PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE
PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE
Nr. 7 din 28.02.2019
Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de MUNICIPIUL TÂRGU SECUIESC, cu sediul în municipiul Târgu Secuiesc, P-ţa Gábor Áron, nr. 24, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 1086/14.02.2019
în baza Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Covasna decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 21.02.2019 că proiectul ”Reabilitare strada Bem József km 58+680 – 59+980”, propus a fi amplasat în municipiul Târgu Secuiesc, județul Covasna, nu se supune evaluării adecvate, nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă şi nu se supune evaluării impactului asupra mediului.
Justificarea prezentei decizii:
I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuarii evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:
proiectul se încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 292/2018, anexa nr. 2, la punctul 10 litera e, corelat cu punctul 11., litera e si f;
- în urma anunţurilor publice
- anunţ APM Covasna privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afişat la sediu si pe pagina proprie de internet în data de 21.02.2019; anunţ titular privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu publicat în Observatorul de Covasna din data de 27.02.2019;
- Proces-verbal ședință CAT nr. 6/21.02.2019;
- Lista de control EIA întocmit conform Ord. M.A.P.M. nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
- Memoriul de prezentare depus la APM Covasna
- prin aplicarea criteriilor din Anexa IIA și Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, s-au constatat următoarele:
1. Caracteristicile proiectului:
a) dimensiunea și concepția întregului proiect:
1.1Situatia existenta
Strada Bem József este amplasată în intravilanul municipiului Târgu Secuiesc între strada Petöfi Şándor şi strada 30 Decembrie, însumând o lungime totală de 2.0 km. Aceasta face legătura între zona centrală (industrială, comercială, administrativă etc.) a localităţii Târgu Secuiesc şi zona de locuinţe din estul localităţii.
Sectorul de strada ce face obiectul prezentei documentaţii are lungimea de 1300 m şi este cuprins între sensul giratoriu de la intersecţia cu strada Fabricii (km 58+680) şi podu peste pr. Caşin (km 59+980). Acest sector este amplasat traseul drumului naţional European DN11/E574 Braşov-Bacău.
Din punct de vedere al amenajării în plan, traseul străzii prezintă două aliniamente lungi,racordate între km 59+640 şi km 59+810 printr-o curbă circulară cu raza de aproximativ 350m. In secţiunea transversală, strada prezintă două benzi de circulaţie cu lăţimea de 3.50 m şi
acostamente bilaterale cu lăţimea de 1.50 m, din care 0.75 m îl reprezintă banda de incadrare consolidată, iar cealaltă jumătate este amenajată este pietruită. Platforma străzii este încadrată pe ambele părţi de spaţii verzi (1.80-2.20m) şi trotuare (1.60-2.00m).
In aliniament, profilul transversal al străzii este amenajat în două pante cu declivitatea transversală de 2.50%. In curbă profilul transversal al străzii prezintă pantă unică cu declivitatea de 2.50%.
La km 58+772 strada Bem Jozsef intersectează la nivel calea ferată 404 Sfântu Gheorghe – Covasna – Breţcu, sub un unghi de 51°. Pe zona pasajului de nivel, traseul căii ferate se suprapune peste un sector în curbă cu raza de aproximativ 350m. Din măsurătorile topografice efectuate, calea ferată prezintă o supraînălţare de 50 mm pe zona pasajului la nivel
Pe partea dreaptă a străzii, în spaţiul verde dintre platforma şi trotuar sunt amplasaţi stâlpii din beton armat care susţin LEA de joasă tensiune, corpurile de iluminat stradal şi alte utilităţi (telefonie, internet etc.).
Tot pe partea dreaptă a străzii, în cadrul acostamentului, sunt amplasate reţeaua de canalizare menajeră şi reţeaua de alimentare cu apă ce deservesc imobilele din zonă, după cum urmează:
- conductă de apă: tub azbociment Dn 150;
- conductă de canalizare menajeră: tub beton Dn 600.
- branșamente de apă: majoritatea branșamentelor cu câteva excepții sunt din oțel, având diametrul ¾” și 1”
Pe traseul celor două reţele sunt amplasate căminele de branşament, a căror capace sunt dispuse la cotele îmbrăcămintei asfaltice. Îmbrăcămintea asfaltică din jurul acestora este degradată
Strada nu este dotată cu canalizare pluvială.
Accesele la proprietăţi sunt pavate sau amenajate la nivel de pământ, cu podeţe pentru continuizarea scurgerii apelor pluviale sau fără, astfel că scurgerea apelor întâmpină dificultăţi pe lungimea străzii.
Profilul longitudinal al străzii este preponderant în pantă (km 58+680 - km 59+710), cu declivităţi cuprinse între 0.25 – 3.40 %. Pe ultima parte a traseului strada este în rampă (km 59+710 - km 59+970), cu declivităţi cuprinse între 0.10 şi 0.50 %. Aceste declivităţi asigură condiţii bune pentru scurgerea apelor pe cea mai mare parte a lungimii străzii. Condiţii mai greoaie pentru scurgerea apelor se înregistrează pe zona de cotă minimă (sectorul km 59+710– km 59+870), unde apele băltesc în perioadele ploioase, chiar dacă în zonă sunt amplasate 4 guri de scurgere.
Din studiul geotehnic rezultă o structura rutieră suplă, alcătuită din straturi asfaltice în grosime de 12-33cm, un strat din piatră spartă în grosime de 10-32 cm şi o fundaţie din balast cu grosimea variabilă între 10-41 cm. Terenul de fundare este alcătuit preponderantdin pământuri coezive (argile nisipoase şi nisipuri argilose) şi local din pământuri slab coezive (prafuri), ambele prezentând sensibilitate ridicată la acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ. Suprafaţa de rulare prezintă faianţări, fisuri şi crăpături transversale şi pe direcţii multiple, făgaşe, plombe, refulări, degradări de margine, suprafeţe şlefuite etc, cu niveluri de severitate diferită, cauzate de capacitatea portantă insuficientă a complexului rutier, infiltrarea apei în corpul drumului, acţiunea traficului greu, oboseală datorită duratei de exploatare depăşită, acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ etc.
Pe traseul străzii sunt un număr de 55 de indicatoare existente, din care: 12 indicatoare de avertizare, 9 indicatoare de prioritate, 5 indicatoare de interzicere şi restricţie, 9 indicatoare de obligare, 3 indicatoare de orientare, 17 indicatoare de informare. Strada este prevăzută cu marcaj longitudinal două treceri de pietoni cu lăţimea de 3.0m
1.2 Situatia propusa
Pentru aducerea străzii, a reţelelor de alimentare cu apă şi a canalizării menajere la
cerinţele temei de proiectare şi la nivelul de siguranţă şi confort cerut de standardele actuale, s-au proiectat următoarele lucrări:
Strada se racordează la începutul traseului la intersecţia giratorie de la km 58+680, iar la sfârşitul traseului la capătul podului peste pârâul Caşin. Lungimea efectivă a străzii ce urmează a se reabilita este de 1230 m, de la km 58+740 pâna la km 59+970.
în sensul giratoriu nu au fost solicitate modificarea elementelor geometrice ale intersecţiei, ci doar lucrări de reparaţii locale asupra sistemului rutier, refacerea îmbrăcămintei asfaltice şi înlocuirea bordurilor lipsă, degradate s-au deplasate din poziţia iniţială.
Pe sectorul de stradă cuprins între intersecţia giratorie şi podul peste părâul Caşin se racordează:
- 66 de accese în curţi şi zonele învecinate cu lăţimi de 4.00-8.00m;
- 4 accese laterale asfaltate (Foldi Istvan, Fortyogo, 1 Mai şi Bem Jozsef);
- staţia de carburanţi Rompetrol;
Pentru asigurarea accesului în curţi s-a prevăzut evazarea acestora pe zona de racordare între partea carosabilă a străzii şi pista de ciclişti, cu un unghi de 16-20°.
Pentru îmbunătăţirea accesului pe strada Foldi Istvan şi a siguranţei rutiere pe zona acestuia s-a prevăzut separarea sensurilor de circulaţie la intrarea pe această stradă, printr-o insulă centrală sub formă de “picătură” cu lungimea de 14 m, lăţimea de 3 m şi suprafaţa de 30 mp. Insula va fi încadrată cu borduri din beton C30/37, denivelate, iar suprafaţa va fi amenajată parţial cu pavaj din pavele autoblocante, pentru asigurarea continuităţii traversării străzii, pe lăţimea trecerii de pietoni şi parţial cu pământ vegetal înierbat artificial. Benzile de intrare şi ieşire de pe strada Foldi Istvan vor avea lăţimea de 5.50 m şi vor fi racordate la marginea părţii carosabile a străzii Bem Jozsef prin curbe circulare cu raza de 15 m. Structura rutieră a străzii Foldi Istvan, pe zona de racordare va fi identică cu cea a străzii Bem Jozsef.
Datorită necesităţii amenajării rigolei pe partea dreaptă a străzii Bem Jozsef/ DN11, corectarea lăţimii benzilor de intrare ieşire a străzii Bem Jozsef pe zona de racordare cu DN11 şi a razelor de racordare, s-a repoziţionat insula centrală de dirijare a traficului. Banda de intrare va avea lăţimea de 4.0 m şi va avea traseul în prelungirea aliniamentului drumului naţional. Banda de ieşire va avea lăţimea minimă de 5.50m şi va fi racordată la interior cu raza de 5.50m, pentru a nu intra peste limita de proprietate. Structura rutieră a casetelor de lărgire a străzii Bem Jozsef, pe zona de racordare va fi identică cu cea a drumului naţional
Profilul transversal al străzii a fost corelat atât cu profilul transversal al drumului naţional european cât şi cu spaţiul disponibil între limitele proprietăţilor. Acesta corespunde clasei tehnice III şi prezintă următoarea alcătuire:
- numărul de benzi: 2;
- lăţime parte carosabilă: 2 x 3.50m=7.00 m;
- lăţime acostamente consolidate: 2 x 1.50m = 3.00m;
- lăţime platformă stradă: 10.00 m;
- pantă transversală parte carosabilă: 2.50 %;
- lăţime pistă ciclişti: 2 x 1.00m;
- lăţime trotuare: 2 x 1.00m;
- lăţime spaţiu de siguranţă: 1.50-2.00m
Sistemul rutier
Soluţia de refacere a sistemului rutier au fost adoptate în baza recomandărilor expertizei
tehnice şi a normativului NP 116/2004, în funcţie de traficul de calcul rezultat în urma
prelucrării măsurătorilor de trafic recenzate. Acesta constă în:
- 4 cm strat de uzură din beton asfaltic tip Ba16 (cf. AND 605/2016);
- 6 cm strat de legătură din beton asfaltic deschis tip BaD22.4 (cf. AND 605/2016);
- 10 cm strat de bază din anrobate bituminoase tip AB31.5 (cf. AND 605/2016);
- 30 cm piatră spartă amestec optimal (cf. SR EN 13242+A1/2008);
- 35 cm balast amestec optimal (cf. SR EN13242+A1/2008);
- 20 cm strat de formă din pământuri coezive tratate cu var (STAS 12253/84).
b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;
c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității: apă subterană pentru irigații.
d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate: Tipurile şi cantitatile de deşeuri ce vor rezulta din activitatea de foraj sunt estimate astfel:
- pamant, pietris excavat pentru realizarea fundatiei drumului
- deseuri de beton
- deseuri de asfalt
- deseuri metalice
- ambalaje (saci de hârtie) de la ciment şi materiale auxiliare,
- deşeuri menajere, provenite de la echipele de lucru
e) poluarea și alte efecte nocive, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:
- surse de poluare în perioada de execuţie: emisii de gazede esapament, poluare fonică rezultată din funcţionarea utilajelor, transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei, organizarea de şantier, praf de la manipularea unor materiale pulverulente;
f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice:
- în cazul unor poluări accidentale cu hidrocarburi provenite de utilajele și mijloacele de transport folosite în timpul execuției;
- deversari accidentale de materiale de amorsare (intre stratul suport si imbracmintea asfaltica (ex.emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă)
g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): - disconfort pentru populatie - emisii de praf, zgomot, vibratii, gaze de esapament, emisii specifice turnarii imbracamintei afalitice
2. Amplasarea proiectului
Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește:
a) utilizarea actuală și aprobată a terenului: conform Certificatului de urbanism:
- regimul juridic: imobil in proprietatea Drumuri Nationale, in administrarea
b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia:
- nu este cazul
c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor zone:
i) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;
ii) zonele costiere și mediul marin - nu este cazul;
iii) zonele montane şi forestiere – nu este cazul;
iv) arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional;
v) zone clasificate sau protejate conform legislatiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – nu este cazul.
vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: - nu este cazul
vii) zonele cu o densitate mare a populației: zona rezidentiala de servicii, industriala.
viii) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: 2 situri arheologice pe traseu
3. Tipurile și caracteristicile impactului potenţial
Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la punctele 1 și 2 din prezenta anexă, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/52/UE și ținând seama de:
a) importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): potențial impact redus, poluările accidentale pot fi evitate prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor, prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor;
b) natura impactului: eventuale zgomote și vibrații, emisii în aer generate pe perioada de execuție;
c) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;
d) intensitatea și complexitatea impactului: impact redus;
e) probabilitatea impactului – redus, numai în cazul producerii unei poluări accidentale cu hidrocarburi, sau cu materiale în timpul execuției lucrărilor;
f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului: impact redus, reversibil.
g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;
(h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor şi prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor și echipamentelor.
II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt următoarele:
- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 (Actualizată), privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, fiind situat în afara perimetrelor siturilor Natura 2000 din judeţ.
III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în sunt următoarele:
- proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 b) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
- conform procesului-verbal nr. 6 al ședinței CAT din data de 21.02.2019, proiectul nu necesită studiu de impact asupra corpurilor de apă;
Condiţiile de realizare a proiectului:
- Se vor respecta: prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Legii nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor;
- Titularul va lua toate măsurile necesare privind respectarea legislaţiei în vigoare şi normele de securitate şi sănătate în muncă (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 971/2006 şi altele) precum şi înştiinţarea I.T.M. Covasna privind data începerii lucrărilor de execuţie;
- Respectarea prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
- Respectarea prevederilor Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
- Titularul va solicita obtinerea Avizul Direcției Județene pentru Cultură Covasna (motivare din partea reprezentantului institutiei DJC Covasna in sedinta CAT din 21.02.2019, organizat in cadrul APM Covasna, declarand ca pe traseu exista 2 situri arheologice)
- Se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii pe perioada executării lucrărilor;
- Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului şi în locuri neautorizate;
- După terminarea lucrărilor de execuție terenul ocupat temporar va fi redat destinației inițiale;
- Deşeurile se colectează selectiv şi vor fi predate pentru tratare/valorificare/eliminare către societăţi autorizate să execute aceste operaţii, pe bază de contract sau comandă, păstrând evidenţa cantităţilor de deşeuri predate, pe tipuri de deşeuri şi cu menţiunea firmei care a preluat aceste deşeuri;
- Implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia care a stat la baza emiterii acestei decizii;
- Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile pentru prevenirea poluărilor accidentale;
- Obţinerea tuturor avizelor precizate în certificatul de urbanism nr. 075/11.04.2018 eliberat de Primăria Municipiului Târgu Secuiesc şi respectarea condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;
- Titularul va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării prezentei.
- titularul va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului la finalizarea lucrărilor în vederea realizării verificării şi întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse.
Înainte de punerea în funcţiune a obiectivului titularul proiectului are obligaţia de a solicita şi de a obţine autorizaţie de mediu, conform prevederilor Ordinului M.M.D.D. nr. 1798/2007, privind aprobarea procedurii de emitere a Autorizaţiei de Mediu, cu modificările şi completările ulterioare, precum și autorizație de gospodărire a apelor.
Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.
Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se
atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.
Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.
Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.
Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.
Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare
Nerespectarea prevederilor prezentului acord de mediu se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare.
Prezenta decizie îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.
DIRECTOR EXECUTIV,
Ing. NEAGU Gheorghe
Şef Serviciu Avize,
Acorduri, Autorizaţii, Întocmit,
Ing. SIMINICEANU Gabriel Nicolae Ing. BORBÁTH József