APM Covasna

DECIZIE EMITERE AVIZ DE MEDIU

Nr. 6 din 29.01.2024

Ca urmare a notificării adresată de COMPOSESORATUL DE PĂDURE ȘI PĂȘUNE AITA MEDIE prin O.S. Baraolt, cu sediul în satul Aita Medie, str. Principală, nr. 107, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 6431/10.08.2023;

în urma analizării documentelor transmise şi a verificării,

în urma parcurgerii integrale a etapelor procedurale prevăzute în HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, în HG nr. 236/15.03.203 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice și în Ordinul MMAP nr. 1682/2023 Ghid metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,

luând în considerare:

• Decizia Etapei de Incadrare nr. 64/15.11.2018, emisă de APM Covasna pentru acest amenajament;
• consultările din cadrul Grupului de lucru constituit, proces-verbal nr. OS Baraolt 1063/20.09.2023;
• concluziile Raportului de mediu (RM) și a Studiului de evaluare adecvată (EA) elaborate de către dr. biol. Zaharia Lăcrămioara Gabriela, biol. Tudor-Andrei Anca, dr. ing. Liviu Nastasă, înregistrate la APM Covasna cu nr. 8598/19.10.2023; Certificate de atestare: Seria RGX nr. 427/29.11.2022, Seria RGX nr. 290/07.07.2022 și Seria RGX mr. 145/02.02.2022 emise de Asociația Română de Mediu;
• consultările din cadrul Ședinţei de dezbatere publică desfășurată în data de 14.12.2023 (proces-verbal nr. 5/14.12.2023);
• consultările din cadrul Comitetului Special Constituit APM Covasna în şedinţa din data de 26.01.2024 (proces-verbal ședință nr. 3/26.01.2024) – luare decizie emitere aviz de mediu;
• Avizul favorabil cu condiții nr. 45/21.12.2023 emis de Consiliul Județean Covasna – Centrul Județean pentru Protecția Naturii și Salvamont, administrator sit Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt;
• Dovada plății tarifului pentru parcurgerea etapei de încadrare 500 de lei - OP 147/09.08.2023;

în baza:

• Art. 14 din OUG nr. 1/2017, privind înființarea Ministerului Mediului prin reorganizarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor; HG nr. 19 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative;
• HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• HG nr. 236/15.03.203 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice;
• Ordinul MMAP nr. 1682/2023 Ghid metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
• Ord. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
• Ord. 1822/2020 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate;

se emite:

AVIZUL DE MEDIU

            pentru: ”AMENAJAMENTUL SILVIC AL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARŢINÂND COMPOSESORATULUI DE PĂDURE ȘI PĂȘUNE AITA MEDIE”, JUDEȚUL COVASNA, UP X AITA MEDIE amplasat pe raza UAT Aita Medie, județul Covasna (1.091,47 ha).

            promovat de: COMPOSESORATUL DE PĂDURE ȘI PĂȘUNE AITA MEDIE prin O.S. Baraolt

            obiectivul general al amenajamentului fondului forestier este asigurarea continuităţii pădurii, promovarea tipurilor fundamentale de pădure, menţinerea funcţiilor ecologice şi economice ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcţionale şi subunităţi de producţie. La stabilirea solutiilor tehnice in amenajament, obiectivele de protectie (conservare) si productie stabilite la amenajarea anterioara, au fost armonizate cu cele ale Planurilor de management ale ariilor protejate, respectiv:

• Protecţia solurilor şi terenurilor cu pante mari împotriva eroziunii şi a alunecărilor de teren;
• Producția de semințe forestiere și conservarea genofondului forestier;
• Asigurarea exercitării funcţiei de protecţie a pădurilor incluse în situl Natura 2000                  "ROSPA0082 - Munții Bodoc Baraolt”.
• Producţia de masă lemnoasă de calitate superioară;
• Asigurarea condiţiilor pentru realizarea de produse nelemnoase valorificabile.

Suprafața este încadrată perimetral de următoarele puncte ale căror coordonate în sistem STEREO 70 sunt:

Amenajamentul U.P. X AITA MEDIE a intrat în vigoare la 01.01.2018 și a fost avizat în Comisia de specialitate din M.M.A.P. în data 26.07.2018, aprobat prin O.M. nr. 37/2019 și este valabil până la data de 31.12.2027. De asemenea, unitatea de producție a parcurs procedura de obținere a Avizului de mediu până la obținerea Deciziei Etapei de Încadrare nr. 64/15.11.2018, emisă de APM Covasna. În temeiul art. 22 din H.G. 236/2023, amenajamentul se supune revizuirii numai pentru lucrările ce au rămas de executat până la finalizarea amenajamentului (31.12.2027).

Bazele de amenajare

Regimul – s-a adoptat regimul codru, ţinând cont de faptul că speciile autohtone de valoare cum ar fi fagul și gorunul se regenerează cel mai bine pe cale generativă;

Exploatabilitatea ca bază de amenajare exprimă structura arboretelor sub raport dimensional. Ea reprezintă starea de maximă eficacitate funcţională la care un arboret sau un arbore devine exploatabil, în raport cu ţelurile de gospodărire propuse.

Întrucât arboretelor, din subunitatea de codru regulat, sunt încadrate integral în grupa I funcţională, luate în calcul la reglementarea producţiei (TIV), s-a adoptat exploatabilitatea de protecţie, exprimată prin vârsta exploatabilităţii de protecţie. Vârsta medie a exploatabilităţii este de 111 ani.

Pentru arboretele cu funcţii speciale de protecţie excluse de la reglementarea procesului de producţie (arboretele încadrate în S.U.P. K si M) nu s-au stabilit vârste ale exploatabilităţii, acestea urmând să fie supuse regimului de conservare deosebită.

Compoziţia ţel s-a fixat diferenţiat pe unităţi amenajistice urmărindu-se încadrarea acestora în compoziţiile ţel cadru în funcţie de repartizarea în grupe ecologice a fiecărui arboret în parte.

Ciclul stabilit pentru arboretele din S.U.P. A este de 110 ani. La stabilirea ciclului au fost luate în considerare formaţiile forestiere, funcţiile social-economice şi media vârstei exploatabilităţii (111 ani).

Situatia lucrărilor propuse, executate și rest de executat:

¹ Volumul rămas de recoltat s-a diminuat cu volumul tăierilor accidentale I.

În următorii 5 ani de aplicabilitate ai amenajamentului au mai rămas de recoltat:

• 18302 m³ – produse principale din speciile 29% Fag; 65% Gorun, 5% Stejar,                     1% diverse tari;
• 5810 m³ – produse secundare din speciile 46% Fag; 2% Gorun, 36% Molid;                   6% Carpen; 10% diverse specii;
• 2240 m³ – tăieri de igiena.

Deoarece în primii 5 ani de aplicare a Amenajamentului s-a recoltat sub nivelul prevederilor,  în următorii 5 ani pot fi explotați 27113 m³. Această valoare conduce spre un nivel al recoltelor anuale de 5423 m³/an, respectiv la o medie de 4,9 m³/an/ha, adică sub nivelul creșterii curente a arboretelor 5,9 m³/an/ha).

Emisii de poluanți fizici, chimici și biologici generați de intervențiile și activitățile PP:

Singurii poluanți generați de activitățile propuse prin Amenajament sunt gazele de la eșapamentele utilajelor și autovehicelelor utilizate la transportul și exploatarea lemnului. Având în vedere că frecvența intervențiilor pe o suprafață este de o data la 10 ani iar durata intervenției este de regulă de 1-2 luni (maxim) iar cantitățile de combustibili utilizați sunt mici, rezultă că emisiile de acest gen sunt nesemnificative.

Deşeuri generate de PP şi modalitatea de gestionare a acestora

Categoriile de folosinta actuale ale terenurilor sunt cele prezentate in tabelul urmator.

            Prin amenajament nu se propun modificari ale folosintei actuale a terenurilor (exceptand terenurile destinate reimpaduririi care vor fi regenerate in urmatorii ani).

Nu sunt propuse drumuri noi. Drumurile existente nu apartin proprietarului.

Ponderea padurilor din suprafata totala a fondului forestier analizat este de 99,6%.

Pe teritoriul fondului forestier din U.P. X Aita Medie nu exista enclave.

Descrierea proceselor tehnologice

            La stabilirea solutiilor tehnice in amenajament, obiectivele de protectie (conservare) si productie stabilite la amenjarea anterioara au fost armonizate cu cele ale Planului de management ROSPA0082:

• Protecţia solurilor şi terenurilor cu pante mari împotriva eroziunii şi a alunecărilor de teren;
• Producția de semințe forestiere și conservarea genofondului forestier;
• Asigurarea exercitării funcţiei de protecţie a pădurilor incluse în situl Natura 2000                  ROSPA0082 - Munții Bodoc Baraolt;
• Producţia de masă lemnoasă de calitate superioară;
• Asigurarea condiţiilor pentru realizarea de produse nelemnoase valorificabile.

Pe lângă obiectivele economice, sociale şi ecologice menţionate mai sunt stabilite următoarele obiective social-economice cu caracter general: 

• menţinerea şi dezvoltarea fondului forestier prin sporirea potenţialului de producţie şi protecţie;
• introducerea sau menţinerea în cultură a speciilor autohtone, corespunzător condiţiilor staţionale existente;
• limitarea volumului tăierilor la nivelul indicat de amenajament;
• gospodărirea diferenţiată a arboretelor, în raport cu ţelul principal de producţie şi/sau protecţie;
• aplicarea de tehnologii de recoltare a produselor lemnoase şi nelemnoase prin care să se evite degradarea solului şi a seminţişului.

Pentru atingerea acestor obiective, arboretele au fost incluse în 2 tipuri de categorii functionale:

Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor:

Degajări au fost propuse a se executa în arboretul tânăr din u.a. 5B, 6F, 6H, 25A, 25C, 34B, 35C și 39 pe o suprafaţă totală de parcurs în deceniu de 19,98 ha. Până în prezent, lucrările au fost executate pe toata suprafața.

Curățiri au fost prevăzute a se executa în arboretele tinere din u.a. 3D, 3E, 4C, 5B, 5D, 8A, 14D, 17C, 18C, 18D, 25A, 25C, 26C, 26F, 27A, 27C, 32B, 32C, 33B, 34B, 36B si 37B, arborete a căror suprafaţa totală este de 47,90 ha. Deoarece în primii 5 ani, suprafața parcursă a fost mică, pentru următorii 5 ani au mai rămas de executat lucrări pe 41,96 ha.

Rarituri pentru următorii 5 ani au mai rămas de execuat în u.a.: 3A, 3B, 4B, 5A, 5C, 5E, 5F, 11B, 13D, 14B, 14C, 20D, 20E, 20F, 21A, 21C, 22B, 23B, 23G, 28A, 30, 36A, 36D pe o suprafata totala de parcurs de cca. 189,40 ha.

Igienizarea pădurii: în scopul menținerii unei stări fitosanitare corespunzatoare a pădurilor unității de producție studiate, în arboretele pentru care nu s-au propus a se executa alte categorii de lucrări cu caracter silvic (tăieri de produse principale, lucrări de îngrijire și conducere, lucrări de regenerare) se vor efectua tăieri de igienă. Volumul estimat a se recolta prin tăieri de igienă la o intervenție este de cca. 0,88 m³/an/ha, aceasta valoare având însă tot un caracter orientativ, volumul efectiv ce va fi extras prin aceste lucrări fiind determinat de starea de fapt a fiecărui arboret în perioada data.

            Produsele de igienă vor rezulta din extragerea arborilor uscați, rupți, doborâți etc., în condiții relativ normale de climă și vegetație, cu respectarea recomandărilor referitoare la menținerea unei cantități de lemn mort în arboretele incluse în situl Natura 2000 ROSPA0082.

Tăieri de regenerare (tratamente):

Referitor la felul tratamentelor ce se vor aplica, s-a propus tratamentul tăierilor progresive (însămânţare, punere în lumină, racordare și tratamentul tăierilor succesive în margine de masiv). În făgetele pure, făgetele amestecate, gorunetele pure, goruneto-făgetele s-au propus tăieri progresive iar în molideto-făgete s-a propus tratamentul tăierilor succesive în margine de masiv.

Tratamentul tăierilor progresive are ca scop principal declanșarea și apoi dezvoltarea pe suprafețe cât mai mari (minim 70%) a regenerării naturale a speciilor autohtone valoroase (Fa, Go). Tăierile se execută repetat, în medie trei-patru tăieri pe o perioadă de regenerare de 30 ani, la intervale variabile în funcție de anii de fructificație și gradul de instalare și dezvoltare a semințișului. Aplicarea tratamentului constă în deschiderea de ochiuri de regenerare la primele tăieri de însămânțare, amplasate ca număr și mărime potrivit instrucțiunilor silvice în vigoare, ochiuri care vor fi lărgite la următoarele tăieri (tăieri de punere în lumină a semințișului instalat), pâmă la racordarea totală a ochiurilor (ultima tăiere) când regenerarea naturală va ocupa minim 70% din suprafață.

Pentru următorii 5 ani au mai ramas de executat in u.a.: 4 A%, 4D, 4E%, 4F, 6 A, 6G, 6I, 26G%.

Cu tăieri progresive de însămânţare se vor parcurge arboretele din u.a. 4A, 4E, 4F, 6A, 6G. Aceste arborete sunt făgete pure, făgete amestecate sau goruneto-făgete, au consistenţe cuprinse între 0,7 şi 0,9 iar procesul de regenerare naturală este declanşat pe procente cuprinse între 10% şi 30% din suprafaţă cu excepția arboretelor din u.a. 4F, în care procesul de regenerare este incipient. Aceste arborete se vor parcurge cu o singură intervenţie în deceniu, cu prilejul căreia se va extrage circa 30-33% din masa lemnoasă existentă, prin care se vor deschide ochiuri de regenerare cu diametre de 0,5-1,5H. Se va pune accent pe extragerea arborilor de amestec (carpen) din jurul arborilor de valoare (seminceri) din speciile principale (fag și gorun) pentru a se pune bazele unei regenerări naturale din sămânţă în principal pentru aceste două specii.

În făgetul din u.a. 6I tăierea va avea rol de însămânțare și punere în lumina a semințișului existent, procentul de extras în deceniu fiind de 30% iar în goruneto-făgetele din u.a. 4D și 26G s-au prevăzut a se aplica tăieri progresive de însămânţare şi punere în lumină. Aceste arborete se vor parcurge cu două intervenţii în deceniu, cu prilejul cărora se va extrage 50% din masa lemnoasă existentă iar perioada de regenerare se va întinde pe durata a 20 de ani. În cazul acestor arborete, procesul de regenerare naturală este declanșat pe circa 30% din suprafaţă, seminţişul de fag fiind majoritar. Tăierea de însămânţare constă în deschiderea ochiurilor de regenerare cu prilejul căreia se va extrage 20-30% din masa lemnoasă în locurile în care s-a declanşat procesul de regenerare naturală iar tăierea de punere în lumină constă în lărgirea ochiurilor deschise anterior pentru punerea în lumină a seminţişului existent, concomitent cu deschiderea de noi ochiuri de regenerare. Prima intervenţie va fi executată în primii ani de aplicare a prezentului amenajament iar ultima intervenţie, tăierea de punere în lumină, se va executa după aproximativ 5-7 ani, după ce semințișul instalat va depăși minim 50% din suprafaţa arboretelor existente.

De asemenea, în aceste arborete vor fi executate şi lucrări de îngrijire a seminţişului.

Deoarece arboretele în care s-a propus a se executa acest tip de tratament sunt incluse în situri Natura 2000, în care se urmărește conservarea cu prioritate a biodiversității, se recomandă ca în timpul lucrărilor de marcare să se identifice arborii importanți pentru biodiversitate, în special a celor scorburoși, uscați sau în curs de uscare, cei care adăpostec cuiburi de păsări.

            Acești arbori nu vor fi marcați și nu vor fi extrași în timpul lucrărilor de exploatare, dar se vor menționa ca atare (eventual la categoria escari în actele de punere în valoare). Se recomandă mentinerea unui numar de 4-5 arbori/ha, relativ uniform distribuiți pe suprafață.

De asemenea, este posibil să fie instituite perioade de restricție la executarea lucrărilor (probabil în perioada cuibăritului), dar aceste măsuri vor fi anunțate de custozii respectivelor arii protejate.

Lucrările de conservare nu s-au propus.

Tehnologiile de exploatare trebuie să urmărească diminuarea efectelor negative legate de reducerea consistenţelor prin evitarea erodării golurilor, a vătămării seminţişurilor şi a arborilor rămaşi în picioare, evitarea creerii de dezechilibre hidrice etc. În acest sens, se va interzice aplicarea tehnologiei “arborilor cu coroană”, considerată nonecologică.

Cea mai adecvată tehnologie de exploatare pentru arboretele studiate, ţinând cont de condiţiile staţionale şi de vegetaţie specifice, este metoda “în trunchiuri şi catarge”. Conform acestei metode, arborii se doboară, se curăţă de crăci, se însemnează pentru sortare, în funcţie de defectele lemnului şi se secţionează în trunchiuri lungi, de dimensiuni care să permită apropiatul la instalaţia de transport cu ajutorul atelajelor sau cu tractorul.

De altfel, cele mai adecvate mijloace de colectare a lemnului sunt atelajele (pentru “scos“) şi tractoarele articulate forestiere (pentru “apropiat“). Coroana arborilor se fasonează separat la locul de doborâre al arborilor, colectarea făcându-se sub formă de legături, cu dimensiuni stabilite pentru a se evita vătămarea solului şi a arborilor rămaşi pe picior. Scosul lemnului subţire se va face concomitent cu a celui gros.

Pentru o exploatare raţională şi ecologică se recomandă:

• specificarea tehnologiei în contractele, autorizaţiile de exploatare şi procesele verbale de predare;
• menţionarea în autorizaţiile de exploatare a procentului pe suprafaţă a seminţişului utilizabil înainte de tăiere şi a pierderilor admisibile;
• arborii de pe marginea drumurilor de colectare să fie protejaţi;
• doborârea arborilor să se facă în afara ochiurilor de regenerare;
• folosirea pe cât posibil a drumurilor de tractor existente şi reamenajate şi evitarea deschiderii de drumuri noi cu buldozerul;
• cioatele, în special cele de răşinoase, să fie de înălţime corespunzătoare şi să fie cojite;
• curăţarea de crăci şi martonarea acestora să se facă în afara ochiurilor de seminţiş;
• exploatarea să fie controlată periodic de către personalul de teren, care să semnaleze şi să sancţioneze eventualele nereguli;
• reprimirea parchetelor să se facă după curăţirea corespunzătoare a resturilor de exploatare.

Caracteristicile PP existente,  propuse sau aprobate,  ce pot genera impact cumulativ

Pe langa amenajamentul U.P. X Aita Medie, Ocolul Silvic Baraolt mai administrează pădurile incluse în alte 13 unități de producție. Amenajamentul silvic analizat se integrează cu amenajamentele silvice ale suprafeţelor limitrofe, fiind o condiţie a  asigurării continuităţii vegetaţiei fondului forestier. Volumele de extras stabilite pentru fiecare amenajament în parte urmăresc asigurarea continuității recoltelor pe termen lung (60 ani) și respectarea unor cantități maximale care să nu depășească cu mai mult de 20% (în cazurile extrem de defavorabile) recoltele considerate “normale” (egale cu creșterea naturală a pădurii respective).

Ariile naturale protejate de interes comunitar şi/sau naţional/internaţional din cadrul amenajamentului silvic pentru care lucrările pot avea efecte;

Amplasamentul se suprapune integral peste situl Natura 2000 ROSPA0082 “Munții Bodoc Baraolt”. ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt a fost declarat prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Pentru Situl ROSPA0082 Muntii Bodoc Baraolt a fost intocmit Regulamentul și Planul de Management, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1643/2016. Situl Munţii Bodoc-Baraolt a fost declarat Arie de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0082 pentru protejarea a 21 specii de păsări enumerate  în anexa I a Directivei 2009/147/CE: Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Aquila pomarina, Pernis apivorus, Falco vespertinus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Lanius minor, Lullula arborea, Lanius collurio, Bonasa bonasia, Crex crex, Bubo bubo, Strix uralensis, Caprimulgus europaeus, Alcedo atthis, Picus canus, Aythya nyroca. Chiar dacă situl Natura 2000 ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt nu a fost desemnat pentru habitate de interes comunitar, sunt prezente pe teritoriul sitului următoarele habitate importante:

• 40A0* Tufărişuri subcontinentale peripanonice
• 6240* Pajişti stepice subpanonice
• 6520 Fâneţe montane
• 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
• 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae
• 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto- Fagion.

Datorită menținerii folosințelor actuale nu se fragmentează habitatele existente.

Estimarea impactului lucrărilor silvice propuse asupra habitatelor şi speciilor protejate

Prezentarea măsurilor necesare care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea conservării favorabile a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

În cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate a amenajamentului, se vor produce calamități din cauza unor factori biotici sau abiotici neprevăzuți (gen doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă, uscări anormale, atacuri de insecte, incendii, alunecări de teren, inundații, rezinaj, răni provocate de faună etc.) se va proceda conform Ordinului M.A.P. nr. 766 / 2018 (pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier și a Metodologiei privind aprobarea depășirii posibilității / posibilității anuale în vederea recoltării produselor accidentale I), modificat și completat prin Ordinul M.M.A.P. nr. 933 / 2020, fără a fi necesară reluarea procedurii de evaluare de mediu. În principiu se va proceda astfel:

a) se vor modifica prevederile amenajamentului silvic, inclusiv în situația în care acesta încă nu este aprobat, numai în cazul în care:

- volumul arborilor afectați de factori destabilizatori biotici și/sau abiotici dintr-un arboret însumează peste 20% din volumul arboretului existent la data apariției fenomenului, determinat prin diminuarea volumului prevăzut în partea „Descrierea parcelară” din amenajamentul silvic, cu volumul recoltat de la intrarea în vigoare a acestuia; fac excepție arboretele pentru care volumul însumat al arborilor afectați este mai mic sau egal cu volumul care poate fi extras prin lucrările silvotehnice curente prevăzute de amenajamentul silvic în vigoare;

- arborii afectați de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, cu excepția arborilor afectați de doborâturi / rupturi de vânt / zăpadă și de incendii, dintr-un arboret sunt concentrați pe o suprafață compactă mai mare de 0.5 ha sau în situația în care extragerea arborilor afectați de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, prevăzuți la paragraful anterior, determină încadrarea arboretelor în urgența 1 de regenerare. Pentru suprafețele de peste 0.5 ha necesare realizării instalațiilor de scos – apropiat nu este necesară modificarea prevederilor amenajamentului silvic;

- arborii afectați de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, fac parte din arborete încadrate în tipul I funcțional;

b) pentru situațiile menționate la a), ocolul silvic va elabora o documentație, elaborată în baza unei analize în teren realizată împreună cu specialiștii legal abilitați, pe care o va trimite mai întâi spre avizare Gărzii Forestiere Covasna și ulterior spre aprobare autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;

c) în situația în care volumul produselor principale recoltate și / sau cele autorizate și / sau contractate în anul respectiv, cumulat cu volumul produselor accidentale I, va fi mai mare decât posibilitatea anuală stabilită pentru S.U.P. A, volumul produselor accidentale I cu care se va depăși posibilitatea anuală se va precompta în anul / anii următori de aplicare a amenajamentului silvic, în funcție de volumul cu care se depășește posibilitatea, prin reținerea de la exploatare a unui volum echivalent provenit din arborete cuprinse în planurile decenale de recoltare a produselor principale. Precomptarea la nivel de arboret se va realiza, de regulă, în ordinea descrescătoare a urgențelor de regenerare, evitându-se pe cât posibil arboretele încadrate în urgența 1 de regenerare;

d) masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici și / sau abiotici, care se va recolta din arboretele încadrate în subunitățile de gospodărire de tip K și M, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, nu se va precompta.

Conform Legii nr. 292 / 2018 (privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului), pentru amenajamentele silvice nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului, decât dacă prevăd împădurirea unor terenuri pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului.

Măsuri pentru reducerea impactului asupra biodiversității

Măsurile de prevenire (P), evitare (E) și reducere (R) a impactului

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontaliere: Nu este cazul;

Alternative analizate:

Alternativa zero: înainte de analiza eventualelor solutii alternative, în cadrul grupului de lucru a fost analizata și “varianta 0”, neintervenția cu măsuri silviculturale. Pentru evaluarea modului de evoluție a habitatelor și speciilor de interes conservativ s-a apelat  la modul de evoluție al habitatelor din SUP E – “Protecție integrală” din zone apropiate geografic de pădurile studiate dar și evoluția habitatelor forestiere precum și a habitatelor neforestiere din preajma zonelor strict protejate din cadrul Parcurilor Naționale sau Naturale din zona Harghita - Covasna.

Astfel, în cazul neintervenției (protecției integrale) se prognozeaza într-un viitor apropiat și mediu 10 - 40 ani, o creștere a consistenței pădurilor, scaderea considerabilă a suprafețelor cu pășuni și pajiști din cadrul siturilor Natura 2000 în favoarea vegetației forestiere, creșterea cantității de “lemn mort” pe picior sau căzut, scăderea ponderii speciilor de lumina (a cvercineelor).

De asemenea, excesiva crestere a consistentei arboretelor va favoriza producerea de rupturi si doboraturi cauzate de vant sau zapada. Nu trebuie neglijat faptul ca structura actuala a habitatelor (doar 82% sunt naturale) este rezultatul modului de gospodarire din ultimul secol. Revenirea spre structurile natural fundamentale este un proces de durata si se realizeaza mai rapid prin interventii controlate decat prin noninterventie.

Referitor la unele specii de pasari, vor fi afectate cele care prefera raristi si paduri mixte sau cele care cuibaresc pe sol in stratul ierbos. Aceste tendinte din fondul forestier vor conduce la posibile efecte dezastruoase asupra comunitatilor din aval care ar putea fi afectate de viiturile provocate de ploile torentiale care vor antrena resturile lemnoase provenite din lemnul mort cazut, fapt ce ar conduce la blocarea podurilor si podetelor de pe drumurile publice (forestiere) provocand astfel scurgerea necontrolata a apelor si afectarea locuintelor si obiectivelor social economice (a se vedea pagubele produse in perioada 2016- 2023 de viiturile succesive din bazinul Oltului.

Nu este de neglijat si cresterea efectivelor de urs, in special (in ultimii 4-5 ani populatia de urs a   crescut cu cca. 50%, fapt ce va conduce la cresterea frecventei incidentelor dintre populatia de urs si locuitorii din zona.

Solutii alternative analizate:

Adoptarea solutiilor tehnice in amenajarea padurilor este o activitate reglementata strict printr-o serie de acte normative, norme tehnice si ghiduri de bune practici elaborate si imbunatatite periodic de mai bine de 60 de ani. Prin urmare, odata stabilite obiectivele de gospodarire si telurile de productie si protectie pentru aceste arborete, variantele de solutii tehnice care trebuie adoptate sunt limitate. Principalele masuri de gospodarire prevazute in proiect sunt graduale, in corelatie cu intensitatea functionala atribuita fiecarui arboret in parte.

Astfel, pentru arboretele din:

• Tipul II de intensitate functionala, Arboretele din tipul II de categorie funcţională sunt incluse în subunitatea de protecție de tip „M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită. În aceste arborete au fost prevăzute:
  • lucrari de conservare;
  • lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor;
  • taieri de igiena;
  • lucrari de ajutorare a regenerarii si/sau regenerare artificiala (completari).
• Tipul IV de intensitate functionala – paduri cu functii speciale de protectie pentru care sunt admise, pe langa gradinarit si cvasigradinarit si alte tratamente, cu impunerea unor restrictii de aplicare. Aceste arborete au fost incluse in subunitatea de codru regulat in care au fost propuse:
  • lucrari de regenerare (taieri produse principale progresive);
  • lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor;
  • taieri de igiena;
  • lucrari de ajutorare a regenerarii si/sau regenerare artificiala.

Toate cele 2 optiuni asigura regenerarea prin samanta cu specii corespunzatoare tipului natural fundamental de padure. Avand in vedere intensitatea functionala ridicata a arboretelor incluse in Tipul II, nu prea au existat solutii alternative pentru adoptarea solutiilor tehnice.

De regula, solutii alternative de gospodarire se regasesc la intensitati functionale mai reduse (tipurile IV-VI) care permit mai multe tipuri de structuri la aceeasi intensitate functionala.

In acest sens, pentru calculul posibilitatii de produse principale in subunitatea de codru regulat au fost analizate 2 metode de calcul (corespunzatoare a 2 alternative):

• metoda cresterii indicatoare;
• metoda claselor de varsta.

Deoarece rezultate obtinute au avut valori foarte apropiate, in cadrul Conferintei a II-a de amenajare, la propunerea Proiectantului si recomandarea Grupului de lucru s-au adoptat pentru U.P. X valorile obtinute prin Metoda creșterii indicatoare, deoarece potentialul impact asupra habitatelor si speciilor protejate este mai redus.

Concluziile raportului de mediu și a studiului de evaluare adecvată: mãsurile de gospodãrire a pãdurilor, prescrise de Amenajamentul Silvic armonizate cu măsurile de reducere a impactului propuse de prezentul studiu de evaluare adecvată, au un efect nesemnificativ asupra sitului Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt, sunt în spiritul administrãrii durabile a acestor resurse, fiind acoperitoare pentru asigurarea unei stãri favorabile de conservare atât a habitatelor forestiere luate în studiu, cât şi a speciilor de interes comunitar ce se regăsesc în suprafaţa cuprinsă de el.

Decizia de emitere a Avizului de mediu se bazează pe respectarea cerinţelor legislative privind integrarea în plan a consideraţiilor de mediu, identificarea problemelor de mediu rezultate ca efect a implementării planului, consultarea autorităţilor şi cetăţenilor posibil a fi afectaţi de implementarea acestuia.

Prezentul aviz de mediu se emite cu următoarele condiţii:

• Respectarea cu stricteţe a limitelor amplasamentului şi a zonelor funcţionale precizate în documentaţie;
• Toate etapele planului se vor realiza în conformitate cu documentația tehnică prezentată;
• Este interzisă recoltarea/comercializarea oricărei specii de faună sau floră indiferent de stadiul de dezvoltare pentru speciile aflate sub incidența protecției biodiversității;
• Menținerea a 5 arbori de biodiversitate pe fiecare hectar de pădure în care se execută lucrări silvice;
• Se vor respecta epocile şi termenele de tăiere şi colectare a materialului lemnos din parchete prevăzute în OM 1540/2011; respectarea normelor de exploatare a masei lemnoase și evitarea pe cât posibil a rănirii arborilor rămași pe picior sau a semințișului în cazul tratamentelor; pe cât posibil se vor vor evita lucrările silvotehnice în perioada de reproducere a speciilor de animale sau a perioadei de cuibărit a păsărilor ce habitează în pădure; se va evita organizarea simultană a parchetelor pe suprafețe învecinate;
• Exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului; folosirea drumurilor de exploatare existente; se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi); în perioadele de îngheţ – dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel; se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• Alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel încât să se evite solurile cu portanță redusă, și astfel încât distanțele să fie cât mai scurte;
• Menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc., prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei; menţinerea habitatelor marginale cum ar fi lizierele, stâncării, mlaştini, etc;
• O atenție deosebită se va acorda arboretelor din grupa I funcțională, de protecție, prin creșterea stabilității ecosistemice și asigurarea permanenței pădurii în spațiu și timp;
• Nu se vor amenaja depozite de carburanţi în ariile naturale protejate şi în apropierea cursurilor de apă; nu se vor executa lucrări de întreținere, reparaţii a motoarelor, de schimbare a uleiului şi încărcare a rezervoarelor auto cu combustibil în albiile cursurilor de apă și în ariile naturale protejate; se interzice deversarea în apele de suprafaţă, apele subterane, evacuarea pe sol şi depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate;
• Promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor cu prilejul aplicării tratamentelor silviculturale; în cazul tăierilor progresive să fie lăsaţi suficienţi arbori în vederea asigurării regenerării naturale, dar şi pentru a oferi loc de cuibărit pentru păsări;
• Se interzice introducerea de specii de arbori sau plante alohtone atât pe terenurile care fac parte din fondul forestier cât şi pe terenurile din afara fondului forestier; extragerea speciilor alohtone prin intervențiile silvotehnice, atunci când acestea devin invazive;
• Este interzisă incendierea vegetaţiei  sau resturilor vegetale;
• Se interzice amplasarea de construcţii  fără aprobarea legală;
• În vederea eliminării scurgerilor accidentale de hidrocarburi societatea va asigura controlul periodic al utilajelor din dotare, asigurând astfel o stare de funcţionare adecvată a acestora; eventualele defectiuni vor fi remediate in ateliere de reparaţii autorizate;
• Aplicarea unor restricții de viteză pentru mijloacele auto, astfel încât să se diminueze cantitățile de praf generate;
• Colectarea deseurilor se va efecua separat pe categorii de deșeuri, uleiurile uzate în recipienti special amplasati pentru acest scop în sistem impermeabil, iar golirea si transportul lor de catre o firma specializata la intervale regulate de timp; proprietarii terenurilor au obligaţia de a asigura luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor de deşeuri; se va evita depozitarea rumegușului sau a resturilor de exploatare în zone umede;
• Se vor respecta prevederile impuse de reglementările în vigoare în materie de manipularea şi utilizarea substanţelor şi preparatelor periculoase;
• La colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile apelor curgătoare; se vor evita traversările prin albiile apelor supraterane; în acest scop se vor amenaja/reabilita podeţe din material lemnos, fără a interveni prin decolmatare sau regularizare a albiilor naturale; platformele primare şi organizările de şantier vor fi amplasate la o distanţă de minim 50 de metri de albia minoră a pâraielor; este interzisă depozitarea materialelor lemnoase în albiile pâraielor şi văilor sau în locuri expuse viiturilor;
• Alte lucrări  în afara celor prevăzute în amenajamentul silvic se execută cu avizul prealabil al  autorităţilor publice centrale de specialitate;
• Nu se va exploata arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu eroziune în adânsime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30⁰ pe substrate de fliș (facies marnos, marnos-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cel situat pe terenuri cu înclinare mai mare de 35⁰ pe late substrate litologice;
• Pentru exploatarea arboretelor din bazinele torențiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajare a pădurilor sau amenajarae a bazinelor hidrografice, trebuie obținut aviz de gospodărire a apelor conform Legii apelor nr. 107/1996 (*actualizată*), art. 48 și 50, dacă lucrările de exploatare se încadrează la:
• ”d) construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare;”
• h) plantari şi defrişări de vegetaţie lemnoasă, perdele antierozionale şi filtrante în zonele de protecţie sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;
• În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea apelor nr. 107/1996 (*actualizată*), pentru ”pădurile cu funcţii speciale de protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torenţialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare. Pădurile din zonele de munte şi de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu contribuie la formarea inundaţiilor şi la producerea eroziunii solului.”
• În conformitate cu prevederile OUG 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea 19/2008 şi modificată prin OUG nr. 15/2009, în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului, titularul proiectului este obligat să ia imediat măsurile preventive necesare şi în termen de 2 ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării să informeze APM Covasna şi Comisariatul Judeţean Covasna al Gărzii Naţionale de Mediu și CJPNS administratorul sitului Natura 2000 ROSPA0082;
• În cazul descoperirii incidentale a unor vestigii arheologice, executantul este obligat să sisteze orice activitate și să informeze Direcția Județeană pentu Cultură Covasna în termen de 72 ore în conformitate cu art. 4, cap II din OG 43/200 republicată;

Condiții prevăzute în avizul nr. 45/21.12.2023 emis de Consiliul Județean Covasna – Centrul Județean pentru Protecția Naturii și Salvamont, administrator sit Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt:

• respectarea prevederilor Planulului de Management al sitului Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1643/2016;
• este obligatorie comunicarea descoperirii unor cuiburi de păsări răpitoare și barză neagră către Administrația sitului;
• se interzice depozitarea deșeurilor de orice fel pe suprafața sau în vecinătatea sitului, în alte locuri decât cele special amenajate.
• măsuri stabilite prin Planul de management al ariei naturale protejate pentru păduri:
  • este necesară menținerea procentajului actual de pădure matură (peste 80 ani) raportat la întreaga suprafață forestieră de pe cuprinsul sitului, cod activitate 123456790,
  • menținerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităților de producție, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare, cod activitate 123456791;
  • menținerea lemnului mort pentru asigurarea condițiilor specifice de habitat pentru speciile de ciocănitori și Strix uralensis. Pentru toate subparcele/unități amenajistice, în cazul unor intervenții – lucrări de îngrijire sau exploatări forestiere se va lăsa un număr de minim 2-3 (sugestia este de 4-8) arbori/ha din categoria iescarilor, arborilor groși, scorburoși, parțial uscați, în funcție de particularitățile fiecărei unități amenajistice. O atenție deosebită se va acorda tăierilor definitive în parchetele de exploatare, când firma ce exploatează trebuie să cunoască și să aplice această prevedere. Cod activitate 123456792;
  • menținerea unui număr mare de stejari bătrâni necesari pentru asigurarea condițiilor optime de cuibărit pentru Dendrocopos medius. Pentru a asigura condiții optime de habitat, se va menține în orice condiții de exploatare/intervenții forestiere un număr de 3-4 arbori bătrâni la hectar în gorunete pure, respectiv 1-2 în cele pădurile de amestec cu Quercus sp. De asemenea, în aceste păduri se vor menține pe picior un număr de 2-3 arbori cu scorburi, neimportanți din punct de vedere economic, cu rolul de a asigura condiții optime pentru cuibărit. Pentru arboretele ce au depășit vârsta exploatabilității și care au fructificație satisfăcătoare, inclusiv regenerare naturală, se vor evita tratamentele silvice cu tăieri definitive. Pot fi aplicate doar tăieri de igienă / accidentale, însă marcarea arborilor se va face sub supravegherea administratorul ariei naturale protejate / cu consultarea specialistului ornitolog. Cod activitate 123456793;
  • stabilirea suprafețelor de zone tampon în jurul cuiburilor și limitarea/controlul activităților forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru protecția speciilor de răpitoare și a berzei negre. În acest sens, în perimetrul cuiburilor identificate se va institui o zonă tampon cu rază de 300m în care în perioada 15 martie-15 august vor fi interzise activitățile silvice (inclusiv tăieri de conservare, igienizare etc.). Aceste activități vor fi permise în afara perioadei menționate (respectiv între 15 August – 15 Martie). Cod activitate 123460;
  • interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepția cazurilor dovedite de gradații sau defolieri și doar în cazul ineficienței sau imposibilității aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.). Aplicarea tratamentele chimice va fi limitată doar la cazurile de gradații sau defolieri care au fost dovedite prin certificat eliberat de unitățile de cercetare specifice (ICAS). Cod activitate 123461;
  • interzicerea aplicării degajărilor și curățirilor chimice în pădurile din sit. În pădurile din sit vor fi permise doar degajările efectuate manual, degajările chimice fiind interzise. Cod activitate 123462.

Respectarea în integralitate a legislaţiei de mediu în vigoare şi a următoarelor acte normative:

• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
• OUG 92 din 19 august 2021 privind regimul deşeurilor aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 17/2023;
• HG 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României cu modificările şi completările ulterioare;
• Decizia Comisiei din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului; HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor (*actualizată*);
• Legea nr. 249 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
• HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi a deşeurilor de baterii şi acumulatori;
• Lege nr. 811 din 19.08.2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile;
• Legea Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
• H.G. 188/2002 (*actualizată*) privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
• H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
• Legea 46/2008 (*actualizată*) Codul silvic;
• Ordinul MMAP nr. 2.534/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor şi a Ghidului de bune practici privind îngrijirea şi conducerea arboretelor;
• HG 1004/2016 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, cu modificările şi completările ulterioare;
• Regulamentul 995/2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn utilizând sistemul „due diligence”.
• Legea 86/2014 de aprobare a O.U.G. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/199 (*actualizată*);
• Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
• Ordinul 119/2014 al Ministerului Sănătăţii, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei;
• OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

Monitorizarea implementării planului:

Monitorizarea va avea ca scop:

• monitorizarea permanentă a măsurilor propuse pentru reducerea impactului asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar, în vederea aplicării lor corecte şi la timp;
• monitorizarea modului în care se respectă prevederile amenajamentului;
• monitorizarea modului în care se pun în practică prevederile amenajamentului;
• monitorizarea respectării legislaţiei de mediu.

Pentru asigurarea monitorizării efectelor asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar se stabilesc un set de indicatori de mediu (în corelare cu indicatori naţionali de monitorizare a mediului), iar prin criteriul de evaluare propus se cuantifică eficienţa măsurilor de implementare a amenajamentului:

Arborii păstraţi pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbenă cu inițialele B (biodiversitate), vor fi cartaţi prin înregistrarea locaţiilor geografice, iar lista cu aceste locaţii se va înainta anual la autoritatea competentă de mediu și administratorul ariei naturale protejate. Pe masura identificării elementelor de biodiversitate este util ca acestea sa fie marcate pe hărți și periodic luate măsuri de monitorizare

Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta.

- Conform art. 27 (3) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (*actualizată*), titularul planului este obligat să depună anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competentă pentru protecția mediului.

Emiterea avizului de mediu s-a făcut avându-se în vedere modul în care consideraţiile de mediu au fost integrate în plan şi ţinând seama de opiniile exprimate de public şi de alte autorităţi.

Autorităţi şi instituţii publice implicate în procedură: Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Covasna, Administraţia Bazinală de Apă Olt - SGA Buzău, ISU Covasna, Direcţia de Sănătate Publică Covasna, Garda Forestieră Județeană Covasna, Consiliul Județean Covasna - CJPNS administratorul sitului Natura 2000 ROSPA0082.

Etape procedurale parcurse:

• notificare adresată de COMPOSESORATUL DE PĂDURE ȘI PĂȘUNE AITA MEDIE prin O.S. Baraolt, cu sediul în satul Aita Medie, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 6431/10.08.2023;
• având în vedere că amenajamentul silvic se suprapune integral peste situl Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt prin Adresa nr. 6811/25.08.2023 APM Covasna a comunicat titularului faptul că procedura de evaluare de mediu va fi continuată cu etapa de definitivare a proiectului de plan şi de realizare a raportului de mediu (care va conţine concluziile studiului de evaluare adecvată) și a studiului de evaluare adecvată;
• în data de 20.09.2023 a avut loc ședința grupului de lucru constituit la sediul OSP Baraolt din orașul Baraolt, str. Petőfi Sándor, nr. 10A;
• în data de 05.10.2023 titularul planului a depus la APM Covasna Studiul de evaluare adecvată (nr. înregistrare APM Covasna 8118/05.10.2023) și în 19.10.2023 Raportul de mediu (nr. înreg. APM Covasna 8598/19.10.2023);
• în data de 14.12.2023 s-a organizat ședința de dezbatere publică la sediul OSP Baraolt din orașul Baraolt, str. Petőfi Sándor, nr. 10A.

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu

Titularul proiectului și Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie a publicului şi participarea acestuia la luarea decizilor în procedura de evaluare de mediu conform prevederilor HG 1076/2004. În ziarele locale, pe pagina de internet a agenţiei http://apmcv.anpm.ro, la afişierul de la sediul din municipiul Sfântu Gheorghe, str. Grigore Bălan, nr. 10, județul Covasna au fost publicate/afişate doumentații, informări asupra procedurii. Toată documentaţia a fost accesibilă publicului pe durata derulării procedurii, putând fi consultată şi la sediul APM Covasna.

• Anunţurile titularului planului privind depunerea solicitării de emitere a avizului de mediu, publicate în ziarul Observatorul de Covasna din datele de 09.08.2023 și 16.08.2023;
• Amenajamentul silvic a fost publicat pe pagina proprie de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro în data de 01.09.2023;
• Anunțurile titularului planului privind finalizarea Raportului de Mediu și a Studiului de Evaluare Adecvată și organizarea dezbaterii publice, publicate în ziarul Observatorul de Covasna din datele de 24.10.2023 și 31.10.2023;
• Anunţul APM Covasna privind finalizarea Raportului de Mediu și a Studiului de Evaluare Adecvată și organizarea dezbaterii publice publicat pe pagina proprie de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro în data de 25.10.2023;
• Raportul de Mediu și a Studiul de Evaluare Adecvată au fost publicate pe pagina de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro în data de 25.10.2023;

Documentația care a stat la baza emiterii avizului de mediu conține:

• Notificarea titularului înregistrată la APM Covasna cu nr. 6431/10.08.2023, anexe;
• Raportul de mediu (RM) și a Studiul de evaluare adecvată (EA) elaborate de către dr. biol. Zaharia Lăcrămioara Gabriela, biol. Tudor-Andrei Anca, dr. ing. Liviu Nastasă, înregistrate la APM Covasna cu nr. 8598/19.10.2023, respectiv nr. 8118/05.10.2023.

Titularul planului are obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii avizului de mediu, precum și asupra oricăror modificări ale condițiilor care au stat la baza emiterii acestuia, înainte de realizarea modificări.

Titularul planului are obligația de a supune procedurii de adoptare planul, precum și orice modificare a acestuia, după caz, numai în forma avizată de autoritatea competentă pentru protecția mediului.

Avizul de mediu nu ţine loc de autorizaţie de construire, nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii. Titularul are obligaţia de a supune acest plan procedurii de adoptare numai în forma avizată de autoritatea competentă de mediu.

Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorității competente de mediu şi a publicului revine titularului planului, iar răspunderea pentru corectitudinea studiilor şi evaluărilor revine autorilor acestora, conform art. 21 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe toată perioada de valabilitate a planului, dacă nu intervin modificări ale acestuia.

Nerespectarea condiţiilor prezentuluii aviz constituie contravenţie şi se pedepseşte conform prevederilor legale în vigoare.

Prezentul aviz de mediu poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/5004, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezentul aviz de mediu conţine 16 (șaisprezece) pagini şi a fost eliberat în 3 exemplare.

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. Neagu Gheorghe

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                                 Întocmit,

Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                                              Ing. Csáki Gabriela