mentina o legatură continuă cu custozii ariilor respective in vederea identificarii elementelor de biodiversitate ale speciilor rare, amenintate sau periclitate si a stabilirii in comun a masurilor de gospodarire adecvate.

O alta serie de masuri de conservare a biodiversitatii consta in programarea taierilor sau a altor interventii cu perioadele critice pentru speciile protejate. Astfel, nu este indicat a se programa lucrari de exploatare in perioada de imperechere sau de cuibarit a anumitor specii, in vederea asigurarii linistii in aceasta perioada. Este important de cunoscut zonele si perioadele de pasaj sau de concentrare critica pentru anumite specii de pasari sau mamifere.

Pentru pasări este important de protejat arborii si arbustii de la liziera padurilor acolo unde multe specii cuibaresc sau se adapostesc in perioadele cu timp nefavorabil.

Pe masura identificării elementelor de biodiversitate este util ca acestea sa fie marcate pe hărți și periodic luate măsuri de monitorizare. Toate aceste actiuni trebuie efectuate sub indrumarea si cu consultarea custozilor ariilor protejate sau a altor specialisti in probleme de protectie a mediului.

Masuri de gospodarire pentru arboretele afectate de factori destabilizatori

Pe parcursul aplicării prevederilor amenajamentului, arboretele pot fi afectate, în diferite grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici şi abiotici: incendii, doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă, inundaţii, secetă, atacuri de dăunători, uscare anormală etc.

În vederea gospodăririi durabile a fondului forestier, din restul subunitatilor de gospodarire (A, M) este necesară extragerea materialului lemnos si valorificarea acestuia. Recoltarea materialului lemnos se va realiza cu respectarea prevederilor legislaţiei silvice în vigoare și va   consta în:

• “extragerea integrală a materialului lemnos“ - în arboretele afectate integral de factori biotici şi abiotici și în cele care, prin extragerea arborilor afectaţi, se determină încadrarea arboretelor în urgenţa I de regenerare;
• “extragerea arborilor afectaţi“ - în arboretele afectate parţial de factori biotici şi abiotici.

Volumul rezultat se va încadra ca:

Produse accidentale I – ” volumul provenit din arborii dintr-un arboret afectat integral de factori biotici și/sau abiotici și/sau arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mare de ½ din vârsta exploatabilității tehnice, afectați parțial de factorii biotici și/sau abiotici”.

Produse accidentale II – ” volumul provenit din arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mică sau egală cu ½ din vârsta exploatabilității tehnice, afectați parțial de factorii biotici și/sau abiotici”

Masa lemnoasă care se recoltează ca produse accidentale I se precomptează ca produse principale, numai dacă aceasta provine din subunităţi de gospodărire pentru care se reglementează procesul de producţie, celelalte produse accidentale I, precum şi produsele accidentale II, nu se precomptează.

În condiţiile în care cuantumul volumului rezultat se încadrează sub nivelul pentru care legislaţia stabileşte modificarea prevederilor amenajamentului, acesta poate fi recoltat ca produse accidentale, după întocmirea şi aprobarea actelor de punere în valoare.

Conform Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 766 din 23 iulie 2018, cu modificările și completările ulterioare, prevederile amenajamentului silvic în vigoare se modifică, inclusiv în situaţia în care acesta nu este aprobat, în următoarele cazuri:

1. volumul arborilor afectaţi de factori destabilizatori biotici şi/sau abiotici dintr-un arboret însumează peste 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului, determinat prin diminuarea volumului prevăzut în partea „Descrierea parcelară" din amenajamentul silvic, cu volumul recoltat de la intrarea în vigoare a acestuia; fac excepţie arboretele pentru care volumul însumat al arborilor afectaţi este mai mic sau egal cu volumul care poate fi extras prin lucrările silvotehnice curente prevăzute de amenajamentul silvic în vigoare;
2. arborii afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, dintr-un arboret, sunt concentraţi pe o suprafaţă compactă mai mare de 0,5 ha sau în situaţia în care extragerea arborilor afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, prevăzuţi la lit. a), determină încadrarea arboretelor în urgenţa 1 de regenerare. Încadrarea arboretelor în urgenţa 1 de regenerare se stabileşte de către proiectant. Pentru suprafeţele de peste 0,5ha, ,,necesare realizării instalaţiilor de scos – apropiat, nu este necesară modificarea prevederilor amenajamentului silvic;
3. seminţişul utilizabil corespunzător compoziţiei de regenerare este instalat pe cel puţin 30% din suprafaţa arboretelor situate în zonele de stepă, silvostepă şi câmpie forestieră, exploatabile în primii 10 ani, neincluse în planul decenal de recoltare a produselor principale, în care proporţia speciilor de stejari este de cel puţin 40%;
4. este necesară schimbarea soluţiilor de gospodărire a pădurilor şi/sau regenerarea artificială a terenurilor forestiere şi anume: schimbarea compoziţiei de regenerare cu alte specii decât cele prevăzute în amenajament sau în cadrul tipului natural fundamental de pădure, suspendarea pe perioada aplicării amenajamentului a regenerării artificiale a unor terenuri temporar neproductive;
5. arborii afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, fac parte din arborete încadrate în tipul I funcţional;
6. volumul de recoltat prin lucrări de conservare la nivel de arboret depăşeşte cu peste 50% volumul de extras stabilit prin amenajamentul silvic.

Principalele măsuri de gospodărire în cazul apariţiei în viitor a unor calamităţi naturale (atacuri de dăunători; uscare anormală; doborâturi şi/sau rupturi produse de acţiunea vîntului şi a zăpezii etc.) sunt:

• semnalarea de către personalul silvic şi, dacă este cazul, măsurarea suprafeţelor afectate;
• punerea în valoare în regim de urgenţă a masei lemnoase din suprafeţele calamitate, cu respectarea prevederilor Codului silvic şi a normelor tehnice;
• extragerea cu prioritate a produselor accidentale (doborâturi şi rupturi de vânt dispersate sau în masă, precum şi uscări provocate de factori biotici – Ipidae), pentru evitarea proliferării si propagării atacului insectelor de scoarţă (Ipidae);
• curăţarea de resturi de exploatare a suprafeţelor afectate;
• reîmpădurirea eventualelor suprafeţe dezgolite în urma unor calamităţi; se vor utiliza specii indigene, caracteristice tipului natural fundamental de pădure;
• pentru volumul de lemn recoltat în urma calamităţilor se vor face precomptările necesare, în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal; necesitatea şi modalitatea de efectuare a precomptărilor sunt reglementate de OM nr.3814/2012, O.M.670/2014 şi celelalte legi şi norme tehnice în vigoare.

În funcţie de factorii destabilizatori, de vârsta arboretelor afectate şi de gradul de vătămare a acestora, lucrările generale enumerate anterior pot prezenta unele particularităţi; în unele cazuri, pentru refacerea arboretelor afectate de calamităţi sunt necesare şi alte măsuri specifice gospodăririi silvice: completări, îngrijirea culturilor, lucrări de îngrijire etc.

Aplicarea lucrărilor menţionate mai sus se va face cu respectarea prevederilor legale şi a normelor tehnice silvice.

Doborâturile şi rupturile produse de acţiunea vântului şi a zăpezii reprezintă factori perturbatori importanţi ce ar putea crea dezechilibre ecologice în păduri, în special în molidişuri. Doborâturile şi rupturile pot afecta arborii dispersaţi, grupe de arbori sau pot fi “în masă”, ducând la reducerea productivităţii pădurilor precum si afectarea funcţiilor pe care le îndeplinesc, prin rărirea arboretelor.

În cazul producerii unor doborâturi şi/sau rupturi de vânt sau zăpadă, se pot lua următoarele măsuri de gospodărire:

• punerea în valoare şi exploatarea masei lemnoase afectate de doborâturi/rupturi, prin tăieri de igienă sau tăieri de produse accidentale, cu respectarea legislaţiei şi normelor tehnice;
• curaţarea de resturi de exploatare a zonelor afectate;
• reîmpădurirea eventualelor suprafeţe dezgolite  în urma doborâturilor în masă, cu specii corespunzătoare tipului natural fundamental de padure, cu respectarea normelor tehnice.

Atacuri produse de dăunători biotici, în special insecte:

În arborete pot avea loc atacuri de dăunători biotici sau diferite boli caracteristice speciilor forestiere. În cazul producerii unor astfel de atacuri de dăunători biotici, se pot lua următoarele măsuri de gospodărire, cu respectarea legislaţiei şi normelor tehnice în vigoare:

• identificarea focarelor de infecţie;
• punerea în valoare imediată a masei lemnoase afectate;
• extragerea arborilor afectaţi şi curăţarea de resturi a suprafeţei afectate, pentru evitarea înmulţirii în masă a insectelor de scoarţă şi a deprecierii lemnului;
• reîmpădurirea eventualelor goluri din arborete apărute în urma extragerii arborilor infestaţi.

Sumarul efectelor generate de implementarea PP

Implementarea prevederilor Amenajamentului va genera o serie de efecte, marea majoritate pozitive, sub aspectul conservarii  si dezvoltarii biodiversitatii. Aceste efecte sunt pe termen scurt (intre cateva zile si maxim 2-3luni) o singura data pe o perioada de 10 ani. Suprafetele de parcurs sunt mici si dispersate. Cantitatile de noxe sunt nesemnificative iar zgomotul se produce pe o perioada de maxim 8h/zi in perioada de executie a lucrarilor pe o distanta de max. 100-200m,  in jurul motofierastrului.

Sumarul efectelor generate de implementarea PP

Etapa	Efecte	Tipuri de intervenție care generează efectul	Modalitatea de cuantificare	Cuantificarea efectelor	Distanța până la care se resimt efectele	ANPIC potențial afectate	Alte informații suplimentare
Lucrari de regenerare	-	ajutorarea reg. naturale	nr. puieti/ha	5000p/ha	-	ROSPA0082	suprapunere integrala
Degajari	modificare compozitie	extragerea exemplarelor	evaluare consistenta si compoz.	procent specii/ grad acoperire	-	ROSPA0082	suprapunere integrala
Curatiri	modificare compozitie	extragerea exemplarelor	- ” -	- ” -	-	ROSPA0027 ROSPA0082	suprapunere partiala
	emisii gaze esapament	taierea mecanica	concentratie noxe	nesemnifi cativa	<10m		suprapunere partiala
	zgomot	- ” -	decibeli	- ” -	<100m		- ” -
Rarituri	modificare compozitie	extragerea exemplarelor	- ” -	- ” -	-	ROSPA0027 ROSPA0082	suprapunere partiala
	emisii gaze esapament	taierea mecanica	concentratie noxe	nesemnifi cativa	<10m		suprapunere partiala
	zgomot	- ” -	decibeli	- ” -	<100m		- ” -
Taieri de regenerare/ conservare	modificare compozitie	extragerea exemplarelor	- ” -	- ” -	-	ROSPA0027 ROSPA0082	suprapunere partiala
	emisii gaze esapament	taierea mecanica	concentratie noxe	nesemnifi cativa	<10m		suprapunere partiala
	zgomot	- ” -	decibeli	- ” -	<100m		- ” -
Taieri de igiena	emisii gaze esapament	taierea mecanica	concentratie noxe	nesemnifi cativa	<10m	ROSPA0027 ROSPA0082	suprapunere partiala
	zgomot	- ” -	decibeli	- ” -	<100m		suprapunere partiala

 

Asa cum s-a prezentat in subcapitolul 1.1.1.15, efectele potential negative sunt de durata scurta, dispersate in timp si spatiu, iar in timp genereaza efecte pozitive mult mai mari cum ar fi:

- cresterea rezilientei habitatelor la efectul schimbarilor climatice prin cresterea rezistentei la doboraturile produse de vant;

- cresterea volumului coroanelor arborilor prin spatierea armonioasa a arboretelor;

- dozarea amestecurilor in sensul promovarii tuturor speciilor native specifice habitatelor naturale;

- imbunatatirea starii de sanatate prin extragerea arborilor afectati de boli sau daunatori.

Alte PP-uri cu care PP analizat poate genera impact cumulat

La cap.1.1.1.13 sunt prezentate celelalte Unitati de Productie aflate in administrarea Ocolului Silvic Baraolt. Aceste unitati sunt relativ apropiate de Unitatea studiata, dar asa cum s-a precizat la subcapitolul anterior implementarea prevederilor acestor Amenajamente nu este de natura sa produca efecte cumulative, deoarece sunt intocmite dupa aceleasi principii si norme.

De asemenea au fost solicitate autoritatilor de mediu competente informatii despre alte planuri/ programe din zona care ar putea sa genereze efecte cumulative dar, la data intocmirii studiului, nu sunt cunoscute astfel de situatii.

 

Nr. Crt.	Denumire UP/UB	Gradul de suprapunere peste arii naturale protejate incluse in reteaua Natura 2000 (SPA, SCI)	suprafata	ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor	RO SCI 0091 Herculian	ROSPA 0082,muntii Bodoc-Baraolt	RO SCI 0036 Cheile Varghisului	Rezervatia Cheile Varghisului
1	I VARGHIS	100%	1423,23	567,12	847,09		9,02	9,02
2	II DOBOSENI	52%	1763,03	25,12	882,99
3	III FILIA	34%	1107,47		371,25
4	IV BRADUT	80%	552		442
5	V TALISOARA	91%	613,11		560,55
6	VI BODOS	97%	320,83			311,07
7	VII BARAOLT	70%	869,03			611,09
8	VIII CAPENI	100%	557,03	203,75		353,28
9	IX MICLOSOARA	100%	257,77			257,77
10	X Aita Medie	100%	1093,62			1093,62
11	XI Aita Mare	100%	394,95			394,95
12	XII BELIN	100%	1083,8			1083,8
13	XV RACOS	100%	1537	1537
14	III PAROHII	100%	221			221
Total			11793,87	2332,99	3103,88	4326,58	9,02	9,02

 

Informații privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea PP-ului

Asa cum reiese din tabelul 9, suprafata U.P. VIII Capeni face parte din Ariilor protejate:

• Situl Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor– 203,75ha;
• Situl Natura 2000 ROSPA0082 Muntii Bodoc Baraolt – 353,28ha.

Pentru Situl ROSPA0082 Muntii Bodoc Baraolt a fost intocmit Planul de Management, publicat in M.O., parte I, nr. 872bis/ 1.11.2016.

Pentru Situl ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor a fost intocmit de asemenea un Plan de Management, publicat in M.O., parte I, nr. 540bis/ 19.07.2016.

          In continuare vor fi prezentate date preluate din aceste Planuri de Management precum si (dupa caz) din regulamentele de functionare a acestor Situri.

          Situl ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor include sau se suprapune partial cu alte situri cum ar fi: ROSCI0036 Cheile Varghisului; Rez. nat. Cheile Varghisului; Rez. nat. popasul pasarilor de la Sanpaul; rez. nat. Complex. geo. Racosul de Jos; Monumentele naturale: Coloanele bazault Racos si locul fosilifer Carhaga.

          Suprafata U.P. VIII Capeni se suprapune insa doar pe Situl ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor, celelalte arii protejate fiind in afara fondului forestier la distante apreciabile.

Situl Munţii Bodoc-Baraolt a fost declarat Arie de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0082 pentru protejarea a 21 specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei 2009/147/CE - Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Aquila pomarina, Pernis apivorus, Falco vespertinus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Lanius minor, Lullula arborea, Lanius collurio, Bonasa bonasia, Crex crex, Bubo bubo, Strix uralensis, Caprimulgus europaeus, Alcedo atthis, Picus canus, Aythya nyroca. Chiar dacă situl Natura 2000 ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt nu a fost desemnat pentru habitate de interes comunitar, sunt prezente pe teritoriul sitului următoarele habitate importante:

40A0* Tufărişuri subcontinentale peripanonice

6240* Pajişti stepice subpanonice

6520 Fâneţe montane

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae

 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto- Fagion.

Datorită menținerii folosințelor actuale nu se fragmentează habitatele existente.

Prezentarea măsurilor necesare care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea conservării favorabile a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

În cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate a amenajamentului, se vor produce calamități din cauza unor factori biotici sau abiotici neprevăzuți (gen doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă, uscări anormale, atacuri de insecte, incendii, alunecări de teren, inundații, rezinaj, răni provocate de faună etc.) se va proceda conform Ordinului M.A.P. nr. 766 / 2018 (pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier și a Metodologiei privind aprobarea depășirii posibilității / posibilității anuale în vederea recoltării produselor accidentale I), modificat și completat prin Ordinul M.M.A.P. nr. 933 / 2020, fără a fi necesară reluarea procedurii de evaluare de mediu. În principiu se va proceda astfel:

a) se vor modifica prevederile amenajamentului silvic, inclusiv în situația în care acesta încă nu este aprobat, numai în cazul în care:

- volumul arborilor afectați de factori destabilizatori biotici și/sau abiotici dintr-un arboret însumează peste 20% din volumul arboretului existent la data apariției fenomenului, determinat prin diminuarea volumului prevăzut în partea „Descrierea parcelară” din amenajamentul silvic, cu volumul recoltat de la intrarea în vigoare a acestuia; fac excepție arboretele pentru care volumul însumat al arborilor afectați este mai mic sau egal cu volumul care poate fi extras prin lucrările silvotehnice curente prevăzute de amenajamentul silvic în vigoare;

- arborii afectați de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, cu excepția arborilor afectați de doborâturi / rupturi de vânt / zăpadă și de incendii, dintr-un arboret sunt concentrați pe o suprafață compactă mai mare de 0.5 ha sau în situația în care extragerea arborilor afectați de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, prevăzuți la paragraful anterior, determină încadrarea arboretelor în urgența 1 de regenerare. Pentru suprafețele de peste 0.5 ha necesare realizării instalațiilor de scos – apropiat nu este necesară modificarea prevederilor amenajamentului silvic;

- arborii afectați de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, fac parte din arborete încadrate în tipul I funcțional;

b) pentru situațiile menționate la a), ocolul silvic va elabora o documentație, elaborată în baza unei analize în teren realizată împreună cu specialiștii legal abilitați, pe care o va trimite mai întâi spre avizare Gărzii Forestiere Covasna și ulterior spre aprobare autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;

c) în situația în care volumul produselor principale recoltate și / sau cele autorizate și / sau contractate în anul respectiv, cumulat cu volumul produselor accidentale I, va fi mai mare decât posibilitatea anuală stabilită pentru S.U.P. A, volumul produselor accidentale I cu care se va depăși posibilitatea anuală se va precompta în anul / anii următori de aplicare a amenajamentului silvic, în funcție de volumul cu care se depășește posibilitatea, prin reținerea de la exploatare a unui volum echivalent provenit din arborete cuprinse în planurile decenale de recoltare a produselor principale. Precomptarea la nivel de arboret se va realiza, de regulă, în ordinea descrescătoare a urgențelor de regenerare, evitându-se pe cât posibil arboretele încadrate în urgența 1 de regenerare;

d) masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici și / sau abiotici, care se va recolta din arboretele încadrate în subunitățile de gospodărire de tip K și M, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, nu se va precompta.

Conform Legii nr. 292 / 2018 (privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului), pentru amenajamentele silvice nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului, decât dacă prevăd împădurirea unor terenuri pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului.

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontaliere: Nu este cazul;

Alternative analizate:

Alternativa zero:

Inainte de analiza eventualelor solutii alternative, in cadrul grupului de lucru a fost analizata si “varianta 0”, neinterventia cu masuri silviculturale.

Pentru evaluarea modului de evolutie a habitatelor si speciilor de interes conservativ s-a apelat  la modul de evolutie al habitatelor din SUP E – “Protectie integrala” din zone apropiate geografic de padurile studiate dar si evolutia habitatelor forestiere precum si a habitatelor neforestiere din preajma zonelor strict protejate din cadrul Parcurilor Nationale sau Naturale din zona Harghita - Covasna.

Astfel, in cazul neinterventiei (protectiei integrale) se prognozeaza intr-un viitor apropiat si mediu 10- 40ani, o crestere a consistentei padurilor, scaderea considerabila a suprafetelor cu pasuni si pajisti din cadrul siturilor Natura 2000 in favoarea vegetatiei forestiere, cresterea cantitatii de “lemn mort” pe picior sau cazut, scaderea ponderii speciilor de lumina (a cvercineelor).

De asemenea, excesiva crestere a consistentei arboretelor va favoriza producerea de rupturi si doboraturi cauzate de vant sau zapada. Nu trebuie neglijat faptul ca structura actuala a habitatelor (doar 82% sunt naturale) este rezultatul modului de gospodarire din ultimul secol. Revenirea spre structurile natural fundamentale este un proces de durata si se realizeaza mai rapid prin interventii controlate decat prin noninterventie.

Referitor la unele specii de pasari, vor fi afectate cele care prefera raristi si paduri mixte sau cele care cuibaresc pe sol in stratul ierbos.

Aceste tendinte din fondul forestier vor conduce la posibile efecte dezastruoase asupra comunitatilor din aval care ar putea fi afectate de viiturile provocate de ploile torentiale care vor antrena resturile lemnoase provenite din lemnul mort cazut, fapt ce ar conduce la blocarea podurilor si podetelor de pe drumurile publice (forestiere) provocand astfel scurgerea necontrolata a apelor si afectarea locuintelor si obiectivelor social economice (a se vedea pagubele produse in perioada 2016- 2023 de viiturile succesive din bazinul Oltului.

Nu este de neglijat si cresterea efectivelor de urs, in special (in ultimii 4-5 ani populatia de urs a   crescut cu cca. 50%, fapt ce va conduce la cresterea frecventei incidentelor dintre populatia de urs si locuitorii din zona.

Solutii alternative analizate

Adoptarea solutiilor tehnice in amenajarea padurilor este o activitate reglementata strict printr-o serie de acte normative, norme tehnice si ghiduri de bune practici elaborate si imbunatatite periodic de mai bine de 60 de ani.

Prin urmare, odata stabilite obiectivele de gospodarire si telurile de productie si protectie pentru aceste arborete, variantele de solutii tehnice ce trebuie adoptate sunt limitate.

Principalele masuri de gospodarire prevazute in proiect sunt graduale, in corelatie cu intensitatea functionala atribuita fiecarui arboret in parte.

Astfel, pentru arboretele din:

Tipul II de intensitate functionala, Arboretele din tipul II de categorie funcţională sunt incluse în subunitatea de protecție de tip „M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită. În aceste arborete au fost prevăzute lucrări de conservare, lucrări de îngrijire  și lucrări de igienă.

• lucrari de conservare;
• lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor;
• taieri de igiena;
• lucrari de ajutorare a regenerarii si/sau regenerare artificiala (completari).

Tipul IV de intensitate functionala – paduri cu functii speciale de protectie pentru care sunt admise, pe langa gradinarit si cvasigradinarit si alte tratamente, cu impunerea unor restrictii de aplicare. Aceste arborete au fost incluse in subunitatea de codru regulat in care au fost propuse:

• lucrari de regenerare (taieri produse principale progresive);
• lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor;
• taieri de igiena;
• lucrari de ajutorare a regenerarii si/sau regenerare artificiala.

Toate cele 2 optiuni asigura regenerarea prin samanta cu specii corespunzatoare tipului natural fundamental de padure.

Avand in vedere intensitatea functionala ridicata a arboretelor incluse in Tipul II,  nu prea au existat solutii alternative pentru adoptarea solutiilor tehnice.

De regula, solutii alternative de gospodarire se regasesc la intensitati functionale mai reduse (tipurile IV-VI) care permit mai multe tipuri de structuri la aceeasi intensitate functionala.

In acest sens, pentru calculul posibilitatii de produse principale in subunitatea de codru regulat au fost analizate 2 metode de calcul (corespunzatoare a 2 alternative):

• metoda cresterii indicatoare;
• metoda claselor de varsta.

Deoarece rezultate obtinute au avut valori foarte apropiate, in cadrul Conferintei a II-a de amenajare, la propunerea Proiectantului si recomandarea Grupului de lucru s-au adoptat pentru U.P. VIII  valorile obtinute prin Metoda claselor de varsta, deoarece potentialul impact asupra habitatelor si speciilor protejate este mai redus.

Analiza comparativă a alternativelor

Tabelul 29

Alternativa	Caracteristicile PP-ului care determină impact semnificativ	ANPIC afectată	Starea de conservare a speciilor și habitatelor afectate	Obiectivele de conservare/ speciile/ habitatele afectate	Măsuri de reducere a impactului	Impactul rezidual
„alternativa zero”	Cresterea consistentei arboretelor	ROSPA0082 Muntii Bodoc Baraolt; ROSPA0027 Dealurile Homoroade lor	satisfacatoare- favorabila	Mentinere si ameliorare	non-interventie	nesemnificativ negativ
Soluţia alternativă 1	Adoptarea posibilitatii dupa metoda cresterii indicatoare		satisfacatoare- favorabila	Mentinere si ameliorare	lucrari de regenerare/ ingrijire si conducere spre structurile natural fundamentale	nesemnificativ
Soluţia alternativă 2	Adoptarea posibilitatii dupa metoda claselor de varsta		satisfacatoare- favorabila	Mentinere si ameliorare		nesemnificativ

 

Concluziile raportului de mediu și a studiului de evaluare adecvată: mãsurile de gospodãrire a pãdurilor, prescrise de Amenajamentul Silvic armonizate cu măsurile de reducere a impactului propuse de prezentul studiu de evaluare adecvată, au un efect nesemnificativ asupra sitului Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt si ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor , sunt în spiritul administrãrii durabile a acestor resurse, fiind acoperitoare pentru asigurarea unei stãri favorabile de conservare atât a habitatelor forestiere luate în studiu, cât şi a speciilor de interes comunitar ce se regăsesc în suprafaţa cuprinsă de el.

Decizia de emitere a Avizului de mediu se bazează pe respectarea cerinţelor legislative privind integrarea în plan a consideraţiilor de mediu, identificarea problemelor de mediu rezultate ca efect a implementării planului, consultarea autorităţilor şi cetăţenilor posibil a fi afectaţi de implementarea acestuia.

Prezentul aviz de mediu se emite cu următoarele condiţii:

• Respectarea cu stricteţe a limitelor amplasamentului şi a zonelor funcţionale precizate în documentaţie;
• Toate etapele planului se vor realiza în conformitate cu documentația tehnică prezentată;
• Este interzisă recoltarea/comercializarea oricărei specii de faună sau floră indiferent de stadiul de dezvoltare pentru speciile aflate sub incidența protecției biodiversității;
• Menținerea a 5 arbori batrani de biodiversitate pe fiecare hectar de pădure în care se execută lucrări silvice;
• Se vor respecta epocile şi termenele de tăiere şi colectare a materialului lemnos din parchete prevăzute în OM 1540/2011; respectarea normelor de exploatare a masei lemnoase și evitarea pe cât posibil a rănirii arborilor rămași pe picior sau a semințișului în cazul tratamentelor; pe cât posibil se vor vor evita lucrările silvotehnice în perioada de reproducere a speciilor de animale sau a perioadei de cuibărit a păsărilor ce habitează în pădure; se va evita organizarea simultană a parchetelor pe suprafețe învecinate;
• Exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului; folosirea drumurilor de exploatare existente; se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi); în perioadele de îngheţ – dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel; se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• Alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel încât să se evite solurile cu portanță redusă, și astfel încât distanțele să fie cât mai scurte;
• Menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc., prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei; menţinerea habitatelor marginale cum ar fi lizierele, stâncării, mlaştini, etc;
• O atenție deosebită se va acorda arboretelor din grupa I funcțională, de protecție, prin creșterea stabilității ecosistemice și asigurarea permanenței pădurii în spațiu și timp;
• Nu se vor amenaja depozite de carburanţi în ariile naturale protejate şi în apropierea cursurilor de apă; nu se vor executa lucrări de întreținere, reparaţii a motoarelor, de schimbare a uleiului şi încărcare a rezervoarelor auto cu combustibil în albiile cursurilor de apă și în ariile naturale protejate; se interzice deversarea în apele de suprafaţă, apele subterane, evacuarea pe sol şi depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate;
• Promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor cu prilejul aplicării tratamentelor silviculturale; în cazul tăierilor progresive să fie lăsaţi suficienţi arbori în vederea asigurării regenerării naturale, dar şi pentru a oferi loc de cuibărit pentru păsări;
• Se interzice introducerea de specii de arbori sau plante alohtone atât pe terenurile care fac parte din fondul forestier cât şi pe terenurile din afara fondului forestier; extragerea speciilor alohtone prin intervențiile silvotehnice, atunci când acestea devin invazive;
• Este interzisă incendierea vegetaţiei  sau resturilor vegetale;
• Se interzice amplasarea de construcţii  fără aprobarea legală;
• În vederea eliminării scurgerilor accidentale de hidrocarburi societatea va asigura controlul periodic al utilajelor din dotare, asigurând astfel o stare de funcţionare adecvată a acestora; eventualele defectiuni vor fi remediate in ateliere de reparaţii autorizate;
• Aplicarea unor restricții de viteză pentru mijloacele auto, astfel încât să se diminueze cantitățile de praf generate;
• Colectarea deseurilor se va efecua separat pe categorii de deșeuri, uleiurile uzate în recipienti special amplasati pentru acest scop în sistem impermeabil, iar golirea si transportul lor de catre o firma specializata la intervale regulate de timp; proprietarii terenurilor au obligaţia de a asigura luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor de deşeuri; se va evita depozitarea rumegușului sau a resturilor de exploatare în zone umede;
• Se vor respecta prevederile impuse de reglementările în vigoare în materie de manipularea şi utilizarea substanţelor şi preparatelor periculoase;
• La colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile apelor curgătoare; se vor evita traversările prin albiile apelor supraterane; în acest scop se vor amenaja/reabilita podeţe din material lemnos, fără a interveni prin decolmatare sau regularizare a albiilor naturale; platformele primare şi organizările de şantier vor fi amplasate la o distanţă de minim 50 de metri de albia minoră a pâraielor; este interzisă depozitarea materialelor lemnoase în albiile pâraielor şi văilor sau în locuri expuse viiturilor;
• Alte lucrări  în afara celor prevăzute în amenajamentul silvic se execută cu avizul prealabil al  autorităţilor publice centrale de specialitate;
• Nu se va exploata arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu eroziune în adânsime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30⁰ pe substrate de fliș (facies marnos, marnos-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cel situat pe terenuri cu înclinare mai mare de 35⁰ pe late substrate litologice;
• Pentru exploatarea arboretelor din bazinele torențiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajare a pădurilor sau amenajarae a bazinelor hidrografice, trebuie obținut aviz de gospodărire a apelor conform Legii apelor nr. 107/1996 (*actualizată*), art. 48 și 50, dacă lucrările de exploatare se încadrează la:
• ”d) construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare;”
• h) plantari şi defrişări de vegetaţie lemnoasă, perdele antierozionale şi filtrante în zonele de protecţie sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;
• În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea apelor nr. 107/1996 (*actualizată*), pentru ”pădurile cu funcţii speciale de protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torenţialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare. Pădurile din zonele de munte şi de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu contribuie la formarea inundaţiilor şi la producerea eroziunii solului.”
• În conformitate cu prevederile OUG 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea 19/2008 şi modificată prin OUG nr. 15/2009, în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului, titularul proiectului este obligat să ia imediat măsurile preventive necesare şi în termen de 2 ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării să informeze APM Covasna şi Comisariatul Judeţean Covasna al Gărzii Naţionale de Mediu și CJPNS administratorul sitului Natura 2000 ROSPA0082;
• În cazul descoperirii incidentale a unor vestigii arheologice, executantul este obligat să sisteze orice activitate și să informeze Direcția Județeană pentu Cultură Covasna în termen de 72 ore în conformitate cu art. 4, cap II din OG 43/200 republicată;

Condiții prevăzute în avizul nr. 44/21.12.2023 emis de Consiliul Județean Covasna – Centrul Județean pentru Protecția Naturii și Salvamont, administrator sit Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt:

• respectarea prevederilor Planulului de Management al sitului Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1643/2016;
• este obligatorie comunicarea descoperirii unor cuiburi de păsări răpitoare și barză neagră către Administrația sitului;
• se interzice depozitarea deșeurilor de orice fel pe suprafața sau în vecinătatea sitului, în alte locuri decât cele special amenajate.
• măsuri stabilite prin Planul de management al ariei naturale protejate pentru păduri:
  • este necesară menținerea procentajului actual de pădure matură (peste 80 ani) raportat la întreaga suprafață forestieră de pe cuprinsul sitului, cod activitate 123456790,
  • menținerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităților de producție, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare, cod activitate 123456791;
  • menținerea lemnului mort pentru asigurarea condițiilor specifice de habitat pentru speciile de ciocănitori și Strix uralensis. Pentru toate subparcele/unități amenajistice, în cazul unor intervenții – lucrări de îngrijire sau exploatări forestiere se va lăsa un număr de minim 2-3 (sugestia este de 4-8) arbori/ha din categoria iescarilor, arborilor groși, scorburoși, parțial uscați, în funcție de particularitățile fiecărei unități amenajistice. O atenție deosebită se va acorda tăierilor definitive în parchetele de exploatare, când firma ce exploatează trebuie să cunoască și să aplice această prevedere. Cod activitate 123456792;
  • menținerea unui număr mare de stejari bătrâni necesari pentru asigurarea condițiilor optime de cuibărit pentru Dendrocopos medius. Pentru a asigura condiții optime de habitat, se va menține în orice condiții de exploatare/intervenții forestiere un număr de 3-4 arbori bătrâni la hectar în gorunete pure, respectiv 1-2 în cele pădurile de amestec cu Quercus sp. De asemenea, în aceste păduri se vor menține pe picior un număr de 2-3 arbori cu scorburi, neimportanți din punct de vedere economic, cu rolul de a asigura condiții optime pentru cuibărit. Pentru arboretele ce au depășit vârsta exploatabilității și care au fructificație satisfăcătoare, inclusiv regenerare naturală, se vor evita tratamentele silvice cu tăieri definitive. Pot fi aplicate doar tăieri de igienă / accidentale, însă marcarea arborilor se va face sub supravegherea administratorul ariei naturale protejate / cu consultarea specialistului ornitolog. Cod activitate 123456793;
  • stabilirea suprafețelor de zone tampon în jurul cuiburilor și limitarea/controlul activităților forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru protecția speciilor de răpitoare și a berzei negre. În acest sens, în perimetrul cuiburilor identificate se va institui o zonă tampon cu rază de 300m în care în perioada 15 martie-15 august vor fi interzise activitățile silvice (inclusiv tăieri de conservare, igienizare etc.). Aceste activități vor fi permise în afara perioadei menționate (respectiv între 15 August – 15 Martie). Cod activitate 123460;
  • interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepția cazurilor dovedite de gradații sau defolieri și doar în cazul ineficienței sau imposibilității aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.). Aplicarea tratamentele chimice va fi limitată doar la cazurile de gradații sau defolieri care au fost dovedite prin certificat eliberat de unitățile de cercetare specifice (ICAS). Cod activitate 123461;
  • interzicerea aplicării degajărilor și curățirilor chimice în pădurile din sit. În pădurile din sit vor fi permise doar degajările efectuate manual, degajările chimice fiind interzise. Cod activitate 123462.

• Condiții prevăzute în avizul nr. 24/ST CV/29.12.2023 emis de Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate, Serviciul Teritorial Covasna, administrator SIT Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor,

 Respectarea în integralitate a legislaţiei de mediu în vigoare şi a următoarelor acte normative:

• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
• OUG 92 din 19 august 2021 privind regimul deşeurilor aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 17/2023;
• HG 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României cu modificările şi completările ulterioare;
• Decizia Comisiei din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului; HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor (*actualizată*);
• Legea nr. 249 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
• HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi a deşeurilor de baterii şi acumulatori;
• Lege nr. 811 din 19.08.2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile;
• Legea Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
• H.G. 188/2002 (*actualizată*) privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
• H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
• Legea 46/2008 (*actualizată*) Codul silvic;
• Ordinul MMAP nr. 2.534/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor şi a Ghidului de bune practici privind îngrijirea şi conducerea arboretelor;
• HG 1004/2016 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, cu modificările şi completările ulterioare;
• Regulamentul 995/2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn utilizând sistemul „due diligence”.
• Legea 86/2014 de aprobare a O.U.G. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/199 (*actualizată*);
• Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
• Ordinul 119/2014 al Ministerului Sănătăţii, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei;
• OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

Monitorizarea implementării planului:

Monitorizarea va avea ca scop:

• monitorizarea permanentă a măsurilor propuse pentru reducerea impactului asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar, în vederea aplicării lor corecte şi la timp;
• monitorizarea modului în care se respectă prevederile amenajamentului;
• monitorizarea modului în care se pun în practică prevederile amenajamentului;
• monitorizarea respectării legislaţiei de mediu.

Pentru asigurarea monitorizării efectelor asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar se stabilesc un set de indicatori de mediu (în corelare cu indicatori naţionali de monitorizare a mediului), iar prin criteriul de evaluare propus se cuantifică eficienţa măsurilor de implementare a amenajamentului:

Obiective relevante de mediu (OR)	Indicatori propuşi	Ţinte	Frecvenţa de monitorizare/ Competenţa
OR. 1. Protecţia fondului forestier	Indicatori de calitate fond forestier -Tăieri de masă lemnoasă (mc/an, inclus tăieri principale, secundare, inclusiv igienă, tăieri speciale de conservare) -Regenerări, împăduriri (ha/an) Respectarea legislaţiei silvice -Prevenirea ilegalităţilor din fondul forestier	- Respectarea prevederilor amenajamentului silvic referitoare la cantităţile de masa lemnoasă de exploatat din pădure și la  regenerarea pădurilor - Respectarea legislaţiei privind circulaţia pe drumurile forestiere, reducerea deranjului ecosistemului de pădure cu specii de interes comunitar	ANUAL / OSP Baraolt
OR. 2. Menţinerea stării favorabile/refacerea stării favorabile de conservare specii şi habitate de interes comunitar	- Modul de implementare păstrare 5 arbori de biodiversitate* (raportare număr arbori rămaşi în picioare în parchete după finalizare tratamente de regenerare – cu vârstă şi diametre)	-asigurarea arborilor pentru biodiversitate  - asigurarea structurii naturale a pădurilor - asigurarea structurilor echilibrate pe clase de vârstă a arboretelor, minim cu pondere normală a arboretelor din ultimele clase, cu nivel ridicat al biodiversităţii.	ANUAL / OSP Baraolt
OR. 3. Deșeuri generate	Cantități de deșeuri generate, mod de eliminare/valorificare	Minimizarea cantităților de deșeuri rezultate, mărirea gradului de valorificare a acestora, colectare exclusiv selectivă și minimizarea impactului acestora asupra calității mediului	ANUAL / OSP Baraolt

Arborii păstraţi pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbenă cu inițialele B (biodiversitate), vor fi cartaţi prin înregistrarea locaţiilor geografice, iar lista cu aceste locaţii se va înainta anual la autoritatea competentă de mediu și administratorul ariei naturale protejate. Pe masura identificării elementelor de biodiversitate este util ca acestea sa fie marcate pe hărți și periodic luate măsuri de monitorizare

Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta.

- Conform art. 27 (3) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (*actualizată*), titularul planului este obligat să depună anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competentă pentru protecția mediului.

Emiterea avizului de mediu s-a făcut avându-se în vedere modul în care consideraţiile de mediu au fost integrate în plan şi ţinând seama de opiniile exprimate de public şi de alte autorităţi.

• Autorităţi şi instituţii publice implicate în procedură: Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Covasna, Administraţia Bazinală de Apă Olt - SGA Buzău, ISU Covasna, Direcţia de Sănătate Publică Covasna, Garda Forestieră Județeană Covasna, Consiliul Județean Covasna - CJPNS administratorul sitului Natura 2000 ROSPA0082, Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate, Serviciul Teritorial Covasna, administrator SIT Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor,

Etape procedurale parcurse:

• notificare adresată de COMPOSESORATUL CAPENI prin O.S. Baraolt, cu sediul în satul Aita Medie, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 6677/22.08.2023;
• având în vedere că amenajamentul silvic se suprapune integral peste situl Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt si SIT Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor, prin Adresa nr. 6866/28.08.2023 APM Covasna a comunicat titularului faptul că procedura de evaluare de mediu va fi continuată cu etapa de definitivare a proiectului de plan şi de realizare a raportului de mediu (care va conţine concluziile studiului de evaluare adecvată) și a studiului de evaluare adecvată;
• în data de 20.09.2023 a avut loc ședința grupului de lucru constituit la sediul OSP Baraolt din orașul Baraolt, str. Petőfi Sándor, nr. 10A;
• în data de 05.10.2023 titularul planului a depus la APM Covasna Studiul de evaluare adecvată (nr. înregistrare APM Covasna 8116/05.10.2023) și în 19.10.2023 Raportul de mediu (nr. înreg. APM Covasna 8596/19.10.2023);
• în data de 14.12.2023 s-a organizat ședința de dezbatere publică la sediul OSP Baraolt din orașul Baraolt, str. Petőfi Sándor, nr. 10A.

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu

Titularul proiectului și Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie a publicului şi participarea acestuia la luarea decizilor în procedura de evaluare de mediu conform prevederilor HG 1076/2004. În ziarele locale, pe pagina de internet a agenţiei http://apmcv.anpm.ro, la afişierul de la sediul din municipiul Sfântu Gheorghe, str. Grigore Bălan, nr. 10, județul Covasna au fost publicate/afişate doumentații, informări asupra procedurii. Toată documentaţia a fost accesibilă publicului pe durata derulării procedurii, putând fi consultată şi la sediul APM Covasna.

• Anunţurile titularului planului privind depunerea solicitării de emitere a avizului de mediu, publicate în ziarul Observatorul de Covasna din datele de 09.08.2023 și 16.08.2023;
• Amenajamentul silvic a fost publicat pe pagina proprie de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro în data de 01.09.2023;
• Anunțurile titularului planului privind finalizarea Raportului de Mediu și a Studiului de Evaluare Adecvată și organizarea dezbaterii publice, publicate în ziarul Observatorul de Covasna din datele de 24.10.2023 și 31.10.2023;
• Anunţul APM Covasna privind finalizarea Raportului de Mediu și a Studiului de Evaluare Adecvată și organizarea dezbaterii publice publicat pe pagina proprie de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro în data de 25.10.2023;
• Raportul de Mediu și a Studiul de Evaluare Adecvată au fost publicate pe pagina de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro în data de 25.10.2023;

Documentația care a stat la baza emiterii avizului de mediu conține:

• Notificarea titularului înregistrată la APM Covasna cu nr. 6677/22.08.2023, anexe;
• Raportul de mediu (RM) și a Studiul de evaluare adecvată (EA) elaborate de către dr. biol. Zaharia Lăcrămioara Gabriela, biol. Tudor-Andrei Anca, dr. ing. Liviu Nastasă, înregistrate la APM Covasna cu nr. 8596/19.10.2023, respectiv nr. 8116/05.10.2023.

Titularul planului are obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii avizului de mediu, precum și asupra oricăror modificări ale condițiilor care au stat la baza emiterii acestuia, înainte de realizarea modificări.

Titularul planului are obligația de a supune procedurii de adoptare planul, precum și orice modificare a acestuia, după caz, numai în forma avizată de autoritatea competentă pentru protecția mediului.

Avizul de mediu nu ţine loc de autorizaţie de construire, nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii. Titularul are obligaţia de a supune acest plan procedurii de adoptare numai în forma avizată de autoritatea competentă de mediu.

Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorității competente de mediu şi a publicului revine titularului planului, iar răspunderea pentru corectitudinea studiilor şi evaluărilor revine autorilor acestora, conform art. 21 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe toată perioada de valabilitate a planului, dacă nu intervin modificări ale acestuia.

Nerespectarea condiţiilor prezentuluii aviz constituie contravenţie şi se pedepseşte conform prevederilor legale în vigoare.

Prezentul aviz de mediu poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/5004, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezentul aviz de mediu conţine 22 (douazecisidoi) pagini şi a fost eliberat în 3 exemplare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. Neagu Gheorghe

 

 

 

 

 

 

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                 Întocmit,

Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                            Ing. Bote Daniela