Ministerul Mediului
Agenția Națională pentru Protecția Mediului

APM Braila

Acasa
Despre noi
Evenimente
Legislatie
Proiecte
Contact
Date
Harti
Judete
Achizitii publice si contracte

Schimbari climatice

Substante si produse chimice periculoase

Emisii industriale

Radioactivitate

Calitatea aerului

Dezvoltare durabila

Instrumente ale performantei de mediu

Laboratoare Nationale de Referinta

Managementul riscului - SEVESO

Informatii privind mediul

Raport privind starea mediului in Romania

Instrumente ale performantei de mediu

EMAS
Eticheta ecologica

1
Soare Gabi - Mariana
BR.00001.101016
Braila
Braila
Declaraţia notarială, din care să reiasă că pentru imobilul pentru care se solicită finanţare se va depune o singură cerere, nu este semnată de către toţi coproprietarii, ceea ce contravine prevederilor ghidului de finanţare aferent sesiunii de depunere.
2
Mocanu Stan
BR.00003.101016
Braila
Braila
Solicitantul nu este eligibil în cadrul programului, deorece nu este proprietar/coproprietar al imobilului-teren pe care se implementează proiectul. Acest aspect, contravine prevederilor art. 10, alin.1, lit.b) din ghidul de finanţare aferent sesiunii de depunere.
3
Nicolae Vasile
BR.00004.101016
Cazasu
Braila
Nu este completat tabelul cu cheltuielile detaliate din cererea de finantare (nu este precizata valoarea instalatiei).
4
Cracea Daniel
BR.00010.101016
Braila
Braila
Solicitantul nu este eligibil în cadrul programului, deorece nu este proprietar/coproprietar al imobilului-teren pe care se implementează proiectul. Acest aspect, contravine prevederilor art. 10, alin.1, lit.b) din ghidul de finanţare aferent sesiunii de depunere.
5
Patranoiu Florin - Aurel
BR.00014.101016
Faurei
Braila
Solicitantul nu este eligibil în cadrul programului, deorece nu este proprietar/coproprietar al imobilului-teren pe care se implementează proiectul. Acest aspect, contravine prevederilor art. 10, alin.1, lit.b) din ghidul de finanţare aferent sesiunii de depunere.
6
Dumitrascu Daniel
BR.00016.101016
Braila
Braila
Solicitantul nu este eligibil în cadrul programului, deorece nu este proprietar/coproprietar al imobilului-teren pe care se implementează proiectul. Acest aspect, contravine prevederilor art. 10, alin.1, lit.b) din ghidul de finanţare aferent sesiunii de depunere.
Comisia de analiză în cadrul „Programului privindinstalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire", constituită prin Dispoziţia Preşedintelui AFM nr. 23/2017
Centralizatorul proiectelor propuse spre respingere în cadrul Programului "Casa Verde Clasic"

7
Balas Georgeta
BR.00017.101016
Braila
Braila
Declaraţia notarială, din care să reiasă că, pentru imobilul pentru care se solicită finanţare se va depune o singură cerere, nu este semnată de către toţi coproprietarii, ceea ce contravine prevederilor ghidului de finanţare aferent sesiunii de depunere. Certificatul de deces prezentat nu este un document din care să rezulte date privind coproprietarii imobilului pentru care se solicită finanţare. Extrasul de carte funciară pentru informare nu a fost depus în original aşa cum se solicită prin ghidul de finanţare.
8
Nemtanu Neculae - Valentin
BR.00020.101016
Braila
Braila
Nu a fost prezentată copia cărţii funciare însoţită de un extras de carte funciară individuală conform cerinţelor art.10, alin.2, din ghidul de finanţare aferent sesiunii de depunere.Nu a fost depus certificatul de atestare fiscală emis de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brăila
9
Pavel Sorin
BR.00022.101016
Braila
Braila
Declaraţia notarială, din care să reiasă că, pentru imobilul pentru care se solicită finanţare se va depune o singură cerere, nu este semnată de către toţi coproprietarii, ceea ce contravine prevederilor ghidului de finanţare aferent sesiunii de depunere.
10
Costache Teodor
BR.00026.101016
Cazasu
Braila
Imobilul pentru care se solicită finanţare nu este eligibil în cadrul Programului deoarece face obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti aşa cum rezultă din extrasul de carte funciară pentru informare prezentat.
11
Marusca Alexandru - Valentin
BR.00027.101016
Braila
Braila
Solicitantul nu este eligibil în cadrul programului, deorece nu este proprietar/coproprietar al imobilului-teren pe care se implementează proiectul. Acest aspect, contravine prevederilor art. 10, alin.1, lit.b) din ghidul de finanţare aferent sesiunii de depunere.
12
Popirtac Gheorghe
BR.00029.101016
Braila
Braila
Extrasul de carte funciară pentru informare nu a fost prezentat în original sau copie legalizată. Extrasul de carte funciară prezentat nu este însuşit de emitent în sensul că nu poartă semnătura şi ştampila acestuia conform formularului prevăzut în anexa Ordinului nr.700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.
13
Rosioru Georgel
BR.00031.101016
Însuratei
Braila
Solicitantul nu este eligibil în cadrul programului, deorece nu este proprietar/coproprietar al imobilului-construcţie (nu face dovada existenţei imobilului construcţie) pe care se implementează proiectul. Acest aspect, contravine prevederilor art. 10, alin.1, lit.b) din ghidul de finanţare aferent sesiunii de depunere.
14
Tunea Constantin
BR.00038.111016
Maxineni
Braila
Solicitantul nu este eligibil în cadrul programului, deorece nu este proprietar/coproprietar al imobilului-construcţie pe care se implementează proiectul. Acest aspect, contravine prevederilor art. 10, alin.1, lit.b) din ghidul de finanţare aferent sesiunii de depunere

15
Ivan Ionel
BR.00039.111016
Braila
Braila
Solicitantul nu este eligibil în cadrul programului, deorece nu este proprietar/coproprietar al imobilului-teren pe care se implementează proiectul. Acest aspect, contravine prevederilor art. 10, alin.1, lit.b) din ghidul de finanţare aferent sesiunii de depunere.Declaraţia notarială, din care să reiasă că pentru imobilul pentru care se solicită finanţare se va depune o singură cerere, nu este semnată de către toţi coproprietarii, ceea ce contravine prevederilor ghidului de finanţare aferent sesiunii de depunere.
16
Lefter Marias
BR.00048.111016
Cazasu
Braila
Solicitantul nu este eligibil în cadrul programului, deorece nu este proprietar/coproprietar al imobilului-teren pe care se implementează proiectul. Acest aspect, contravine prevederilor art. 10, alin.1, lit.b) din ghidul de finanţare aferent sesiunii de depunere.

Anexa nr. 2/BR
Sesiunea 2016
Nr. crt.
Solicitant
Nr. Înreg.
Localitatea
Județul
Motivele respingerii
0
1
2
3
4
5
1
Caragea Alexandru
BR.00051.121016
Braila
Braila
Declarația pe proprie răspundere nu respectă formularul Anexei nr. 3 la Ghidul de finanțare aferent sesiunii. Extrasul de carte funciară pentru informare nu a fost prezentat în original sau copie legalizată. Extrasul de carte funciară prezentat nu este însuşit de emitent în sensul că nu poartă semnătura şi ştampila acestuia conform formularului prevăzut în anexa Ordinului nr.700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.
2
Bibicu Cecilia - Stefania
BR.00053.121016
Braila
Braila
Din extrasul de carte funciară nr. 84487 prezentat nu rezultă că solicitantul este proprietar/coproprietar asupra imobilului teren. Solicitantul are doar drept de CONCESIUNE asupra imobilului teren pe o durata de 48 de ani. Acest aspect contravine prevederilor art. 10, alin. 1, lit. b din ghidul de finanțare aferent sesiunii. In cererea de finantare nu este specificat tipul proiectului, conform art. 8 din Ghidul de finantare.
3
Bercaru Stefan
BR.00055.121016
Varsatura
Braila
Din extrasul de carte funciară nr. 75215 prezentat nu rezultă că solicitantul este proprietar/coproprietar asupra imobilului teren. Acest aspect contravine prevederilor art. 10, alin. 1, lit. b din ghidul de finanțare aferent sesiunii.
4
Bulgaru Ioana
BR.00056.121016
Romanu
Braila
Declaraţia notarială din care să reiasă că pentru imobilul deţinut în coproprietate se va depune o singură cerere de finanţare, precum şi persoana solicitantă, nu este semnată de toţi coproprietarii imobilului pentru care se solicită finanțarea, respectiv nu este semnată și de către coproprietarii ILIESCU TEODOR MIHAI și ILIESCU MONICA, ceea ce contravine Ghidului de finanțare aferent sesiunii.
5
Popa Camelia
BR.00063.131016
Insuratei
Braila
Din documentația depusă la dosarul de finanțare nu rezultă că solicitanta este proprietar/coproprietar asupra imobilului construcțe. Acest aspect contravine prevederilor art. 10, alin. 1, lit. b din ghidul de finanțare aferent sesiunii.
6
Arsene Cati
BR.00071.131016
Braila
Braila
Declaraţia notarială din care să reiasă că pentru imobilul deţinut în coproprietate se va depune o singură cerere de finanţare, precum şi persoana solicitantă, nu este semnată de toţi coproprietarii imobilului pentru care se solicită finanțarea, respectiv nu este semnată și de către coproprietarii BIBICU EUGENIA și BIBICU MIHAI, ceea ce contravine Ghidului de finanțare aferent sesiunii.
7
Anghel Florin Petru
BR.00083.141016
Tudor Vladimirescu
Braila
Declarația pe proprie răspundere nu respectă formularul Anexei nr. 3 la Ghidul de finanțare aferent sesiunii.
Comisia de analiză în cadrul „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire", constituită prin Dispoziţia Preşedintelui AFM nr. 23/2017
Centralizatorul proiectelor propuse spre respingere în cadrul Programului "Casa Verde Clasic"

8 Mihaiu Sorin BR.00091.171016 Corbu Vechi Braila
Solicitantul nu face dovada adresei imobilului pentru care se solicită finanțarea. Din extrasul de carte
funciară nr. 70069 prezentat nu rezultă că adresa imobilul este aceeași cu cea pentru care se solicită
finanțarea și anume Str. Siretului nr. 32, Loc. Corbu Vechi, Com. Maxineni, Jud. Brăila așa cum se
precizeaza în cererea de finanțare. Adeverința nr. 4015/14.10.2016 eliberată de Primăria Comunei
Maxineni nu atestă că adresa este aferentă imobilului înscris in cartea funciară nr. 70069.
9 Gagu Ion BR.00095.171016 Movila Miresii Braila
Din extrasul de carte funciară nr. 75644 prezentat nu rezultă că solicitantul GAGU ION este
proprietar/coproprietar asupra imobilului teren. Din extrasul de carte funciară nr. 75644 prezentat rezultă
că proprietar asupra imobilului teren este GAGU ELENA. Acest aspect contravine prevederilor art. 10, alin.
1, lit. b din ghidul de finanțare aferent sesiunii.
10 Mardale Marius - Georgi BR.00100.181016 Braila Braila
Solicitantul nu este eligibil în cadrul programului deoarece din documentația depusă la dosar reiese că pe
imobilul teren pe care se solicita implementarea proiectului exista doar o "baracă metalică - CONSTRUCȚIE
PROVIZORIE", incompatibilă cu scopul programului pentru care se solicită finanțare. Constructia provizorie
are o durată de existenţă limitată, precizată şi prin autorizaţia de construire ceea ce poate impiedica
solicitantul să menţină investiţia realizată în cadrul programului pentru o perioadă de cel puţin 1 an de la
data expirării contractului conform Art. 25 alin. (1).
2

Solicitanţii respinşi pot contesta Decizia Comitetului Director.

Contestaţiile, transmise prin orice mijloc, se depun în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) din Ghidul de Finanţare.

CONTESTAȚIILE vor fi întocmite de către solicitanti și pot fi transmise (tot de către solicitanți) în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării listei la AFM – București de către aceștia prin:

curier sau depuse la registratura AFM - Bucuresti, în cazul în care solicitantul își susține contestația prin documente în original (cu condiția ca data înregistării documentelor la AFM să se încadreze în termenul prevăzut la art. 19 alin. (1) din Ghidul de Finanţare);
e-mail, exclusiv la adresa ionela.ivan@afm.ro, dacă solicitantul nu își bazează contestația pe documente în original.

Ministerul Mediului

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BRĂILA

RAPORT PRELIMINAR

EVOLUŢIA CALITĂŢII AERULUI

PENTRU ANUL 2016

I.Introducere

În conformitate cu prevederile art.63, alin.(1) din Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, anual până la data de 30 martie a anului următor, APM Brăila are obligaţia de a elabora şi aduce la cunoştinţa publicului un raport privind calitatea aerului înconjurător, referitor la poluanţii care intră sub incidenţa acestei legi, monitorizaţi la nivelul judeţului Brăila.

Ca urmare, APM Brăila a elaborat prezentul Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător în judeţul Brăila pentru anul 2016, pe baza rezultatelor monitorizării calităţii aerului prin masurători continue, în staţiile automate de monitorizare aparţinând Reţelei Naţionale pentru Monitorizarea Calităţii Aerului (RNMCA).

Până în prezent, datele privind calitatea aerului înconjurător măsurate pe parcursul anului 2015, care au stat la baza prezentului raport au fost doar validate la nivel local, urmând a fi certificate de către Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului din cadrul ANPM Bucuresti.

În consecinţă, acest raport este unul preliminar, urmând ca APM Brăila să opereze eventualele modificări după certificarea datelor de către CECA.

Raportul cuprinde analiza rezultatelor obţinute în anul 2016, în raport cu valorile limită, valorile ţintă, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare şi de alertă stabilite prin Legea 104/2011.

Totodată raportul preliminar cuprinde şi o scurtă prezentare a reţelei de monitorizare la nivelul judeţului Brăila.

Prezentul raport se aduce la cunoştinţa publicului pe site-ul APM Brăila, http://apmbr.anpm.ro/, fiind disponibil şi în format hârtie pentru a fi consultat la sediul APM Brăila.

II Descrierea reţelei de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Brăila

La nivelul anului 2016, calitatea aerului în judeţul Brăila a fost monitorizată prin intermediul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.

Legendă

BR 1 – stație de trafic

BR 2 – stație fond urban

BR 3 – stație fond suburban

BR 4 – stație industrial 1

BR 5 – stație industrial 2

Reţeaua automată este formată din 5 puncte de prelevare a probelor, amplasate după cum urmează:

Staţia Brăila 1 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – trafic, care este amplasată pe Calea Galaţi, nr. 53, măsoară nivelul de poluare determinat de traficul intens din zonă. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, PM10, COV, Pb, Cd, Ni, As.
Staţia Braila 2 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – urban, care este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, măsoară nivelul de poluare la expunerea populaţiei la combinaţii de poluanţi cu acţiune sinergică. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, PM2,5, COV, parametrii meteo.
Staţia Brăila 3 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – suburban, care este situată în Comuna Cazasu, jud. Brăila, măsoară nivelul de poluare la expunerea populaţiei şi vegetaţiei de la maginea aglomerării. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, COV, parametrii meteo.
Staţia Brăila 4 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – industrial, care este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti (Staţia Nord), pentru determinarea nivelului de poluarea influenţat în special de surse industriale. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, parametrii meteo.
Staţia Brăila 5 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – industrial, care este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC. CET S.A., pentru determinarea nivelului de poluarea influenţat în special de surse industriale. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, COV, parametrii meteo

Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română, transpusă din legislaţia europeană, valorile limită impuse prin Legea 104/2011 având scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului în întregul său.

III. Concentraţiile medii ale poluanţilor monitorizaţi în aglomerarea Brăila

Tabelul III.1

POLUANT	Tip staţie	Concentraţia medie anuală
POLUANT	Tip staţie	2016
SO₂ (µg/mc)	Fd urban	3.59
	In	4.50
	T	5.09
PM10 (µg/mc)	FD urban	21.91
	In	27.93
	T	24.31
O₃ (µg/mc)	Fd urban	36.48
	In	50.25
	T	-
NO₂ (µg/mc)	Fd urban	20.22
	In	12.68
	T	20.25
NO_x (µg/mc)	Fd urban	22,30
	In	19,78
	T	25.23
CO (mg/mc)	Fd urban	0.11
	In	0.09
	T	0.19
Pb (µg/mc)	Fd urban	-
	In	-
	T	-
Benzen (µg/mc)	Fd urban	1.2
Benzen (µg/mc)	T	1.93
PM_2.5 (µg/mc)	In	-

Din cauza defecţiunilor apărute în cursul anului 2016 la echipamentele de măsurare, pentru unii poluanţi, datele colectate au fost insuficiente pentru a respecta criteriile de agregare a datelor şi/sau obiectivele de calitate în conformitate cu Legea nr.104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, drept pentru care, datele prezentate au caracter orientativ.

III.1 Dioxidul de azot

Fig. III.1. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot în anul 2016

Tabel III.1.

NO₂ (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2016 Medii anuale	20.25	20.22	17.68	12.92	12.45

În anul 2016, valorile medii anuale în urma măsurătorilor sunt sub valoarea limită de 40 µg/m³ admisă de către Legea 104/2011.

III.2. Dioxid de sulf

Fig. III.2. Concentraţia medie anuală a dioxidului de sulf în anul 2016

Tabel III.2.

SO₂ (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2016 Medii anuale	5,09	3,59	2,77	5,45	3,56

III.3. Pulberi în suspensie – PM10 şi PM2,5 (gravimetric şi nefelometric)

Pentru determinarea pulberilor PM₁₀, care constituie fracţia dimensională de interes toxicologic din aerosuspensia urbană, se aplică două metode: metoda automată (nefelometrie) şi metoda gravimetrică, care de altfel este metoda de referinţă.

Măsurările automate (prin metoda nefelometrica) au scop informativ, iar depăşirile înregistrate pot fi confirmate/infirmate ulterior de către rezultatul analizei prin metoda de referinţă gravimetrică.

Concentraţiile medii zilnice de particule în suspensie (PM₁₀ şi PM_2,5) sunt influenţate direct de factorii meteo: direcţia şi viteza vântului, precipitaţiile, temperatura aerului, etc., și de factorii geografici specifici zonei.

În anul 2016, rezultatele monitorizării calităţii aerului, în municipiul Brăila, nu au evidenţiat valori care să depăşească valoarea limită zilnică la indicatorul particule în suspensie PM₁₀.

Fig. III.3. Concentraţia medie anuală PM10 şi PM2,5 în anul 2016

Tabel III.3.

PM10 nefelometric (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2016 Medii anuale	24,61	21,91	30,85	22,46	33,4
PM10 gravimetric (mg/mc)	Br1	-	Br3	Br4
2016 Medii anuale	-	-	-	-
PM2,5 gravimetric (mg/mc)	-	Br2	-	-
2016 Medii anuale	-	-	-	-

III.4. Metale grele – plumb

În anul 2016, nu s-au făcut determinări de plumb.

III.5. Monoxid de carbon

Fig. III.5. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon

în anul 2016

Tabel III.5.

CO (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2016 Medii anuale	0.19	0.11	0.12	0.11	0.07

Mediile anuale înregistrate în anul 2016 nu au prezentat valori maxime zilnice a mediilor pe 8 ore care să depăşească valoarea limită de 10 mg/mc, admisă de către Legea 104/2011.

Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor.

III.6. Benzen

Fig. III.6. Concentraţia medie anuală de benzen în anul 2016

Tabel III.6.

Benzen (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br5
2016 Medii anuale	1,93	1,2	-	1,37

III.7. Ozon

Fig. III.7. Concentraţia medie anuală de ozon în anul 2016

Tabel III.7.

O₃ (mg/mc)	Br2	Br3	Br4	Br5
2016 Medii anuale	36.48	43.02	50.05	50.45

Valorile orare pentru ozon au fost mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară). De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2016 (120 mg/mc).

III.8. Pulberi sedimentabile

Reţeaua manuală de monitorizare a pulberilor sedimentabile cuprinde zece puncte de prelevare. Concentraţiile medii anuale, pe puncte de prelevare ale pulberilor sedimentabile, din anul 2016, sunt prezentate în tabelul şi figura de mai jos. În punctul de prelevare Vărsătura valoarea concentrației mediei anuale depășește concentrația maximă admisă din cauza traficului rutier intens.

Fig. III.8. Concentraţia medie anuală de pulberi sedimentabile pe anul 2016

Tabel III.8.

JUDEŢUL	Punct de prelevare	Concentraţie medie anuală (g/mp/luna)
JUDEŢUL	Punct de prelevare	2016
Brăila	Sediu APM	5,78
	Uzina de Apă	5,66
	Vărsătura	22,4
	Str.Gen.Gh.Avramescu	5,75
	Staţia Nord	4,86
	SC Hercules	9,77
	Termoelectrica Chiscani	6,99
	Str. Galați	7,94
	Cazasu	5,75
	Primăria Brăila	7,31
CMA = 17g/mp/luna

Concluzii:

În anul 2016 în punctul de prelevare Vărsătura s-a obţinut o concentraţie medie anuală care depăşeşte valoarea limită admisă impusă de legislaţie, fapt ce se datorează valorilor mari ale concentraţiilor lunare, cauzate de traficul intens.

Măsurătorile efectuate au indicat o calitate corespunzătoare a aerului la nivelul judeţului Brăila.

Septembrie 2016

Generating preview will take a few minutes.

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/pdf

Generating preview will take a few minutes.

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/pdf

Generating preview will take a few minutes.

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/pdf

Generating preview will take a few minutes.

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/pdf

Generating preview will take a few minutes.

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/pdf

Generating preview will take a few minutes.

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/pdf

Generating preview will take a few minutes.

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/pdf

Generating preview will take a few minutes.

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/pdf

Generating preview will take a few minutes.

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/pdf

Generating preview will take a few minutes.

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/pdf

RAPORT PRELIMINAR CALITATEA AERULUI 2015

I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare și consecințe

I.1.1.Starea de calitate a aerului înconjurător

La nivelul anului 2015, calitatea aerului în judeţul Brăila a fost monitorizată prin intermediul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.

Legendă

R 1 – stație de trafic

BR 2 – stație fond urban

BR 3 – stație fond suburban

BR 4 – stație industrial 1

BR 5 – stație industrial 2

Description: pozitionare statii.jpg

Reţeaua automată este formată din 5 puncte de prelevare a probelor, amplasate după cum urmează:

Staţia Brăila 1 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – trafic, care este amplasată pe Calea Galaţi, nr. 53, măsoară nivelul de poluare determinat de traficul intens din zonă. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, PM10, COV, Pb, Cd, Ni, As.
Staţia Braila 2 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – urban, care este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, măsoară nivelul de poluare la expunerea populaţiei la combinaţii de poluanţi cu acţiune sinergică. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, PM2,5, COV, parametrii meteo.
Staţia Brăila 3 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – suburban, care este situată în Comuna Cazasu, jud. Brăila, măsoară nivelul de poluare la expunerea populaţiei şi vegetaţiei de la maginea aglomerării. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, COV, parametrii meteo.
Staţia Brăila 4 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – industrial, care este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti (Staţia Nord), pentru determinarea nivelului de poluarea influenţat în special de surse industriale. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, parametrii meteo.
Staţia Brăila 5 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – industrial, care este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC. CET S.A., pentru determinarea nivelului de poluarea influenţat în special de surse industriale. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, COV, parametrii meteo

Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română, transpusă din legislaţia europeană, valorile limită impuse prin Legea 104/2011 având scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului în întregul său.

I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător

În Tabelul I.1.1.1. sunt prezentate datele statistice rezultate din staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Brăila, în anul 2015.

Tabelul I.1.1.1.

POLUANT	Tip staţie	Concentraţia medie anuală
POLUANT	Tip staţie	2015
SO₂ (µg/mc)	Fd urban	-
	In	-
	T	-
PM10 (µg/mc)	FD urban	36,68
	In	-
	T	-
O₃ (µg/mc)	Fd urban	53,23
	In	44,13
	T	-
NO₂ (µg/mc)	Fd urban	12,83
	In	12,31
	T	-
NO_x (µg/mc)	Fd urban	22,30
	In	19,78
	T	-
CO (mg/mc)	Fd urban	0,11
	In	0,07
	T	0,34
Pb (µg/mc)	Fd urban	-
	In	-
	T	-
Benzen (µg/mc)	Fd urban	-
Benzen (µg/mc)	T	-
PM_2.5 (µg/mc)	In	-

Din cauza defecţiunilor apărute în cursul anului 2015 la echipamentele de măsurare, pentru unii poluanţi, datele colectate au fost insuficiente pentru a respecta criteriile de agregare a datelor şi/sau obiectivele de calitate în conformitate cu Legea nr.104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, drept pentru care, datele prezentate au caracter orientativ.

I.1.1.1.1. Dioxidul de azot

Fig. I.1.1.1.1. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot în anul 2015

Tabel I.1.1.1.1.

NO₂ (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2015 Medii anuale	-	12,83	-	-	12,31

În anul 2015, valorile medii anuale în urma măsurătorilor sunt sub valoarea limită de 40 µg/m³ admisă de către Legea 104/2011.

I.1.1.1.2. Dioxid de sulf

Fig. I.1.1.1.2. Concentraţia medie anuală a dioxidului de sulf în anul 2015

Tabel I.1.1.1.2.

SO₂ (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2015 Medii anuale	-	-	8.31	-	-

In anul 2015 nu s-au prelevat probe de dioxid de sulf decat în Staţia BR3 deoarece celelalte analizoare au fost defecte.

I.1.1.1.3. Pulberi în suspensie – PM10 şi PM2,5 (gravimetric şi nefelometric)

Pentru determinarea pulberilor PM₁₀, care constituie fracţia dimensională de interes toxicologic din aerosuspensia urbană, se aplică două metode: metoda automată (nefelometrie) şi metoda gravimetrică, care de altfel este metoda de referinţă.

Măsurările automate (prin metoda nefelometrica) au scop informativ, iar depăşirile înregistrate pot fi confirmate/infirmate ulterior de către rezultatul analizei prin metoda de referinţă gravimetrică.

Concentraţiile medii zilnice de particule în suspensie (PM₁₀ şi PM2,5) sunt influenţate direct de factorii meteo: direcţia şi viteza vântului, precipitaţiile, temperatura aerului, etc., și de factorii geografici specifici zonei.

În anul 2015, rezultatele monitorizării calităţii aerului, în municipiul Brăila, nu au evidenţiat valori care să depăşească valoarea limită zilnică la indicatorul particule în suspensie PM₁₀.

Fig. I.1.1.1.3. Concentraţia medie anuală PM10 şi PM2,5 în anul 2015

Tabel I.1.1.1.3.

PM10 nefelometric (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2015 Medii anuale	-	36,68	30,73	-	-
PM10 gravimetric (mg/mc)	Br1	-	Br3	Br4
2015 Medii anuale	-	-	-	-
PM2,5 gravimetric (mg/mc)	-	Br2	-	-
2015 Medii anuale	-	-	-	-

I.1.1.1.4. Metale grele – plumb

În anul 2015, nu s-au făcut determinări de plumb.

I.1.1.1.5. Monoxid de carbon

Fig. I.1.1.1.5. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon

în anul 2015

Tabel I.1.1.1.5.

CO (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2015 Medii anuale	0,34	0,11	0,11	0,10	0,04

Mediile anuale înregistrate în anul 2015 nu au prezentat valori maxime zilnice a mediilor pe 8 ore care să depăşească valoarea limită de 10 mg/mc, admisă de către Legea 104/2011.

Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor.

I.1.1.1.6. Benzen

Pentru anul 2015, nu au fost prelevate probe de benzen (analizoare defecte).

I.1.1.1.7. Ozon

Fig. I.1.1.1.7. Concentraţia medie anuală de ozon în anul 2015

Tabel I.1.1.1.7.

O₃ (mg/mc)	Br2	Br3	Br4	Br5
2015 Medii anuale	53,23	50,68	46,01	42,25

Valorile orare pentru ozon au fost mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară). De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2015 (120 mg/mc).

I.1.1.1.8. Pulberi sedimentabile

Reţeaua manuală de monitorizare a pulberilor sedimentabile cuprinde zece puncte de prelevare. Concentraţiile medii anuale, pe puncte de prelevare ale pulberilor sedimentabile, din anul 2015, sunt prezentate în tabelul şi figura de mai jos. În punctul de prelevare Vărsătura valoarea concentrației mediei anuale depășește concentrația maximă admisă din cauza traficului rutier intens.

Fig. I.1.1.1.8. Concentraţia medie anuală de pulberi sedimentabile pe anul 2015

Tabel I.1.1.1.8.

JUDEŢUL	Punct de prelevare	Concentraţie medie anuală (g/mp/luna)
JUDEŢUL	Punct de prelevare	2015
Brăila	Sediu APM	4,78
	Uzina de Apă	5,14
	Vărsătura	20,4
	Str.Gen.Gh.Avramescu	5,45
	Staţia Nord	4,46
	SC Hercules	8,77
	Termoelectrica Chiscani	4,99
	Str. Galați	6,94
	Cazasu	4,75
	PrimăriaBrăila	8,31
CMA = 17g/mp/luna

Concluzii:

În anul 2015 în punctul de prelevare Vărsătura s-a obţinut o concentraţie medie anuală care depăşeşte valoarea limită admisă impusă de legislaţie, fapt ce se datorează valorilor mari ale concentraţiilor lunare.

Măsurătorile efectuate au indicat o calitate corespunzătoare a aerului la nivelul judeţului Brăila.

I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi atmosferici

În Tabelul I.1.1.2. sunt prezentate datele statistice rezultate din staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Brăila, în anul 2015.

Tabelul I.1.1.2.

POLUANT	Tip staţie	Concentraţia medie anuală
POLUANT	Tip staţie	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
SO₂ (µg/mc)	Fd urban	-	-	11,62	11,73	10,63	-	-	-
	In	9,49	12,28	14,39	16,60	14,00	8,01	-	-
	T	3,51	8,63	14,74	-	-	-	-	-
PM10 (µg/mc)	FD urban	34,02	-	-	29,51	22,61	-	-	36,68
	In	31,52	28,1	24,5	32,5	28,07	36,15	46,03	-
	T	28,54	22,64	29,07	-	-	-	-	-
O₃ (µg/mc)	Fd urban	-	72,66	65,38	63,30	67,42	57,39	20,02	53,23
	In	63,16	68,8	66,00	52,50	71,80	69,60	48,24	44,13
	T	-	-	-	-	-	-	-	-
NO₂ (µg/mc)	Fd urban	15,76	12,25	23,94	25,36	24,94	3,86	15.5	12,83
	In	12,65	9,98	10,50	-	21,70	5,15	-	12,31
	T	43,02	30,73	28,09	-	30,52	-	-	-
NO_x (µg/mc)	Fd urban	21,29	19,09	32,95	33,21	34,49	12,14	20,8	22,30
	In	16,25	17,83	17,25	-	31,62	14,30	-	19,78
	T	61,58	55,37	43,68	-	43,83	-	-	-
CO (mg/mc)	Fd urban	0,12	0,12	0,13	0,13	0,19	0,15	0,22	0,11
	In	0,16	0,104	0,1	0,15	0,26	0,07	0,08	0,07
	T	0,98	0,40	0,19	0,42	0,27	-	-	0,34
Pb (µg/mc)	Fd urban	0,0423	-	-	-	-	-	-	-
	In	0,0301	0,0075	0,0052	-	-	-	-	-
	T	0,0463	0,0009	0,0085	-	-	-	-	-
Benzen (µg/mc)	Fd urban	3,145	0,25	0,13	-	-	-	-	-
Benzen (µg/mc)	T	-	4,65	2,41	-	-	-	-	-
PM_2.5 (µg/mc)	In	-	15,46	-	-	0,93	-	-	-

Din cauza defecţiunilor apărute la echipamentele de măsurare, pentru unii poluanţi, datele colectate au fost insuficiente pentru a respecta criteriile de agregare a datelor şi/sau obiectivele de calitate în conformitate cu Legea nr.104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, drept pentru care, datele prezentate au caracter orientativ.

I.1.1.2.1. Dioxidul de azot

Fig. I.1.1.2.1. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot

în perioada 2008- 2015

Tabel I.1.1.2.1.

NO₂ (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2008 Medii anuale	43,02	15,76	8,61	13,62	11,68
2009 Medii anuale	30,74	12,25	9,00	9,64	10,3
2010 Medii anuale	28,09	23,94	7,59	8,52	12,5
2011 Medii anuale	-	25,36	-	-	-
2012 Medii anuale	30,52	24,94	13,11	21,70	-
2013 Medii anuale	-	3,86	10,44	5,15	-
2014 Medii anuale	-	15,50	7,41	-	-
2015 Medii anuale	-	12,83	-	-	12,31

I.1.1.2.2. Dioxid de sulf

Fig. I.1.1.2.2. Concentraţia medie anuală a dioxidului de sulf în perioada 2008-2015

Tabel I.1.1.2.2.

SO₂ (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2008 Medii anuale	3,51	-	10,30	11,47	7,51
2009 Medii anuale	8,64	-	10,77	12,80	12,29
2010 Medii anuale	14,74	11,62	13,99	13,64	15,14
2011 Medii anuale	-	11,73	17,24	16,92	16,53
2012 Medii anuale	-	10,63	14,55	10,71	17,3
2013 Medii anuale	-	-	-	2,06	13,97
2014 Medii anuale	-	-	-	-	-
2015 Medii anuale	-	-	8.31	-	-

In anul 2015 nu s-au prelevat probe de dioxid de sulf decat în Staţia BR3 deoarece celelalte analizoare au fost defecte.

I.1.1.2.3. Pulberi în suspensie – PM10 şi PM2,5 (gravimetric şi nefelometric)

Pentru determinarea pulberilor PM₁₀, care constituie fracţia dimensională de interes toxicologic din aerosuspensia urbană, se aplică două metode: metoda automată (nefelometrie) şi metoda gravimetrică, care de altfel este metoda de referinţă.

Măsurările automate (prin metoda nefelometrica) au scop informativ, iar depăşirile înregistrate pot fi confirmate/infirmate ulterior de către rezultatul analizei prin metoda de referinţă gravimetrică.

Concentraţiile medii zilnice de particule în suspensie (PM₁₀ şi PM2,5) sunt influenţate direct de factorii meteo: direcţia şi viteza vântului, precipitaţiile, temperatura aerului, etc., și de factorii geografici specifici zonei.

În anul 2015, rezultatele monitorizării calităţii aerului, în municipiul Brăila, nu au evidenţiat valori care să depăşească valoarea limită zilnică la indicatorul particule în suspensie PM₁₀.

Fig. I.1.1.2.3. Concentraţia medie anuală PM10 şi PM2,5 în perioada 2008-2015

Tabel I.1.1.2.3.

PM10 nefelometric (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2008 Medii anuale	28,54	-	32,54	38,29	24,76
2009 Medii anuale	22,64	-	22,25	27,16	28,87
2010 Medii anuale	29,07	-	27,26	19,83	29,10
2011 Medii anuale	-	29,51	32,89	30,65	35,40
2012 Medii anuale	-	22,61	27,42	27,83	28,31
2013 Medii anuale	-	-	43,22	-	36,15
2014 Medii anuale	-	-	-	-	46,03
2015 Medii anuale	-	36,68	30,73	-	-
PM10 gravimetric (mg/mc)	Br1	-	Br3	Br4
2008 Medii anuale	25,50	-	8,97	21,3
2009 Medii anuale	21,5	-	23	27,3
2010 Medii anuale	34,19	-	23,57	18,57
2011 Medii anuale	-	-	22.76	-
2012 Medii anuale	-	-	30,94	21,26
2013 Medii anuale	-	-	39,1	-
2014 Medii anuale	-	-	-	-
2015 Medii anuale	-	-	-	-
PM2,5 nefelometric (mg/mc)	-	Br2	-	-
2009 Medii anuale	-	15,46	-	-
2010 Medii anuale	-	19,20	-	-
2011 Medii anuale	-	-	-	-
PM2,5 gravimetric (mg/mc)	-	Br2	-	-
2009 Medii anuale	-	13,60	-	-
2010 Medii anuale	-	19,90	-	-
2011 Medii anuale	-	18,60	-	-
2012 Medii anuale	-	21,61	-	-
2013 Medii anuale	-	-	-	-
2014 Medii anuale	-	-	-	-
2015 Medii anuale	-	-	-	-

I.1.1.2.4. Metale grele – plumb

Fig. I.1.1.2.4. Concentraţia medie anuală a plumbului

Tabel I.1.1.2.4.

Pb (mg/mc)	Br1	Br3	Br4
2008 Medii noe şi dec	0,0092	0,006	0,0061
2009 Media anuală	0,0066	0,0061	0,0075
2010 Medii anuale	0,0085	0,0053	0,0052

I.1.1.2.5. Monoxid de carbon

Fig. I.1.1.2.5. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon

în perioada 2008-2015

Tabel I.1.1.2.5.

CO (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2008 Medii anuale	0,98	0,123	0,204	0,185	0,135
2009 Medii anuale	0,40	0,123	0,169	0,128	0,087
2010 Medii anuale	0,19	0,13	0,29	0,12	0,08
2011 Medii anuale	0,42	0,13	0,13	0,16	0,12
2012 Medii anuale	0,27	0,19	0,15	0,42	0,1
2013 Medii anuale	-	0,15	0,14	0,06	0,08
2014 Medii anuale	-	0,22	0,21	0,11	0,05
2015 Medii anuale	0,34	0,11	0,11	0,10	0,04

Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor.

I.1.1.2.6. Benzen

Fig. I.1.1.2.6. Concentraţia medie anuală a benzenului în perioda 2008- 2012

Tabel I.1.1.2.6.

Benzen (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br5
2008 Medii anuale	-	3,145	3,19	-
2009 Medii anuale	4,65	0,25	1,48	-
2010 Medii anuale	2,41	0,13	1,41	2,10
2011 Medii anuale	-	-	1,42	2,17
2012 Medii anuale	-	-	2,45	0,93
2013 Medii anuale	-	-	-	-
2014 Medii anuale	-	-	-	-
2015 Medii anuale	-	-	-	-

Pentru anul 2015, nu au fost prelevate probe de benzen (analizoare defecte).

I.1.1.2.7. Ozon

Fig. I.1.1.2.7. Concentraţia medie anuală de ozon în perioada 2008- 2015

Tabel I.1.1.2.7.

O₃ (mg/mc)	Br2	Br3	Br4	Br5
2008 Medii anuale	-	33,26	69,48	56,84
2009 Medii anuale	72,67	69,72	65,60	72,14
2010 Medii anuale	65,38	85,12	67,84	64,13
2011 Medii anuale	63,30	47,59	54,50	48,42
2012 Medii anuale	64,78	-	77,58	76,13
2013 Medii anuale	57,39	-	64,56	74,3
2014 Medii anuale	23,02	-	29,23	67,24
2015 Medii anuale	53,23	50,68	46,01	42,25

Valorile orare pentru ozon au fost mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară). De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2015 (120 mg/mc).

I.1.1.2.8. Pulberi sedimentabile

Concentraţiile medii anuale, pe puncte de prelevare ale pulberilor sedimentabile, comparativ pentru perioada 2011- 2015, sunt prezentate în figura şi tabelul de mai jos.

Fig. I.1.1.2.8. Concentraţia medie anuală de pulberi sedimentabile în perioada 2011-2015

Tabel I.1.1.2.8.

JUDEŢUL	Punct de prelevare	Concentraţie medie anuală (g/mp/luna)
JUDEŢUL	Punct de prelevare	2011	2012	2013	2014	2015
Brăila	Sediu APM	4,84	5,27	5,64	4,24	4,78
	Uzina de Apă	6,59	7,01	7,75	6,23	5,14
	Vărsătura	13,15	15,25	16,89	16,39	20,4
	Str.Gen.Gh.Avramescu	9,67	13,91	8,56	6,61	5,45
	Staţia Nord	4,09	5,34	6,52	5,88	4,46
	SC Hercules	12,6	8,25	10,16	8,56	8,77
	Termoelectrica Chiscani	5,51	5,78	5,86	5,88	4,99
	Str. Galați	-	11,12	11,78	7,68	6,94
	Cazasu	-	4,57	4,3	4,07	4,75
	PrimăriaBrăila	-	11,94	10,9	10,07	7,31
CMA = 17g/mp/luna

Tendința mediei în ultimii cinci ani, la acest indicator, este în scădere în 6 puncte de prelevare, ușoară creștere în punctele Sediu APM, Stația Nord și Cazasu, și creștere accentuată în punctul din localitatea Vărsătura. Este singurul punct în care media anuală, depășește valoarea limită, fapt ce se datorează cresterii fluxului traficului rutier spre și dinspre Autostrada A2.

I.1.1.3. Depășiri ale valorilor limită și valorilor țintă privind calitatea aerului înconjurător în zonele urbane

Din analiza datelor validate pe parcursul anului 2015 provenite de la stațiile automate de monitorizare nu s-au constatat depășiri ale valorilor limită și valorilor țintă privind calitatea aerului înconjurător în zonele urbane.

RAPORT PRELIMINAR CALITATEA AERULUI 2014

I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe

I.1.1. Starea de calitate a aerului înconjurător

Calitatea aerului în judeţul Brăila este monitorizată prin măsurători continue în cinci staţii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de staţii existente.

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene.Rezultatele înregistrate sunt raportate la valorile limită prevăzute Legii 104/2011.

În anul 2014, calitatea aerului ambiental a fost monitorizată prin reţeaua automată formată din 5 puncte de prelevare a probelor, amplasate după cum urmează:

Staţia Brăila 1- Staţia de trafic este amplasată pe Calea Galaţi nr. 53 şi monitorizează nivelele de poluare generate preponderent de emisiile din traficul, cu fluxuri medii şi ridicate, de pe străzile limitrofe. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO₂; NOx; CO; Pb; PM10; benzen; toluen; o,m,p-xilen; etilbenzen.
Staţia Brăila 2 - Este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, la distanţă de trafic şi de zone industriale sau surse punctuale mari. Monitorizează nivelele medii de poluare din zona urbană datorate emisiilor din interiorul oraşului precum şi contribuţiile posibil semnificative datorate unor fenomene de transport a poluanţilor atmosferici proveniţi din exteriorul oraşului. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO₂; NOx; CO; Pb; PM2,5; benzen; toluen; o,m,p-xilen; etilbenzen.
Staţia Brăila 3 - Staţia este situată în Comuna Cazasu şi monitorizează nivelele medii de poluare din interiorul zonei suburbane datorate unor fenomene de transport a poluanţilor ce provin din municipiul Brăila. Monitorizarea se realizează în vederea evaluării expunerii populaţiei şi a vegetaţiei din localităţile de la marginea zonei urbane, localităţi unde pot apărea fenomene de poluare fotochimică.
Staţia Brăila 4 - Staţia este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti în incinta Staţiei de pompare ape uzate a Companiei de Utilităţi Publice Dunărea - Brăila şi determină nivelul de poluare provenit de la sursele industriale din zonă sau din zonele limitrofe.

Staţia Brăila 5 - Staţia este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC. Termoelectrica S.A. şi monitorizează nivelul de poluare a aerului din zona învecinată emisiilor de pe Platforma Industrială Chiscani.

I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător

Dioxidul de azot

Oxizii de azot se formează la temperaturi înalte în procesul de ardere al combustibililor, cel mai adesea rezultând din traficul rutier şi activităţile de producere a energiei electrice şi termice din combustibili fosili. Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în cantităţi variabile. În staţiile automate de monitorizare se măsoară concentraţia de monoxid de azot (NO), gaz incolor şi inodor, dioxid de azot (NO₂), gaz de culoare brun-roşcat cu miros puternic înecăcios şi oxizi de azot (NOx).

Fig. I.1.1.1.1. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot în 2014

Tabel I.1.1.1.1.

NO₂ (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2014 Medii anuale	-	15,50	7,41	-	-

În anul 2014, valorile medii anuale în urma măsurătorilor sunt sub valoarea limită de 40 µg/m³ admisă de către Legea 104/2011.

Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon provine din surse naturale (arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice) sau din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, dar şi de la producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului şi din trafic). Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

Fig. I.1.1.1.2. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon în 2014

Tabel I.1.1.1.2.

CO (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2014 Medii anuale	-	0,22	0,21	0,11	0,05

Mediile anuale înregistrate în anul 2014 nu au prezentat valori maxime zilnice a mediilor pe 8 ore care să depăşească valoarea limită de 10 mg/mc, admisă de către Legea 104/2011.

Conform datelor din tabelul anterior se observă că valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate la cele cinci staţii de monitorizare din aglomerarea Brăila sunt mici, monoxidul de carbon nefiind un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei din aglomerarea Brăila.

Ozon

Formarea ozonului fotochimic depinde de condiţiile meteorologice şi de concentraţiile de oxizi de azot şi compuşi organici volatili. Concentraţia ozonului în zona urbană, unde se emit în general cantităţi mai mari de NOx, este mai mică decât în zona rurală, ca urmare a reacţiei O₃ cu NO emis, în principal, din traficul rutier. Astfel în zona rurală, datorită traficului redus şi a concentraţiei scăzute de NO concentraţia de ozon este mai ridicată, un număr mai mic de persoane fiind expus (SOER 2010 – Air poluation).

Fig. I.1.1.1.3. Concentraţia medie anuală de ozon în 2014

Tabel I.1.1.1.3.

O₃ (mg/mc)	Br2	Br3	Br4	Br5
2014 Medii anuale	23,02	-	29,23	67,24

Valorile orare pentru ozon au fost mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară). De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2014 (120 mg/mc).

Pulberi în suspensie – PM10 şi PM2,5 (gravimetric şi nefelometric)

Pulberile în suspensie sunt poluanţi primari eliminaţi în atmosferă din surse naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului) sau surse antropice (activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanţi secundari formaţi în urma reacţiilor chimice din atmosferă în care sunt implicaţi alţi poluanţi primari ca SO₂, NOx şi NH₃. Particulele care au diametrul aerodinamic mai mic de 10 μm formează fracţia PM10 a pulberilor în suspensie şi particulele care au diametrul aerodinamic mai mic de 2,5 μm formează fracţia PM2,5 a pulberilor în suspensie.

Fig. I.1.1.1.4. Concentraţia medie anuală PM10 şi PM2,5 în 2014

Tabel I.1.1.1.4.

PM10 nefelometric (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2014 Medii anuale	-	-	-	-	46,03
PM10 gravimetric (mg/mc)	Br1	-	Br3	Br4
2014 Medii anuale	-	-	-	-
PM2,5 gravimetric (mg/mc)	-	Br2	-	-
2014 Medii anuale	-	-	-	-

În anul 2014 la staţiile din aglomerarea urbana Brăila nu am avut captura de date pentru PM10 şi PM2,5 deoarece analizoarele au fost defecte.

Pulberi sedimentabile (2014)

Reţeaua manuală de monitorizare a pulberilor sedimentabile cuprinde zece puncte de prelevare. Concentraţiile medii anuale, pe puncte de prelevare ale pulberilor sedimentabile, din anul 2014, sunt prezentate în tabelul şi figura de mai jos.

Fig. I.1.1.1.5. Concentraţia medie anuală de pulberi sedimentabile pe anul 2014

Tabel I.1.1.1.5.

JUDEŢUL	Punct de prelevare	Concentraţie medie anuală (g/mp/luna)
JUDEŢUL	Punct de prelevare	2014
Brăila	Sediu APM	4,24
	Uzina de Apă	6,23
	Vărsătura	16.39
	Str.Gen.Gh.Avramescu	6,61
	Staţia Nord	5,88
	SC Hercules	8,56
	Termoelectrica Chiscani	5,88
	Str. Galați	7,68
	Cazasu	4,07
	PrimăriaBrăila	10,07
CMA = 17g/mp/luna

I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi atmosferici

Dioxidul de azot

Fig. I.1.1.2.1. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot în perioada 2008-2014

Tabel I.1.1.2.1.

NO₂ (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2008 Medii anuale	43,02	15,76	8,61	13,62	11,68
2009 Medii anuale	30,74	12,25	9,00	9,64	10,3
2010 Medii anuale	28,09	23,94	7,59	8,52	12,5
2011 Medii anuale	-	25,36	-	-	-
2012 Medii anuale	30,52	24,94	13,11	21,70	-
2013 Medii anuale	-	3,86	10,44	5,15	-
2014 Medii anuale	-	15,50	7,41	-	-

Măsurătorile efectuate în staţiile de monitorizare din aglomerarea Brăila au indicat o tendinţă generală de descreştere a valorilor medii anuale ale NO₂ în perioada 2008-2014.

Dioxid de sulf

Dioxidul de sulf poate să provină din surse naturale (erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei) şi surse antropice (sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale-siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric, industria celulozei şi hârtiei - şi din emisiile provenite de la motoarele diesel în mai mică proporţie).

Fig. I.1.1.2.2. Concentraţia medie anuală a dioxidului de sulf în perioada

2008-2014

Tabel I.1.1.2.2.

SO₂ (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2008 Medii anuale	3,51	-	10,30	11,47	7,51
2009 Medii anuale	8,64	-	10,77	12,80	12,29
2010 Medii anuale	14,74	11,62	13,99	13,64	15,14
2011 Medii anuale	-	11,73	17,24	16,92	16,53
2012 Medii anuale	-	10,63	14,55	10,71	17,3
2013 Medii anuale	-	-	-	2,06	13,97
2014 Medii anuale	-	-	-	-	-

În anul 2014 nu s-au prelevat probe de dioxid de sulf deoarece analizoarele au fost defecte.

În ultimii ani populaţia din aglomerarea Brăila nu a fost expusă la concentraţii mari de dioxid de sulf. Valorile concentraţiei medii anuale de SO₂ calculate în baza datelor achiziţionate în staţiile de monitorizare din aglomerarea Brăila în perioada 2008 - 2013 sunt prezentate în tabelul de mai sus.

Conform datelor din tabelul anterior se observă că valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate la cele cinci staţii de monitorizare sunt mici, dioxidul de sulf nefiind un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei din aglomerarea Brăila.

Pulberi în suspensie – PM10 şi PM2,5 (gravimetric şi nefelometric)

Fig. I.1.1.2.3. Concentraţia medie anuală PM10 şi PM2,5 în perioada 2008- 2014

Tabel I.1.1.2.3.

PM10 nefelometric (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2008 Medii anuale	28,54	-	32,54	38,29	24,76
2009 Medii anuale	22,64	-	22,25	27,16	28,87
2010 Medii anuale	29,07	-	27,26	19,83	29,10
2011 Medii anuale	-	29,51	32,89	30,65	35,40
2012 Medii anuale	-	22,61	27,42	27,83	28,31
2013 Medii anuale	-	-	43,22	-	36,15
2014 Medii anuale	-	-	-	-	46,03
PM10 gravimetric (mg/mc)	Br1	-	Br3	Br4
2008 Medii anuale	25,50	-	8,97	21,3
2009 Medii anuale	21,5	-	23	27,3
2010 Medii anuale	34,19	-	23,57	18,57
2011 Medii anuale	-	-	22.76	-
2012 Medii anuale	-	-	30,94	21,26
2013 Medii anuale	-	-	39,1	-
2014 Medii anuale	-	-	-	-
PM2,5 nefelometric (mg/mc)	-	Br2	-	-
2009 Medii anuale	-	15,46	-	-
2010 Medii anuale	-	19,20	-	-
2011 Medii anuale	-	-	-	-
PM2,5 gravimetric (mg/mc)	-	Br2	-	-
2009 Medii anuale	-	13,60	-	-
2010 Medii anuale	-	19,90	-	-
2011 Medii anuale	-	18,60	-	-
2012 Medii anuale	-	21,61	-	-
2013 Medii anuale	-	-	-	-
2014 Medii anuale	-	-	-	-

Măsurătorile efectuate în staţiile de monitorizare din aglomerarea Brăila au indicat o tendinţă generală de descreştere a valorilor medii anuale ale pulberilor în suspensie în perioada 2008-2014.

Metale grele – plumb

Metalele grele se găsesc în aerul ambiental sub formă de aerosoli, a căror dimensiune influenţează remanenţa în atmosferă şi implicit posibilitatea de a fi transportaţi la distanţă. Metalele grele provin din surse antropice: procese metalurgice neferoase, arderi ale combustibililor pentru obţinerea energiei, arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor, incinerarea deşeurilor.

Fig. I.1.1.2.4. Concentraţia medie anuală a plumbului în perioada 2008-2010

Tabel I.1.1.2.4.

Pb (mg/mc)	Br1	Br3	Br4
2008 Medii noe şi dec	0,0092	0,006	0,0061
2009 Media anuală	0,0066	0,0061	0,0075
2010 Medii anuale	0,0085	0,0053	0,0052

Conform datelor din tabelul anterior se observă că valorile concentraţiilor medii anuale pentru metale grele sunt mici şi în perioada 2008-2010 nu au depăşit valoarea limită.

Astfel, metalele grele nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei din aglomerarea Brăila. Valoarea medie anuală calculată pentru plumb din datele disponibile nu a depăşit valoarea limită anuală de 0,5 μg/m3

Monoxid de carbon

Fig. I.1.1.2.5. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon

în perioada 2008-2014

Tabel I.1.1.2.5.

CO (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
2008 Medii anuale	0,98	0,123	0,204	0,185	0,135
2009 Medii anuale	0,40	0,123	0,169	0,128	0,087
2010 Medii anuale	0,19	0,13	0,29	0,12	0,08
2011 Medii anuale	0,42	0,13	0,13	0,16	0,12
2012 Medii anuale	0,27	0,19	0,15	0,42	0,1
2013 Medii anuale	-	0,15	0,14	0,06	0,08
2014 Medii anuale	-	0,22	0,21	0,11	0,05

Populaţia din aglomerarea Brăila nu a fost expusă la concentraţii mari de monoxid de carbon. Valorile concentraţiei medii anuale de CO calculate în baza datelor achiziţionate la staţiile de monitorizare din aglomerarea Brăila în perioada 2008 – 2014 sunt prezentate în tabelul anterior.

Benzen

Benzenul provine în special din arderea incompletă a combustibililor (benzină), dar şi din evaporarea solvenţilor organici folosiţi în diferite activităţi industriale şi evaporarea în timpul proceselor de producere, transport şi depozitare a produselor care conţin benzen. Datorită stabilităţii chimice ridicate, benzenul are timp mare de remanenţă în straturile joase ale atmosferei, unde se poate acumula. Benzenul este îndepărtat din atmosferă prin dispersie, la apariţia condiţiilor meteorologice favorabile acestui fenomen sau prin reacţii fotochimice la care benzenul este reactant.

Fig. I.1.1.2.6. Concentraţia medie anuală a benzenului în perioada 2008-2012

Tabel I.1.1.2.6.

Benzen (mg/mc)	Br1	Br2	Br3	Br5
2008 Medii anuale	-	3,145	3,19	-
2009 Medii anuale	4,65	0,25	1,48	-
2010 Medii anuale	2,41	0,13	1,41	2,10
2011 Medii anuale	-	-	1,42	2,17
2012 Medii anuale	-	-	2,45	0,93
2013 Medii anuale	-	-	-	-
2014 Medii anuale	-	-	-	-

Pentru anul 2014, nu au fost prelevate probe de benzen (analizoare defecte).

Valorile concentraţiei medii anuale de benzen calculate în baza datelor achiziţionate la staţiile de monitorizare din aglomeraea Brăila în perioada 2008–2012 sunt prezentate mai sus.

Conform datelor din tabelul anterior se observă că valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate sunt mici, cele mai mari valori fiind măsurate la staţiile amplasate în zone cu trafic intens. Astfel, benzenul nu este un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei din aglomerarea Brăila, dar este alături de alţi compuşi organici volatili, NO₂ şi CO un precursor al ozonului troposferic, cu efectele asociate asupra sănătăţii populaţiei şi a ecosistemelor. Valoarea medie anuală calculată din datele disponibile nu a depăşit valoarea limită anuală de 5 μg/m³.

Populaţia din aglomerarea Brăila nu a fost expusă la concentraţii mari de benzen.

Ozon

Fig. I.1.1.2.7. Concentraţia medie anuală de ozon în perioada 2008-2014

Tabel I.1.1.2.7.

O₃ (mg/mc)	Br2	Br3	Br4	Br5
2008 Medii anuale	-	33,26	69,48	56,84
2009 Medii anuale	72,67	69,72	65,60	72,14
2010 Medii anuale	65,38	85,12	67,84	64,13
2011 Medii anuale	63,30	47,59	54,50	48,42
2012 Medii anuale	64,78	-	77,58	76,13
2013 Medii anuale	57,39	-	64,56	74,3
2014 Medii anuale	23,02	-	29,23	67,24

În perioada 2008-2014, măsurătorile efectuate în staţiile de monitorizare din aglomerarea Brăila pentru indicatorul O₃ au indicat o tendinţă generală de descreştere a valorile orare pentru ozon fiind mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară).

De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane, respectiv valoarea ţintă (120 mg/mc).

Pulberi sedimentabile

Concentraţiile medii anuale, pe puncte de prelevare ale pulberilor sedimentabile, comparativ pentru perioada 2010-2014, sunt prezentate în figura şi tabelul de mai jos.

Fig. I.1.1.2.8. Concentraţia medie anuală de pulberi sedimentabile în perioada 2010-2014

Tabel I.1.1.2.8.

JUDEŢUL	Punct de prelevare	Concentraţie medie anuală (g/mp/luna)
JUDEŢUL	Punct de prelevare	2010	2011	2012	2013	2014
Brăila	Sediu APM	6,8	4,84	5,27	5,64	4,24
	Uzina de Apă	5,32	6,59	7,01	7,75	6,23
	Vărsătura	9,94	13,15	15,25	16,89	16,39
	Str.Gen.Gh.Avramescu	8,82	9,67	13,91	8,56	6,61
	Staţia Nord	4,97	4,09	5,34	6,52	5,88
	SC Hercules	8,13	12,6	8,25	10,16	8,56
	Termoelectrica Chiscani	4,18	5,51	5,78	5,86	5,88
	Str. Galați	-	-	11,12	11,78	7,68
	Cazasu	-	-	4,57	4,3	4,07
	PrimăriaBrăila	-	-	11,94	10,9	10,07
CMA = 17g/mp/luna

Last Updated 5/23/17 9:45 AM

0 Subfolders

10 Documents

Septembrie 2016

Automatically Extracted Metadata

Content Type application/x-rar-compressed

© Agenția Națională pentru Protecția Mediului 2013. Toate drepturile rezervate.