1.Situatia actuala a ariilor naturale protejate de interes national, constituite la nivelul judetului Valcea conform Legii 5/ 2000 si a HG. 2151/2004 .

La nivelul judetului Valcea in prezent in conformitate cu Legea nr. 5 / 2000 si HG 2151 / 2004 sunt constituite un numar de 33 de arii naturale protejate ( 2 parcuri nationale, 19 rezervatii naturale, 11 monumente ale naturii si o arie de protectie speciala avifaunistica), dupa cum urmeaza :

Parcuri nationale : 2 Parcuri Nationale in suprafata de 21.286 ha

1 . Parcul National Cozia - 17.100 ha

Acest taram muntos ,este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras .o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra ,Calinesti, Brezoi.

In spatiul biogeografic din zonele Cozia, Naratu, Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic ,fizico- geografic, floristic, faunistic si hidrologic ,care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice ,desfasurarii unor activitati educative, recreative si turismului.

Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana ,cu specii de animale si plante ,care necesita o protectie stricta , precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber.Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza,pe versantul sudic ,cel mai inalt ecart altitudinal – 1350 m.- caz unic in tara,fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie ,bradul si fagul coborand pana la 300-400 m.,aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu. In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul ,iar printre palcurile de molid ,apar exemplare de anin de munte ,mesteacan de Cozia , salcie pitica ,etc. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate.

Sub aspect floristic ,pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ), din care 8,1% specii endemice ( 5,8% specii endemice Romaniei si 2,3% specii endemice Coziei) .

Astfel se gasesc laolalta plante alpine, subalpine (lana caprelor ,firuta, afinul),plante termofile ( scumpia, pesma, rototelele Coziei),plante endemice (trandafirul de Cozia ,macesul argesan ),si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba ,floarea de colt, laleaua pestrita).

Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate : ursul brun ,lupul, rasul ,pisica salbatica ,sau rare cum sunt capra neagra ,cocosul de munte ,corbul, etc. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana , reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab. Defileul Oltului , parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic ,deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african. Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii ,iar dintre amfibieni si reptile , tritonul cu creasta ,salamandra ,soparla cenusie, gusterul.

La fel de interesanta si insuficient studiata se prezinta si fauna de nevertebrate , dintre care amintim fauna de Aranaee, Oligochaete,fauna de Izopode, Diplopode, Chilopode,Colembole, Coleoptere.

Din punct de vedere geologic ,prezinta ca substrat roci cristaline ca gnaisul ocular de Cozia ,care are o mare extindere si o configuratie aparte pentru masivul Cozia , Naratu,Foarfeca si intr-o mai mica masura formatiuni sedimentare,puse in evidenta pe versantii sudici (gresii sau alternante de marne si argile).De semnalat relieful deosebit de spectaculos modulat in gnaisul de Cozia (chei, „ bulzuri”,forme antropomorfe ,porti de piatra , colti, grote, cascade ,etc.).

Regimul climatic este specific de munte, caracteristic muntilor josi, cu o etajare a parametrului climatic ,functie de altitudine. Se remarca influenta culoarului raului Olt,care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud , spre deosebire de cele din N. si N-V. ,din calea maselor de aer mai reci si umede. Temperatura medie anuala de la +10 gr.C pe valea Oltului la – 3gr.C la 1500 m. Precipitatii. diferite ,functie de altitudine , in zona inalta 1000 – 1100 mm./ an la 717,5 mm/ an la Calimanesti. Vanturi dominante din N. si N V cu pondere mai mica S. si S-V. La vf. Ciuha Mare 10- 20 m./ s. .

Hidrologic B.H. al masivului Cozia se incadreaza in tipul carpatic meridional ,cu ape mari primavara , viituri mari vara si sfarsitul iernii la topirea zapezilor .B.H. Cozia apartine B.H. Olt ,direct sau prin intermediul pr .Baiasului sau pr. Salatrucel.

Parcul National Cozia , se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti, Brezoi ,Salatrucel, Perisani, iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul.Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max. Vf. Cozia –1667.m), au o accesibilitate relativ usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti , masivul Cozia fiind cel mai solicitat. Din puncte ca Turnu, Pausa Salatrucel ,Calimanesti, Gura Lotrului, Perisani ,pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective ,cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase .

Calea principala de acces este drumul european E 81 pe sectorul Rm. Valcea – Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti – Salatrucel – Cabana Cozia - 27 Km. Calimanesti –pr. Lotrisor- Naratu-20 Km.

2 . Parcul National Buila – Vanturarita - 4186 ha

Masivul Buila-Vânturariţa este situat în partea central-nordică a Judeţului Vâlcea şi face parte din Munţii Căpăţânii. Masivul iese în evidenţă faţă de lanţul principal al acestora, atât prin dispunere cât şi prin constituţie şi relief. Masivul Buila-Vânturariţa se întinde de la vest de Cheile Bistriţei şi până la est de Cheile Olăneştilor (Folea).

Pe teritoriul parcului există o mare varietate a tipurilor de habitate. Astfel, în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa au fost identificate 17 tipuri de habitate care au corespondent la nivel european unele dintre acestea fiind habitate prioritare:

Tufărişuri scunde alpine şi boreale;
Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium(habitat prioritar);
Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile dinAlysso-Sedion albi (habitat prioritar);
Pajişti calcifile alpine şi subalpine;
Pajişi montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase (habitat prioritar);
Pajişti cu Monilinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Monilinion caerulae);
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin;
Pajişi aluviale din Cnidion dubii;? Pajişi de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis);
Fâneţe montane;
Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);
Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase ;? Peşteri închise accesului public;
Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).
Conform Manualului Habitatelor din România, în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa se găsesc peste 23 de tipuri de habitate.

Diversitatea floristică si faunistică a ecosistemelor din cadrul Parcului Naţional Buila-Vânturariţa este foarte mare, datorită unui complex de factori, printre care se numără:

- relieful muntos care ocupă o parte însemnată a teritoriului, favorizând menţinerea vegetaţiei naturale care, în aceste arii nu a putut fi înlocuită de culturile agricole datorită reliefului accidentat al crestei calcaroase;

- frecvenţa mare a calcarelor la zi, marcată în relief prin sectoare de chei şi mici masive izolate cu versanţi abrupţi, hornuri, fisuri, brâne, văi seci, grohotişuri care adăpostesc o floră deosebit de interesantă;

- climatul relativ blând, cu influenţe submediteraneene, care a favorizat răspândirea unor specii relativ termofile;

Multe dintre speciile întâlnite aici sunt protejate prin convenţii internaţionale ratificate şi de România (Convenţia de la Berna, Convenţia de la Bonn, Convenţia CITES, Directivele Habitate şi Păsări). Dintre nevertebrate, în Masivul Buila-Vânturariţa se întâlnesc insecte (efemeroptere - Bactis sp., Rhithrogena sp., plecoptere - Isoperla sp., Chloroperla sp., Nemoura sp., trichoptere -Rhycophila sp., coleoptere - Carabus violaceus, C. intricatus, C. monilis, C. coriaceus, Abax parallelepipedus, Rosalia alpina, Lucanus cervus, lepidoptere - Vanessa io, V. atalanta, Lycaena dispar, moluşte
(Helix.pomatia, Cepaea.sp.).
Vertebratele sunt şi ele bine reprezentate: Peşti - păstrăv (Salmo trutta fario), lipan (Thymallus thymallus), moioagă (Barbus meridionalis), zglăvoc (Cottus gobio); Amfibieni – salamandră (Salamandra salamandra), triton (Triturus alpestris), buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca roşie de pădure (Rana temporaria), broasca râioasă brună (Bufo bufo). Reptile – guşterul (Lacerta viridis), şopârla de ziduri (Podarcis muralis), şarpele de alun (Coronella austriaca), vipera (Vipera berus). Păsări - fluturaşul de stâncă (Tichodroma muraria), gaia roşie (Milvus milvus), şerpar (Circaetus gallicus), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), vânturelul de seară (Falco vespertinus), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), presura de munte (Emberiza cia), pietrar negru (Oenanthe pleschanka), pietrar rasăritean (Oenanthe isabellina), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), buha (Bubo bubo), codubatura (Motacilla alba), cocoşul de munte (Tetrao urogallus); Mamifere: liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu potcoavă (R. hipposideros), liliac comun (Myotis myotis), liliac comun mic (M. blythi), liliac de iaz (M. dasycneme), liliac cu picioare lungi (M. capaccinii), liliac căramiziu (M. emarginatus), liliac cârn (Barbastella barbastellus), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), urs (Ursus arctos), râs (Lynx lynx), lup (Canis lupus), capra neagră (Rupicapra rupicapra), jder de pădure (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), bursuc (Meles meles), cerb (Cervus elaphus).

Cai de acces:Parcul Naţional Buila-Vânturariţa are 6 puncte de intrare:

3 în Comuna Costeşti, unul pe Valea Bistriţa şi două pe Valea Costeşti: Bistriţa, Pietreni-Prislop şi Pietreni-Valea Morii;
1 în Comuna Bărbăteşti pe Valea Otăsăului;
1 în Satul Cheia pe Valea Cheia;
1 în Oraşul Băile Olăneşti pe Valea Olăneşti.

Accesul se poate face fie pe DN 67 Rm. Vâlcea-Târgu Jiu, fie pe DJ Rm. Vâlcea-Băile Olăneşti.

Rezervatii naturale : 19 Rezervatii naturale in suprafata de 1727,5 ha

1. Piramidele din Valea Stancioiului - 14,6 ha

– Mun. Rm. Valcea-Rezervatie geologica situata in Subcarpatii Getici (Subdiviziunea Subcarpatii Valcii).- Varietate deosebita de forme sculpturale pe pietrisuri si nisipuri , cimentate pe marne si argile.

Localizare: Limita de sud – pe firul de vale al pr. V.Stancioiului, limita de est si vest urmareste douaculmi desprinse din Dealul Cornetului spre V. Stancioiului. Lungimea rezervatiei este de cca. 750 m,iar latimea de cca. 25- 50 m., la care se adauga si se continua catre partea de nord cu o fasie de padure de cca. 100m latime , cu rol de protectie . Aria protejata se situeaza in fond forestier de stat ( u..a. 45 N, 45 N2, 45 D, 59 N ) si apartine O.S. Rm. Valcea.

Cai de acces: Din cartier Goranu , pe linia de centura a drumului E. 81 ,pe drum modernizat pana la confluenta pr V. Stancioiu cu raul Olt , si de aici pe poteca nemarcata cca. 300m.

2.Piramidele de la Slatioara –12,08 ha

– Com. Slatioara – Rezervatie geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii). - Varietate de forme sculpturale ,conglomerate, nisipuri, pietrisuri slab cimentate creeate prin actiunea a numeroase organisme torentiale.

Localizare:. Rezevatia se situeaza in versantul stg. al pr Cerna si la vest de dealul Magura , se margineste la vest cu soseaua D.J. Slatioara –Stroiesti, iar in restul punctelor cardinale cu fond forestier privat. Aria protejata se situeaza in fond forestier de stat , in U. P. IV. Horezu ( u. a. 54 N ).Cai de acces : Din D.N. 68. Rm. Valcea - Tg. Jiu,in dreptul satului Slatioara , pe D.J. Slatioara – Stroiesti , la cca. 4 km. Acces si dinspre satele Gorunesti si Obrocesti – poteca nemarcata.

3. Jnepenisul Stricatul – 81,4 ha

– Com Voineasa – Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului, in zona Vf. Balindru si Stricatul,delimitata de vaile Pr. Balindru, Hoteagu si Pr. Furnica Mare si la alt. de la 1750m la 1950m. - Conserva din flora ,habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun, capra neagra.

Localizare : Rezervatia include muntele Stricatul (1831m).Limita de nord se constituie pe curba de 1950m.,iar catre sud , cu cca 400 m la sud de cota de 1831m. limitele de vest si est se constitue prin delimitare de fondul forestier , latimea rezervatiei variind intre 150 m. la cca. 700m. Rezervatia se margineste cu fond forestier de stat pe laturile de vest si est si cu pajisti alpine administrate de Primaria comunei Raul Sadului (Jud. Sibiu ).

Cai de acces : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona „ La Cataracte” si lacul Balindru ,iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul, apoi pe poteca nemarcata catre Vf. Balindru Mare .

4. Mlastina Mosoroasa – 1,4 ha

– Oras B.Olanesti – Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) ,la cca 0,5km. sud de satul Mosoroasa , la altitudinea de 700m. – Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa- muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia).

Localizare : Rezervatia se afla in depresiunea lacustra inmlastinita ,aflata la nord de Vf. Dealul Frumoasei – 735 m., deci in zona cumpenei de ape dintre paraul Olanesti si valea Muereasca. Limita cu caracter circular a rezervatiei este data de culmile ce inconjoara zona depresionara. In spre est si sud se afla doua drumuri forestiere, iar in nord- vest un mamelon cu 10 m. mai inalt decat marginea depresiunii. Rezervatia este marginita pe toate laturile de proprietati private ce includ terenuri neproductive si fanete.

Cai de acces : Din D.N. 64 A. Rm. Valcea- Olanesti,fie in dreptul localitatii Vladesti,sau Pausesti- Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei

5. Padurea Tisa Mare – 19,3ha

-Com. Lungesti, sat Dumbrava – Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic , in bazinul Pr.Tisa Mare, afluent de stg .al Pr. Mamu, la alt de 220 la 298m.- Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen), cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust, Ruscus aculeatus. Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara. Elemente de fauna , respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure, huhurezul mic, cucuveaua,sorecarul etc.

Localizare : Rezervatia se afla pe stanga vaii Tisa Mare . Limita de vest este paralela cu valea Tisa Mare ,pe curba de nivel de 220m si o lungime de cca.400m, limita de sud si sud - vest se constituie pe firul de vale ,afluent de stanga al pr. Tisa Mare. Limita de nord –vest si nord urca de la cota de 220 m . catre Dealul cu Poiana Popii , pina la cota de 298m.,iar limita de est coboara catre firul de vale ,pana la cota de 270m. Aria protejata se situeaza in fond forestier de stat, administrat de Oc. Silvic Dragasani, apartine U.P. III Dobrusa ,u.a. 7 A, 8 A

Cai de acces: De la Dragasani, pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti ,respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie.

6. Padurea Silea - 19,4 ha

– Com. Lungesti – sat Fumureni - Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic, in bazinul Pr. Silea ,afluent de stg. al Pr. Mamu ,la alt. de 220- 290,5 m. – Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus).Din fauna , avifauna este reprezentata prin barza neagra ,ciuful de padure, huhurezul mic ,cucuveaua, sorecarul ,specii care necesita protectie stricta.

Localizare : Rezervatia se afla pe valea pr. Silea ,de o parte si alta a firului de vale. In spre vest si est limita rezervatiei forestiere urmareste cumpana de ape ,de pe dreapta si respectiv stanga vaii Silea. In nord limita include cota de 290,5 m.dintre valea Silea si valea Dobrusa,iar in sud urca dinspre valea Silea ,in versantul drept , catre culmea de separatie cu valea Rotarului, la aprox . 500 m. amonte confluentei celor doua fire de vale.

Aria protejata se situeaza in intregime in fond forestier de stat,administrat de Oc. Silvic Dragasani si apartine U.P.III . Dobrusa ( u.a. 19 B – 8,0 ha.,20 B – 5,5 ha.,20 A – 6,6 ha., 21 A – 8,8 ha, 21 B – 11,4 ha., 21 C – 5,8 ha., 22 B – 5,0 ha).

Cai de acces : De la Dragasani ,pe drumul de acces partial amenajat ,catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate

7. Padurea Calinesti – Brezoi – 993 ha

- Oras Brezoi –Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud- estic al Muntilor Lotrului, la alt. cuprinse intre 340m – 815m. - Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi ,deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform ,iar din elementele de flora se remarca prezenta ,la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m .) , pentru floarea de colt . Se intalnesc elemente termofile sudice , precum scumpia (Cotynus coggygrya), cat si elemente specifice unor mlastini reci – muschiul Sphagnum wulfianum. Sunt prezente specii endemice si rare de plante ,cum ar fi: Dianthus henteri, Galium valantoides, var. bailloni, Thymus comosus si Pulsatilla montana( deditelul) , tulichina mica si mare ( Daphne cneorum,,D. mesereum) .

Localizare: Pentru rezervatia Padurea Brezoi ( 586,3 ha. )limita de sud , pe curba de nivel de 400 m.,catre valea Lotrului ,se urmareste catre vest culmea paralela cu raul Lotru pana la valea Doabrei . Limita de nord este constituita pe directia vaii Betelului catre cota de 732 m. si de aici coboara catre cota de556 m. ,dupa care limita coboara catre sud –est urmarind curba de 400 m catre satul Golotreni. Padurea Calinesti are 406,7 ha dupa hartile silvice.Latura de vest si nord- vest este pe firul vaii pr. Calinesti, iar de la confluenta acestuia cu paraul Sulitelor , limita urca catre nord nord-est in lungul vaii ce separa Poiana Salistei de culmea Negoiului .de aici limita se continua in culmea Carciumii ,in zona la vest de vf cu cota 815,1 m. si apoi urmareste culmea spre sud –est catre valea Oltului. Limita de est uneste baza versantului dinspre valea Oltului ,pana in valea Calinestilor ,iar limita de sud este paralela cu valea pr. Calinesti pe o distanta relativ scurta ,de cca. 250 m. Rezervatia este inclusa in Parcul National Cozia.

Cai de acces : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia, Doabra ,Betel, Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate.

8. Caldarea Calcescu - 190,1 ha

– Com. Voineasa – Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang ,catre extremitatea estica, la obarsiile Pr. Lotru. si alt. cuprinse intre 1850 la 2295 m. Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp.si de pajisti alpine, bogate in specii de Nardus . Valoare peisajistica deosebita a reliefului ,care include in circurile glaciare, lacurile glaciare Calcescu ( 3,2 ha si 9,3 m.),Pencu ,Vidal si Pasari. Elemente deosebite ale florei salbatice include, pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt, ghintura etc iar din fauna ursul brun ,capra neagra ,cocosul de munte.

Cai de acces : De la localitatea Voineasa pe D.N. 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km. si continua pe poteca cu marcaj turistic . De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii ,atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje.Rezervatia este in custodia Fundatiei Guard Forest.

9. Rezervatia Miru - Bora – 74,9 ha

- Com. Voineasa- Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei, in N-Estul Vf. Bora,la alt. de 1800 –2030 m. – Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan),din judetul Valcea,unde isi gasesc adapost ursul brun , cocosul de munte.

Localizare : Rezervatia se situeaza in circul glaciar Miru (Bora),la vest de Vf. Stefan (2038m.), la vest de izvoarele pr. Benghii. Limita de nord si nord vest se constituie pe firul de vale al pr. Miru ,limita de vest la cca 150 m. vest de Vf. Bora limita de sud – vest sub vf. Bora , limita de sud curba de nivel de 1950 m.,iar limita de est este padurea de conifere , de la cota 1850 m.

Rezervatia se margineste pe latura de vest , sud si sud –vest cu pajisti alpine ,reconstituite Obstii de Mosneni Balcesti – Peresti (jud . Gorj ), la nord – vest cu pr. Miru ,iar la est si nord – est cu fond forestier de stat . Rezervatia este in custodia Fundatiei Guard Forest.

Cai de acces: Din D.N. 7 –Voineasa – Petrosani, la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci, pana in Saua Stefanu,de aici poteci nemarcate. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului,pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate.

10. Rezervatia Ocnele Mari – 1,4 ha

-Oras Ocnele Mari – Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr. Sarat ,afluent de dreapta a raului Olt si alt. intre 360 – 440 m. - Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovantiLocalizare :Rapa „ Evantaiul „ are forma circulara si se situeaza in versantul drept ,al pr. Evantaiul si la baza acestui afluent pe dreapta pr. Sarat, pe versantul vestic al dealului Facai, care spre nord se numeste dealul Evantaiul .Rezervatie se constituie dintr-o rapa de forma dreptunghiulara cu dimensiuni de cca 200m. lungime si cca.150m. latime dezvoltata pe o adancime de cca. 70 – 80 m.,cota cea mai ridicata fiind de 440m. Rezervatia se situeaza in teren neproductiv si se limiteaza pe toate laturile cu fond forestier privat.

Cai de acces : Din drumul catre Ocnita , se traverseaza Pr. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul ,apoi pe firul de vale Evantaiul cca. 100m. Pana la Rapa „Evantaiul”.

11. Rezervatia Radita – Manzu. – 80,7 ha

– Oras B.Olanesti- Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii , Munceii Olanestilor, bazinul superior al Pr. Olanesti,(pe Pr. Cainelui -afluent de dr.) si alt. intre 650- 950 m. – Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform, din flora salbatica, specii rare ca floarea de colt ,iedera alba , stanjenei, tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun, capra neagra.

Localizare : Rezervatia se situeaza de o parte si alta a vaii pr. Cainelui ,cu altitudini cuprinse intre cca.650 m. la 950 m. Limita de nord este pe valea pr. Radita, pana la izvoare, in versantul stang, coboara pe firul de vale pana la podul de beton ,dupa care se continua in versantul din dreapta pe firul de vale pana la culme. Limita de vest se constituie pe muchie (cumpana apelor ) si coboara catre pr Cainelui, dupa care se continua catre sud- est pana in dreptul vaii Gorunilor din versantul stang. Limita de sud o constituie valea Gorunilor ,iar catre est tot Valea Gorunilor si in prelungire pana la intalnirea cu izvoarele Raditei.

Rezervatia este constituita din fond forestier privat ,la fel intreaga suprafata limitrofa si apartine Obstii de Mosneni Olanesti.Rezervatia este in custodia Asociatiei Montaniardul Calauza.

Cai de acces: Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti, pana la confluenta cu Pr. Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie

12 .Iezerul Latoritei – 51,6 ha

- Com. Malaia – Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei , in bazinul superior al Pr. Latorita si alt cuprinse intre 1350- 1700 m. – Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu,lacurile glaciare ( Iezerul Latoritei – 0,8 ha , 1,5 m. adancime – situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m.),cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum).

Localizare : Rezervatia se afla la nord si la vest de confluenta pr. Latorita de Sus cu Latorita de Mijloc,astfel ca limita de est se constituie cca 70- 80m aval confluenta ,urca amonte confluenta pe Latorita de Sus ,si continua dupa Cascada „ Moara Dracilor „ pe acelasi fir de vale catre nord est cca.350 m.,dupa care urca catre cota de 1600,0m,coboara catre fundul circului glaciar ,deasupra lacului Violeta duppa care urca din nou pe limita de nord ,catre cota de 1700 m.Limita de vest si sud vest se constituie pe linia care coboara de la cota de 1700,0 m. catre punctul de confluenta al apelor ce vin din lacul Iezerul Latoritei, in pr. Latorita de Mijloc si de aici continua limita sudica pe versantul drept al vaii ,pana aval confluenta Latorita de Sus.

Rezervatia este constituita din teren neproductiv si fond forestier de stat ,la fel si suprafetele limitrofe, administrate de Oc. Silvic Voineasa. Dupa hartile silvice apartine U.P. II . Latorita .( u.a. 106 T – 0,7 ha ,106 N1 – 3,5 ha , 107 N –1,0 ha, % din 107 A – aprox. 1,0ha,% din 105 A,105 B ,106A- aprox.3,8 ha.).Rezervatia este in custodia Fundatiei Guard Forest.

13. Muntele Stogu - 31,4 ha

– Oras B.Olanesti – Sat Cheia – Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii, intre Valea Cheii si Valea Olanesti,cu alt. intre 1200 – 1493,7m. – Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice, habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri, flora cu specii de plante rare( floarea de colt, ghintura, iedera alba ), plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ),iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun ,rasul, capra neagra, cocosul de munte, vipera cu corn).

Localizare ; Rezervatia are un contur relativ circular, limita nordica fiind in zona Seii Hadarau ,iar cea sudica in zona Curmaturii Stogsoarelor. Limita de vest prin zona de vest de Vf. Stogu , iar cea estica se afla la 1200 m. altitudine..

Rezervatia este constituita din teren neproductiv si apartine fondului forestier de stat si apartine U.P. II . Olanesti , fiind administrat de Oc. Silvic Rm. Valcea ( 45 N – 12,7 ha, 46 N – 1,2 ha ,49 N – 7,6 ha ) .

Cai de acces: Din satul Cheia pe drum forestier ,in susul Vaii Cheia cca 16 km., apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui, de aici poteci nemarcate.

Rezervatia este inclusa in Parcul National Buila-Vanturarita.

14. Padurea Latorita – 23,3 ha

– Com. Malaia – Sat Ciunget – Rezervatie naturala mixta situata in Nord- Vestul Mtilor Capatanii, pe versantul nordic al Culmii Tarnovului,in partea dreapta a defileului Pr. Latorita, cu alt. intre 800- 1350 m.- Conserva genofond forestier valoros ,habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice,cu exemplare seculare), alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt, bujorul de munte, angelica, ghintura) . Rezervatia apartine U.P. II. Latorita – u. a. 5 D administrata de Oc. Silvic Voineasa .

Cai de acces : Din satul Ciunget pe poteca fara marcaj ,catre Dealul Vatajelul Mare, Saua cu Larice, Izvorul Mierlei, Culmea Tarnovului.

15. Rezervatia Dealul Negru – Sterpu - 120,9 ha

– Com. Voineasa – Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului, pe culmea ce separa valea Pr. Voinesita de valea Pr. Pascoaia ,la sud de Vf. Sterpu si la alt. intre 1750 – 2000 m. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun,iar in zonele stancoase, capra neagra.

Localizare : Rezervatia se situeaza intre vf. Negru si vf,Sterpului in zona Plaiului Dealul Negru . Limita de nord se constituie la cca 300 m. sud fata de Vf. Sterpu ,pe curba de nivel de 1950 m., iar limita de sud , la cca 300 m. sud fata de vf. Negru .

Rezervatia se margineste pe latura de nord si est cu pajisti alpine ,iar pe latura de vest si sud – vest se margineste cu fond forestier privat ,ambele categorii de terenuri apartinand de Obstea Mare Voineasa.

Cai de acces: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr. Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita,iar de aici pe poteca marcata catre Vf. Sterpu .

16. Rezervatia Cristesti - 8,5 ha

-Com. Voineasa- Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud –estul culmii principale dominata de Vf. Cristesti ,la alt . intre 1900 – 2053 m. – Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.( jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra.

Localizare: Rezervatia include circurile glaciare de sub culmea principala a Mtilor Lotrului (zona Vf. Cristesti), aflate la obarsia pr. Hanesu ,afluent pe stanga al raului Lotru si Iezerele Cristestilor ( printre putinele lacuri glaciare din Mtii Lotrului).Limita de nord a rezervatiei se realizeaza la cota de 2052,8 m. ,iar cea sudica la confluenta pr. Hanesu cu afluentul sau pr. Groapa . Limita de vest se realizeaza pe culmea Cristestilor , la altitudini de 2000 – 2030 m. , iar limita de est se realizeaza la cca .100m vest de stana si de cota de 1901,3 m.

Rezervatia se margineste pe toate laturile ( mai putin cea vestica- teren neproductiv, stancarie ) cu pasuni alpine , administrate de Primaria comunei Raul Sadului ( Jud Sibiu),iar fondul forestier limitrof este de stat.

Cai de acces : Drum nemodenizat , in susul Vaii Lotrului,,Voineasa – Cataracte- Vidra , iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata.

17. Padurea Valea Cheii - 1,2 ha

–Oras B.Olanesti – Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii,Masivul Buila – Vanturarita, in bazinul hidrografic superior al Pr. Cheia ,In versantul drept al Cheilor Cheii, la alt. cuprinse intre 900 – 1300m. Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa),la care se adauga specii de plante rare ( ghintura, floarea de colt,iedera alba, tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius, Oxytropis carpathica, Linum uninerve).

Localizare : Rezervatia se afla la distanta de aprox. 0,5 km. aval dela intrarea in Cheile Cheii ,in versantul dret al vaii. Limita de vest, sud –vest si nord vest este reprezentata de peretele stancos al masivului Buila – Vanturarita, vf. Claia Stramba. In partea nordica se limiteaza de peretele abrupt al Santinelei Cheilor,iar in partea de nord -est , est si sud cu valea pr Cheia .Rezervatia include U.P. I. Cheia ( u. a. 105 H – 0,6 ha. si 105 I – 0, 6 ha. Total = 1,2 ha ) si apartine ca si zonele limitrofe fondului forestier privat al Obstii de Mosneni Cheia – Olanesti.

Cai de acces : Din D.N. 64 A –Rm. Valcea – Olanesti ,in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km. ,in susul vaii Cheia , apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr. Cheia pana in Cheile Cheii.

Rezervatia este inclusa in Parcul National Buila-Vanturarita.

18. Rezervatia paleontologica Golesti – 1,2 ha

- Com. Golesti ,sat Poienita- Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii), bazinul Pr. Samnic la alt .de cca. 550m. _ Conserva numeroase fosile de vertebrate si nevertebrate de varsta meotiana ,impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm, salcie, mesteacan, tei, pin, molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului.

Localizare : Rezervatia se situeaza in zona vf. Perisor la sud de satul Poenita , in versantul drept al vaii pr. Samnic , la cca . 800 m. distanta de acesta . Rezervatia se constituie dintr-o rapa de forma dreptunghiulara cu lungimea de cca. 250 m. si latimea de cca. 200 m.,care se limiteaza la nord de Vf. Perisor ,la sud,est si vest terenuri ocupate cu fond forestier privat . Toate terenurile limitrofe ,care sunt constituite fie din terenuri agricole cu fanete sau pomi, fie din paduri sunt proprietati private.

Cai de acces : Din D.N. 73 C – Rm Valcea – C.de Arges ,drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km ,apoi poteca nemarcata cca .600m , in versantul drept al vaii Pr. Samnic.

19. Rezervatia Muzeul Trovantilor – 1,1 ha

Asezare geografica : Se situeaza in Subcarpatii Getici ,subdiviziunea Subcarpatilor Valcii , bazinul pr. Costesti , afluent de stanga al raului Bistrita .

Localizare :Rezervatia este situata in sudul comunei Costesti, langa DN 67 Ramnicu Valcea-Targu Jiu. Are o suprafata de 1,1 hectare si a fost constituita ca rezervatie geologica.

Rezervatia este marginita pe toate laturile de proprietati private ce includ terenuri neproductive si fanete.Rezervatia este in custodia Asociatiei Kogayon.

Monumente ale naturii ( speologice) : 11 monumente in suprafata de 10,5 ha

1. Avenul Piciorul Boului - 0,1 ha

– Com. Caineni –Sat Cainenii Marii – Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras ,la S-Vest de Vf. Prislopul si alt. de 1600m. -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura. Localizare : Avenul se situeaza in valea Cotilor la cca. 1600 m. alt. ( la cca. 100 m. amonte de ultima confluenta, pe partea opusa confluentei). in zona de stancarie si grohotisuri .Avenul se situeaza in golul alpin ce apartine Obstii Greblesti – Caineni

Cai de acces : Din drumul european E. 81, in dreptul localitatii Caineni, pe malul stg al raului Olt, din satul Cainenii Mari, pe drumul forestier de pe valea Satului,iar apoi pe poteca nemarcata, pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop.

2. Pestera Valea Caprelor - 0,08 ha

– Oras Baile Olanesti –sat Cheia – Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii –Masiv Buila _Vanturarita, in bazinul sup. al Pr Cheia – Mtii Stogsoare – alt. 950m. Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase, fosile de urs si hiena de pestera.

Localizare: Se situeaza in versantul stang al pr. Cheia , intrarea orientata spre vest, in peretele stancos al mtilor Stogsoare , altitudine abs. 950 m. ,si cca 50 m. alt. relativa fata de talvegul vaii pr. Cheia.

Pestera se situeaza in fond forestier privat , apartinand Obstii Cheia – Olanesti. . A fost inclusa in Parcul National Buila- Vanturarita.

Cai de acces: Din D.N. 64 A –Rm. Valcea – Olanesti in dreptul satului Cheia, cca 16Km pe drum modernizat si forestier , apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr. Cheia pana in Cheile Cheii.

3. Pestera Munteanu – Murgoci – 0,1 ha

– Oras B. Olanesti ,Sat Cheia – Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii – Masivul Buila – Vanturarita ,muntele Stogsoare ,bazinul sup. al Pr. Cheia la alt. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud. Valcea, resturi fosile de urs de pestera.

Localizare: Se situeaza in versantul stg. al pr. Cheia , in perete stancos al mtilor Stogsoare, altitudine abs. 930 m. si cca. 30 m. alt. relativa fata de talvegul vaii pr. Cheia.

Pestera se situeaza in fond forestier privat , apartinand Obstii Cheia – Olanesti .

Cai de acces : Din D.N. 64 A – Rm. Valcea – Olanesti, in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km. pe drum modernizat si forestier , apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr .Cheia pana in Cheile Cheii