APM Covasna

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE din 20.02.2024

 

Ca urmare a notificării adresate de REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ COVASNA cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, str. Kós Károly, nr. 5/A, județul Covasna, privind avizarea Amenajamentului Ocolului Silvic Brețcu, amplasat pe raza județelor Covasna (10089,32 ha), Bacău (44,71 ha) și Harghita (11,90 ha), în conformitate cu prevederile articolului 22 din HG nr. 236/2023 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice (lucrările silviculturale rămase de execuat până la expirarea valabilității amenajamentului, 31.12.2024), înregistrată la APM Covasna cu nr. 10245/18.12.2023, în baza:

• Art. 14 din OUG nr. 1/2017, privind înființarea Ministerului Mediului prin reorganizarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor; HG nr. 19 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative;
• HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• HG nr. 236/15.03.203 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice;
• Ordinul MMAP nr. 1682/2023 Ghid metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
• Ord. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
• Ord. 1822/2020 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate;

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna

Având în vedere următoarele:

- consultările autorităţilor publice participante în cadrul şedintei Comitetului Special Constituit din data de 01.02.2024 (proces-verbal nr. 4/01.02.2024);

- Adresa MMAP nr. 16799/MF/03.08.2015, prin care se deleagă către APM Covasna competența parcurgerii etapelor procedurale de realizare a evaluării de mediu conform HG nr. 1076/2004;

- Adresa MMAP nr. DEICP/13425/18.05.2022 prin care se deleagă către APM Covasna competența parcurgerii etapelor procedurale de realizare a evaluării de mediu conform HG nr. 1076/2004, UP IV Târgu Secuiesc,  

- Decizia etapei de încadrare nr. 2/07.01.2016 emis de APM Covasna pentru Amenajamentul silvic Ocolul Brețcu (UP I Oituz, UP II Apa Roşie şi UP III Dalnic);

- Decizia etapei de încadrare nr. 50/06.09.2022 emis de APM Covasna pentru Amenajamentul silvic al UP IV Târgu Secuiesc – OS Brețcu (constituit prin preluarea unei suprafețe de 358,90 ha în proprietatea statului);

- Memoriul de prezentare întocmit conform conținutului cadru din Anexa nr. 3A și a metodologiei de elaboare a acestuia prevăzută în Anexa nr. 6C din Ordinul M.M.A.P. nr. 1682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, înregistrat la APM Covasna cu nr. 612/23.01.2024;

- Punctul de vedere nr. 1123/07.02.2024 emis de Agenția pentru Protecția Mediului Bacău;

- Avizul favorabil cu condiții nr. 5/ST CV/12.02.2024 emis de ANANP Serviciul Teritorial Covasna în calitate de administrator al sitului Natura 2000 ROSAC0130 (ROSCI0130) Oituz-Ojdula, ROSCI0242 Tinovul Apa Roşie;

- Avizul favorabil cu condiții nr. 3/12.02.2024 emis de Consiliul Județean Covasna - CJPNS în calitate de administrator al siturilor Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt și ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos;

- lista de control etapă de încadrare EA întocmit de Comp. CFM din cadrul APM Covasna;

în conformitate cu prevederile art. 5 alin (3) pct. a). corelat cu pct. c) şi a anexei nr. 1 – Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

- în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat;

 

D e c i d e:

 

Amenajamentul Ocolului Silvic Brețcu, amplasat pe raza județelor Covasna (10448,22 ha), Bacău (44,71 ha) și Harghita (11,90 ha), lucrările silviculturale rămase de execuat până la expirarea valabilității amenajamentului, 31.12.2024, nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu. Decizia APM Covasna de emitere a avizului de mediu se bazează pe respectarea cerinţelor legislative privind integrarea în plan a consideraţiilor de mediu, identificarea problemelor de mediu rezultate ca efect a implementării planului, consultarea autorităţilor şi cetăţenilor posibil a fi afectaţi de implementarea acestuia.

1. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la:

a) gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

Suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcţia Silvică Covasna, Ocolul Silvic Breţcu, este de 10.504,83 ha, organizat în 4 unităţi de producţie: UP I Oituz, UP II Apa Roşie, UP III Dalnic și UP IV Târgu Secuiesc.

          Amenajamentul fondului forestier proprietate publică a statului, pentru UP I Oituz, UP II Apa Roşie şi UP III Dalnic, a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 2540/30.12.2016 şi a intrat în vigoare la 01.01.2015 fiind valabil până la data de 31.12.2024. Ulterior, în Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură (CTAS), ședința din 01.04.2021, s-a avizat elaborarea unui studiu pentru suprafața de 358,90 ha (unitate de producție distinctă), pentru perioada rămasă de valabilitate a amenajamentului O.S. Brețcu (2022-2024). Repartizarea pe unități teritorial-administrative:

Nr. crt.	Judeţul	Unitatea  administrativ - teritorială	Unităţi de producţie  (ha)				Suprafaţa
			I	II	III	IV	ha
1.	Covasna	Oraşul Târgu Secuiesc	-	-	0,66	-	0,66
2.		Comuna Breţcu	2128,42	-	-	255,22	2383,64
3.		Comuna Ojdula	1412,40	-	-	-	1412,40
4.		Comuna Lemnia	177,20	511,80	-	-	689,00
5.		Comuna Estelnic	-	1214,42	-	-	1214,42
6.		Comuna Mereni	-	499,44	-	-	499,44
7.		Comuna Poian	-	4,64	642,86	-	647,50
8.		Comuna Sânzieni	-	-	396,08	-	396,08
9.		Comuna Ghelinţa	1,51	-	-	-	1,51
10.		Comuna Moacşa	-	-	169,77	-	169,77
11.		Comuna Ghidfalău	-	-	332,79	-	332,79
12.		Comuna Bodoc	-	-	8,52	-	8,52
13.		Comuna Dalnic	-	-	311,63	-	311,63
14.		Comuna Cernat	-	-	426,08	-	426,08
15.		Comuna Turia	-	-	1850,92	103,68	1954,60
16.		Comuna Malnaş	-	-	0,10	-	0,10
17.		Comuna Bixad	-	-	0,08	-	0,08
Total judeţul Covasna			3719,53	2230,30	4139,49	358,90	10448,22
18.	Harghita	Comuna Plăieşii de Jos	-	4,83	5,95	-	10,78
19.		Comuna Cozmeni	-	-	1,12	-	1,12
Total judeţul Harghita			-	4,83	7,07	-	11,90
20.	Bacău	Comuna Oituz	38,62	-	-	-	38,62
21.		Mănăstirea Caşin	6,09	-	-	-	6,09
Total judeţul Bacău			44,71	-	-	-	44,71
TOTAL O. S. Brețcu			3764,24	2235,13	4146,56	358,90	10504,83

Reglementarea producţiei s-a făcut în cadrul următoarelor subunităţi de gospodărire:

- S.U.P. A – codru regulat, sortimente obişnuite:                       7219,69 ha (73%);    

- S.U.P. C – păduri validate şi nepuse în posesie (cu organiz. prod.):         1931,33 (20%) ha;

- S.U.P. K – rezervaţii de seminţe:                                           78,95 ha (1%);

- S.U.P. M – păduri supuse regimului de conservare deosebită:      663,47 ha (6%).

Bazele de amenajare adoptate sunt:

- regimul: codru; crâng, pentru salcâmete şi aninişuri;

- compoziţia-ţel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure;

- tratamentul: tăieri progresive, tăieri succesive tăieri rase şi tăieri în crâng;

- exploatabilitatea: tehnică şi de protecţie;

- ciclul: 110 ani (S.U.P A, S.U.P. C) la toate unităţile de producţie.

Posibilitatea de produse principale este de 26773 m³, din care 22850 m³, la S.U.P. A şi 3923 m³, la S.U.P. C.

Posibilitatea de produse secundare este 8409 m³.

          Anual, se vor executa următoarele lucrări de îngrijire:

- degajări:                91,77 ha,

- curăţiri:                 118,60 ha, cu 500 m³;

- rărituri:                 282,31 ha, cu 7909 m³;

- tăieri de igienă:       3334,04, ha, cu 2900 m³.

          Cu tăieri de conservare va fi parcursă suprafaţa de 29,58 ha/an şi vor fi extraşi 1470 m³/an.

          Lucrările de împădurire se vor executa pe 293,55 ha, cu molid, fag, brad, gorun, larice, diverse răşinoase (duglas, pin, larice) şi diverse tari (cireş, frasin, paltin).

          Instalaţiile de transport sunt reprezentate de 329,40 km, din care 305,90 km drumuri forestiere. Accesibilitatea fondului forestier este 89%, a posibilităţii de produse principale 90% şi a posibilităţii de produse secundare 91%.      

          Amenajamentul a fost întocmit cu respectarea normelor tehnice în vigoare şi a recomandărilor conferinţelor de amenajare. Terenurile din fondul forestier au următoarea folosinţă:

- păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi          - 9921,18 ha;

- terenuri destinate gospodăririi silvice                          -   183,20 ha.

          Pădurile şi terenurile de împădurit sunt încadrate în grupa funcţională I - 4973,32 ha (50%) şi în grupa funcţională a II-a - 4947,86 ha (50%). Suprafaţa ocupată de grupa I este repartizată în următoarele categorii funcţionale:

- 1.1A – păduri situate în perimetrele de protecţie a izvoarelor de apă minerală din jurul localităţii Balvanyos (T. II) – 9,96 ha;

- 1.1C - păduri de pe versanţii râurilor şi pâraielor din zona colinară, care alimentează lacul Moacşa – Pădureni (TIV) – 233,11 ha;

- 1.2A – păduri situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35^g (T.II) – 470,72 ha;

- 1.2B – păduri limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (T.II) – 9,27 ha;

- 1.2C – benzile de pădure din jurul golurilor de munte (T.II) – 43,48 ha;           

- 1.2I – păduri situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă (TII) – 57,29 ha;

- 1.4B – păduri din jurul comunei Moacşa (T.III) – 70,78 ha;

- 1.4I – benzi de pădure situate de-a lungul şoselelor turistice internaţionale şi naţionale de importanţă deosebită (TII) – 72,75 ha, (TIV) – 48,79 ha;

- 1.5H – păduri stabilite ca resurse genetice forestiere (u.a. 128 D/UP I) şi rezervaţii pentru producerea de seminţe de fag, gorun, molid, brad şi pin silvestru.(T. II) – 78,95 ha;

- 1.5L – zona tampon a resursei genetice forestiere din u.a. 128 D (TIII) – 41,93 ha;

- 1.5N – păduri constituite ca zonă de protecţie avifaunistică ROSPA0082 – Munţii Bodoc – Baraolt şi a siturilor de importanţă comunitară: ROSCI0130 Ojdula Oituz (%UP I Oituz), ROSCI0242 Tinovul Apa Roşie (%UP II Apa Roşie), ROSCI0037 Ciomad – Balvanyos (%UP III Dalnic) – (T IV) – 3836,29 ha;     Pădurile sunt situate în patru etaje fitoclimatice:

- FM₃ – Etajul montan de molidişuri – 522,86 ha (5%);

- FM₂ – Etajul montan de amestecuri – 4549,16 ha (46%);

- FM₁ + FD₄  – Etajul montan premontan de făgete – 1474,69 ha (15%);

- FD₃  – Deluros de gorunete, făgete şi goruneto – făgete – 3374,47 ha (34%).

          Au fost identificate 7 tipuri de sol, grupate în 5 clase, cu un total de 16 subtipuri, dintre care cele mai răspândite sunt districambosolul tipic (54%) şi luvosolul tipic (15%).

          Au fost determinate 30 tipuri de staţiune, dintre care staţiunile de bonitate mijlocie sunt majoritare (93%). Cele mai răspândite tipuri de staţiune sunt:

- 3.3.3.2. – Montan de amestec, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria (37%);

- 5.1.3.2. – Deluros de gorunete Bm, podzolit edafic mijlociu, cu graminee mezoxerofite ± Luzula (10%).

          Tipurile de pădure identificate sunt în număr de 39, cel mai frecvente fiind:

          - 134.1 – Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schelete (m) – 16%;

          - 411.4 – Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) – 15%.

          Din totalul de 12 formaţii forestiere identificate, cea mai frecventă este formaţia făgete pure montane (26%).

          După caracterul actual al tipurilor de pădure, 64% sunt arborete natural fundamentale, din care 2% sunt de productivitate inferioară, 8% arborete parţial derivate, şi 28% arborete artificiale, din care 1% sunt de productivitate inferioară.

Pentru primii 9 ani de aplicare a amenajamentului silvic, menţionăm că nu a fost depăşit volumul de masă lemnoasă extras sub formă de produse principale. De asemenea, în aceaşi perioadă, nu au fost scoase suprafeţe din fond forestier (temporar şi/sau definitiv) iar arboretele nu au fost afectate de factori destabilizatori biotici si abiotici, de natura a determina modificarea prevederilor amenajamentului silvic.

O.S. Brețcu se suprapune peste 4 situri Natura 2000: ROSACI0130 Oituz–Ojdula (3393,43 ha), ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos (584,06 ha), ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt și ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie (56,20 ha). Până la expirarea valabilității amenajamentului, 31.12.2024, au rămas de executat lucrări în 3 dintre ei: ROSACI0130, ROSCI0037 și ROSPA0082.

Descrierea planului (a lucrărilor rămase de executat) şi distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată de interes comunitar (ANPIC):

Nr. crt.	UP	UA	Lucrări de executat	Habitat Natura 2000	Cel mai apropiat ANPIC	Distanţa (m)	Direcţia
1	1	23A	T.P.I	91V0	ROSCI0130	intersecţie
2	1	131F	T.Rase pm	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
3	1	136B	T.P.I	91V0	ROSCI0130	intersecţie
4	1	409A	Imp	91V0	ROSCI0130	intersecţie
5	1	415C	T.P.I	91V0	ROSCI0130	intersecţie
6	1	461A	T.P.rac		ROSCI0130	31.27	SV
7	1	464D	T.P.rac	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
8	1	464F	T.P.rac	91V0	ROSCI0130	intersecţie
9	1	503B	Imp	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
10	1	526B	Imp	91V0	ROSCI0130	intersecţie
11	1	528	Rar	91V0	ROSCI0130	intersecţie
12	1	536B	Rar	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
13	1	564B	Rar	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
14	1	619A	Rar	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
15	1	621C	Rar	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
16	1	621B	Rar	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
17	1	621A	Rar	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
18	1	659B	Rar	9410	ROSCI0130	intersecţie
19	1	668D	T.Cons	9410	ROSCI0130	intersecţie
20	1	672E	T.P.rac	9410	ROSCI0130	intersecţie
21	1	692D	D	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
22	1	694B	Rar	9410	ROSCI0130	intersecţie
23	1	696D	T.P.I	NN2k	ROSCI0130	intersecţie
24	1	806	T.P.rac		ROSCI0130	1871.63	E
25	1	812A	T.P.I		ROSCI0130	841.71	NE
26	1	819C	T.P.rac		ROSCI0130	276.48	E
27	1	822A	T.P.rac		ROSCI0130	275.30	E
28	1	825D	Extr		ROSCI0130	670.66	NE
29	1	825C	Extr		ROSCI0130	712.23	E
30	1	825RR	Extr		ROSCI0130	710.39	E
31	1	826C	Extr		ROSCI0130	1768.39	E
32	1	826A	Extr		ROSCI0130	1688.35	E
33	1	826B	Extr		ROSCI0130	1255.45	E
34	1	826G	Extr		ROSCI0130	1308.35	E
35	1	826RR1	Extr		ROSCI0130	2014.23	E
36	1	826RR2	Extr		ROSCI0130	1295.18	E
37	2	13A	T.Cons		ROSCI0327	1111.18	NE
38	2	14B	Rar		ROSCI0327	959.68	NE
39	2	14F	Rar		ROSCI0327	621.87	E
40	2	14E	Rar		ROSCI0327	595.71	E
41	2	15B	Rar		ROSCI0327	limitrof
42	2	16D	Rar		ROSCI0327	limitrof
43	2	17C	Rar		ROSCI0327	797.27	NE
44	2	17F	T.P.rac		ROSCI0327	721.00	NE
45	2	17E	Rar		ROSCI0327	756.17	NE
46	2	18B	Rar		ROSCI0327	1262.16	NE
47	2	18D	Rar		ROSCI0327	1561.31	NE
48	2	21B	T.Rase pm		ROSCI0327	59.36	NE
49	2	21D	T.Rase pm		ROSCI0327	limitrof
50	2	2A	T.Rase ba		ROSCI0327	404.12	N
51	2	325	T.P.I		ROSCI0242	3349.81	NV
52	2	328	Rar		ROSCI0242	2918.14	NV
53	2	32A	Rar		ROSCI0047	35.41	NE
54	2	32A	Rar		RONPA0859	35.41	NE
55	2	341B	C		ROSCI0047	1126.76	NE
56	2	341B	C		RONPA0859	1126.76	NE
57	2	399A	C		ROSCI0130	5.21	SE
58	2	729C	C		ROSCI0241	716.33	N
59	2	729C	C		ROSPA0169	716.33	N
60	2	731E	C		ROSCI0241	218.14	NE
61	2	731E	C		ROSPA0169	218.14	NE
62	2	731C	C		ROSCI0241	46.88	NE
63	2	731C	C		ROSPA0169	46.88	NE
64	2	731D	C		ROSCI0241	271.01	NE
65	2	731D	C		ROSPA0169	271.01	NE
66	2	795A	Rar		ROSCI0241	2159.53	NV
67	2	795A	Rar		ROSPA0169	2159.53	NV
68	2	794B	C		ROSCI0241	3157.43	NV
69	2	794B	C		ROSPA0169	3157.43	NV
70	2	795C	C		ROSCI0241	2296.66	NV
71	2	795C	C		ROSPA0169	2296.66	NV
72	2	795D	C		ROSCI0241	2834.91	NV
73	2	795D	C		ROSPA0169	2834.91	NV
74	2	796A	D		ROSCI0242	2001.64	N
75	2	798	Rar		ROSCI0242	2144.06	NV
76	2	799B	C		ROSCI0242	1585.71	NV
77	2	799A	Rar		ROSCI0242	1801.97	NV
78	2	7C	Rar		ROSCI0241	98.16	V
79	2	7C	Rar		ROSPA0169	98.16	V
80	2	800A	C		ROSCI0241	3288.80	NV
81	2	800A	C		ROSPA0169	3288.80	NV
82	2	801D	C		ROSCI0241	3288.80	NV
83	2	801D	C		ROSPA0169	3288.80	NV
84	2	801A	D		ROSCI0241	3368.29	NV
85	2	801A	D		ROSPA0169	3368.29	NV
86	2	802A	Rar		ROSCI0241	3468.98	NV
87	2	802A	Rar		ROSPA0169	3468.98	NV
88	3	119A	Extr		ROSPA0082	4.03	N
89	3	265B	Rar		ROSPA0082	847.78	NV
90	3	265C	Rar		ROSPA0082	983.66	NV
91	3	266	Rar		ROSPA0082	879.94	V
92	3	273B	Rar		ROSPA0082	1456.04	V
93	3	273A	T.S.def		ROSPA0082	1187.97	V
94	3	275	Rar		ROSPA0082	1474.64	V
95	3	274	Rar		ROSPA0082	1285.78	V
96	3	434D	C		ROSCI0037	1653.50	N
97	3	440A	C		ROSPA0082	1542.58	V
98	3	441	C		ROSPA0082	1114.74	V
99	3	47A	Imp		ROSPA0082	intersecţie
100	3	48A	Imp		ROSPA0082	intersecţie
101	3	640F	Rar	NN2K	ROSPA0082	intersecţie
102	3	640F	Rar	NN2K	ROSCI0037	intersecţie
103	3	641H	Rar	NN2K	ROSPA0082	intersecţie
104	3	641H	Rar	NN2K	ROSCI0037	intersecţie
105	3	801A	Acc I		ROSCI0241	1634.06	N
106	3	801A	Acc I		ROSPA0169	1634.06	N
107	3	802A	Acc I		ROSCI0241	1651.21	N
108	3	802A	Acc I		ROSPA0169	1651.21	N
109	3	802C	Acc I		ROSCI0241	1304.81	N
110	3	802C	Acc I		ROSPA0169	1304.81	N
111	3	802D	Acc I		ROSCI0241	941.85	N
112	3	802D	Acc I		ROSPA0169	941.85	N
113	3	814B	T.P.I		ROSCI0241	1525.50	N
114	3	814B	T.P.I		ROSPA0169	1525.50	N
115	3	822D	C		ROSCI0374	1285.81	SV
116	3	822D	C		ROSPA0147	1285.81	SV
117	3	822C	Rar		ROSCI0374	1801.85	SV
118	3	822C	Rar		ROSPA0147	1801.85	SV
119	3	822F	C		ROSCI0374	1626.16	SV
120	3	822F	C		ROSPA0147	1626.16	SV
121	3	823B	Rar		ROSCI0374	1116.31	SV
122	3	823B	Rar		ROSPA0147	1116.31	SV
123	3	825B	Rar		ROSCI0374	1039.07	S
124	3	825B	Rar		ROSPA0147	1039.07	S
125	4	19C	T.P.II	NN2K	ROSCI0130	intersecţie
126	4	26	T.P.II	91V0	ROSCI0130	intersecţie
127	4	77	Rar	9110	ROSCI0037	intersecţie

Legenda: Imp - suprafețe pe care se execută lucrări de regenerare - Împăduriri și/sau reîmpăduriri; Acc I / Extr - suprafețe pe care se realizeză tăieri de produse accidentale sau extraordinare; D , C , Rar - suprafețe pe care se realizează lucrări de îngrijire a culturilor tinere - Degajări, Curățiri, Rărituri; T.Cons - suprafețe pe care se realizează tăieri de produse de conservare; T.P.I , T.P.II , T.P.rac , T.S.def  - suprafețe pe care se realizează tăierile de produse principale, precum tăierile progresive: T.P.I - tăiere progresivă de însămânţare; T.P.II - tăiere progresivă de punere în lumină; T.P.rac - tăiere progresivă de racordare, respectiv tăierile succesive: T.S.def - tăiere succesivă definitivă; T.Rase pm , T.Rase ba - suprafețe pe care se realizează tăierile rase, precum tăierile rase în parchete mici - T.Rase pm sau tăierile rase în benzi alăturate - T.Rase ba;

          Ca urmare a aplicării criteriilor de identificare a ariilor naturale protejate aflate în zona de influenţă a planului (intersecţie, învecinare, mobilitatea speciilor şi conectivitate ecologică), au fost identificate ca fiind amplasate în zona de influenţă următoarele arii naturale protejate: ROSCI0130 Oituz-Ojdula, ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos, ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt, ROSPA0169 Tinovul Apa Lină - Honcsok, ROSCI0241 Tinovul Apa Lină - Honcsok, ROSCI0327 Nemira-Lapoș, ROSCI0047 Creasta Nemirei, ROSPA0088 Munții Vrancei, ROSCI0208 Putna Vrancea şi Parcul Natural Putna Vrancea.

Planul în cauză, deși nu este parte integrantă a Planurilor de Management ale Siturilor Natura 2000 pe care le intersectează, şi nici ale celor cu care interferează, este necesar pentru atingerea obiectivelor de conservare, prin planificarea managementului silvic. De asemenea, amenajamentul silvic în general, conform legislației în vigoare, necesită armonizarea cu planul de management și regulamentul ariilor protejate cu care se suprapune.

b) gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele: amenajamentul silvic analizat se integrează cu amenajamentele silvice ale suprafeţelor limitrofe, fiind o condiţie a  asigurării continuităţii vegetaţiei fondului forestier.

c) relevanţa planului sau programului pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile:

În cazul nerealizării planului („alternativa 0”) fondul forestier din zona studiată se va degrada atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Varianta de plan supusă aprobării propune măsuri silvotehnice în acord cu Legea 46/2008 (*actualizată*) Codul silvic şi „Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor” care presupun o gospodărire a pădurilor în conformitate cu cerinţele ecologice, economice şi sociale ale acesteia.

Obiectivul principal al planului constă în stabilirea modului de gospodărire a fondului forestier deţinut de către titular în vederea dezvoltării durabile şi în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice ale acestuia. Acesta presupune conducerea pădurii prin amenajament spre starea normală (optimă), planificarea recoltelor, conservarea biodiversităţii.

Nu s-a propus executarea de noi instalații de transport, și nu sunt necesare construcții forestiere noi.

d) problemele de mediu relevante pentru plan sau program: - menținerea stării favorabile de conservare a habitatelor și speciilor din siturile Natura 2000 cu care se suprapune amenajamentul;

e) relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu: - nu este cazul;

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:

a) probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor:

Amenajamentul propune lucrări silvice care au ca scop: gestionarea durabilă a pădurii, creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor. Se vor respecta prevederile din rezoluţiile Conferinţelor Ministeriale pentru Protecţia Pădurilor din Europa, de la Helsinki (1993) şi Lisabona (1998).

b) natura cumulativă a efectelor: Activitățile de management ale fondului forestier vizat de amenajament se pot cumula cu alte activități desfășurate în zonă, de recreere (drumeții), cules fructe de pădure sau ciuperci, circulație pe drumuri publice, dar cum impactul asociat planului este redus, nu se estimează nici prin cumulare impact ridicat (semnificativ) ca intensitate.Cumularea unor efecte provenind din implementarea anumitor poiecte/planuri/activităţi în suprafaţa studiată se va analiza individual, la reglementarea acestora;

c) natura transfrontieră a efectelor: nu este cazul.

d) riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor):

Efectuarea  lucrărilor propuse prin amenajament are un efect pozitiv şi benefic atât asupra mediului şi implicit şi asupra  sănătăţii umane. În caz de calamităţi (incendii, alunecări de teren, uscări anormale, doborâturi şi rupturi de vânt şi de zăpadă etc.), măsurile de gospodărire vor fi în conformitate cu O.M.670/2014, completat cu Ordinul 766/2018, privind modificarea şi completarea normelor tehnice silvice pentru amenajarea pădurilor. Acestea reglementează procedura şi situaţiile în care se solicită modificarea prevederilor amenajamentelor silvice.

          În funcţie de gradul de vătămare a arboretelor din cauza factorilor destabilizatori (biotici sau abiotici), vor fi prevăzute următoarele măsuri:

a) extragerea arborilor afectaţi (prin tăieri de igienă sau prin tăieri accidentale);

b) extragerea integrală a materialului lemnos, urmată de împăduriri cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;

          c) schimbarea compoziţiei-ţel de regenerare.

În toate situaţiile, lucrările vor avea în vedere ca biodiversitatea pădurilor să fie cât mai puţin afectată.

e) mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate): fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcţia Silvică Covasna, Ocolul Silvic Breţcu, este de 10.504,83 ha;

f) valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: nu este cazul;

(ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului: în faza de implementare se vor respecta standardele şi normativele în vigoare, prezentul plan conţine măsuri de reducere a impactului asupra mediului;

(iii) folosirea terenului în mod intensiv: nu este cazul;

g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: fondul forestier proprietate publică a statului, din cadrul O.S. Brețcu se suprapune peste următoarele sit-uri Natura 2000: ROSCI0130 Oituz–Ojdula (3393,43 ha), ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos (584,06 ha), ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt și ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie.

Tăieri de regenerare şi tăieri de conservare. În cadrul tăierilor de regenerare, preponderente sunt tăierile progresive/succesive, urmate de tăierile de conservare, ambele categorii cu regenerare naturală, în etape, sub adăpost şi generatoare de arborete cu structură pe verticală relativ plurienă şi, respectiv, plurienă. De remarcat că tăierile rase sunt puţin semnificative ca participare (pe 1,41 ha/an), ca şi tăierile în crâng (0,05 ha/an).

          Pentru a evita efectul negativ al dezgolirii solului (pe timp scurt), tăierile rase vor fi practicate pe parchete cu suprafaţa de maximum 3,0 ha, iar alăturarea parchetelor se va face numai după realizarea stării de masiv a noului arboret din parchetul anterior (minim 3 ani). Lucrările de împădurire se execută imediat după exploatarea şi curăţirea parchetului. Tăierile de regenerare sub adăpost (tăieri progresive), ce urmează a fi executate în arborete neparcurse anterior cu rărituri, vor fi precedate de o tăiere preparatorie, de intensitate mică. Această tăiere va fi practicată înaintea tăierii de însămânţare şi are drept scop preîntâmpinarea efectelor negative ce ar decurge din întreruperea bruscă (brutală) a stării de masiv.

          La efectuarea tăierilor se va evita: înmlăştinarea solului; eroziunea malurilor cursurilor de apă; de asemenea, în scopul protecţiei malurilor, dar şi a biodiversităţii, în lungul cursurilor de apă şi la lizieră se recomandă a se menţine o fâşie de arboret (de 5 – 10 m lăţime) care va fi regenerată, în timp, prin intervenţii de intensitate mică, în buchete, cu caracter de tăieri de conservare; scoaterea şi transportul materialului lemnos în perioadele în care umiditatea solului este excesiv de mare.

          Cu scopul asigurării unui ritm corespunzător al procesului de regenerare, se va interveni cu noi tăieri, numai dacă s-a asigurat regenerarea în urma intevenţiei anterioare. În vederea protejării seminţişului instalat, tăierile de lărgire şi racordare a ochiurilor vor fi efectuate numai iarna, pe zăpadă. Tăierile vor fi însoţite, după caz, de lucrări de ajutorare şi îngrijire a regenerării, potrivit stadiului de dezvoltare a acesteia.

Prin lucrările (tăierile) de îngrijire şi conducere a arboretelor – degajări, curăţiri, rărituri, inclusiv tăieri de igienă – sunt extrase exemplarele uscate, atacate de insecte și boli infecțioase evolutive (cancer), rănite, speciile copleşitoare, (speciile pioniere, cu caracter invadant), tot ce nu este conform cu compoziţia - ţel la exploatabilitate (compoziţia optimă). De asemenea, fac obiectul extragerilor exemplarele din lăstari, provenite cu precădere din cioatele îmbătrânite, în favoarea exemplarelor din sămânţă, care trebuie promovate. La executarea tăierilor de îngrijire, se va urmări promovareafagului, bradului, molidului şi gorunului în defavoarea carpenului şi mesteacănului.

          Pentru conservarea biodiversităţii, se recomandă a se menţine arbori uscaţi, în picioare sau căzuţi la sol, cu scorburi (minim 5 arbori/ha). În arboretele tinere (în stadiul de desiş – nuieliş), se vor păstra exemplare din speciile pioniere (salcie căprească, plop, mesteacăn), acestea constituind hrană pentru mamiferele mari. Se va evita efectuarea tăierilor în perioada de cuibărire a păsărilor.

          Intensitatea unei intervenţii va fi în concordanţă cu starea concretă a fiecărui arboret, volumul de extras indicat de amenajament fiind orientativ, dar nu şi suprafaţa. Se va interveni şi în alte arborete, care realizează condiţiile de a fi parcurse cu aceste lucrări. În cazul arboretelor de gorun și stejar crescute în tinerețe la densitate mare, intervențiile energice, prin care arborii sunt puși brusc în lumină, pot conduce la uscarea lor anormală. Ca urmare, prima intervenție va fi timidă ca intensitate. Recoltarea masei lemnoase prin rărituri nu trebuie să ducă la reducerea consistenței arboretului sub 0,8 sau la crearea de goluri mari.

          Lucrările necesare pentru asigurarea regenerării naturale, prevăzute de amenajamentul analizat, constă din lucrări de ajutorare a regenerării naturale (mobilizarea solului, extragerea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent, extragerea parţială a subarboretului) şi lucrări de îngrijire a regenerării naturale (receparea seminţişului sau a tineretului de fag vătămat, descopleşire). Prin aceste lucrări se urmăreşte crearea condiţiilor care favorizează instalarea şi dezvoltarea seminţişului format din specii proprii compoziţiei de regenerare. Prima categorie de lucrări se va executa în porţiunile de arboret în care instalarea seminţişului este dificilă (sol tasat, pătură vie puternic dezvoltată etc.); a doua categorie are ca obiect seminţişul instalat, până ce noul arboret îşi închide starea de masiv. Prin aceste lucrări, seminţişul este protejat de vegetaţia ierboasă invadantă sau sunt îndepărtate exemplarele vătămate prin exploatare, care – ulterior – pot pune în pericol integritatea şi stabilitatea arboretelor, datorită bolilor (cancer, putregai) care se dezvoltă ulterior. Receparea seminţişului de foioase (fag) se va face în perioada de repaus vegetativ, pentru a menţine puterea de regenerare din lăstari a exemplarelor recepate. Îndepărtarea răşinoaselor vătămate nu trebuie să ducă la dezgolirea solului, fapt pentru care operaţiunea se va face treptat, în timp, odată cu lucrările de îngrijire a arboretelor.

          De asemenea, se vor executa lucrări de îngrijire a culturilor create artificial, constând în reglarea desimii puieților, înlăturarea vegetației dăunătoare ș.a.

          Regenerarea arboretelor pe cale naturală şi artificială asigură permanenţa pădurii în spaţiul ecologic dat. Gospodărirea raţională a pădurilor reclamă aplicarea tăierilor bazate pe regenerare naturală. În cadrul concret al amenajamentului analizat, aceasta constă în regenerarea parchetelor cu tăieri rase, completări în arborete care nu au închis starea de masiv, precum şi împăduririle în completarea regenerării naturale (după tăieri progresive şi tăieri de conservare). În toate cazurile, se va respecta formula de împădurire, care prevede speciile precizate de compoziţia – ţel, în concordanţă cu compoziţia tipului natural fundamental de pădure. Materialul seminologic ce va fi folosit pentru obţinerea puieţilor va fi preponderent de provenienţă locală sau obţinut prin transfer, respectându-se regulile oficiale în vigoare.

          Nu vor fi împădurite terenurile goale (poieni) destinate hranei vânatului sau nevoilor de administrație silvică. Un loc aparte revine lucrărilor de îngrijire a culturilor tinere, după împădurire, care constă în descopleşirea puieţilor în primii 2 – 3 ani de instalare, extragerea lăstarilor ş.a.

Se face menţiunea că amenajamentul silvic nu prevede construirea de drumuri forestiere sau clădiri silvice, în următorul deceniu de valabilitate a amenajamentului (2015-2024).

Măsuri de atenuare a impactului intervenţiilor silviculturale asupra speciilor de interes comunitar

Prin natura lor, prevederile amenajamentului implică nemijlocit habitatele forestiere. Totuşi, trebuie luate în considerare şi speciile de interes comunitar şi nu numai (mamifere, amfibieni, nevertebrate, plante ş.a.), cu sublinierea că existenţa în prezent a unor populaţii viguroase de specii (de pildă, ursul, lupul şi râsul) în pădurile cu funcţie prioritară de producţie, evidenţiază posibilitatea menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor prin aplicarea regimului silvic (ansamblul de lucrări şi norme tehnice, economice şi juridice) concretizat în amenajamentul silvic.

          În vederea asigurării unei stări de conservare favorabilă speciilor, gospodărirea pădurilor în cauză trebuie: să asigure trofic şi reproductiv existenţa populaţiilor viabile; să protejeze adăpostul şi locurile de concentrare temporară ale acestora; să asigure, acolo unde este nevoie, coridoare necesare conexiunii habitatelor fragmentate.

          Specii de mamifere  Ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus) şi râsul (Linx linx), considerate specii vulnerabile, evită prezenţa omului în apropierea lor şi sunt deranjate de activităţile umane, precum exploatarea lemnului şi recoltarea fructelor de pădure şi a ciupercilor comestibile.     Ursul, lupul şi râsul sunt speciile de mamifere identificate atât în aria naturală protejată ROSCI 0037 Ciomad – Balvanyos, cât şi în situl ROSCI0130 – Ojdula – Oituz (conform formularului standard Natura 2000). Cu scopul de a preîntâmpina producerea de modificări importante în starea de conservare a populaţiilor acestor specii, conform planului de management al sitului ROSCI0037 Ciomad – Balvanyos se va evita: exploatarea masei lemnoase pe suprafeţe întinse; exploatarea lemnului în zonele cu bârloage în perioada noiembrie – aprilie; fragmentarea habitatelor.

          De asemenea, se vor lua măsuri stricte de: combatere a braconajului; respectarea limitelor de cotă în recoltarea exemplarelor; în cazul râsului, fiind o specie ocrotită se interzice recoltarea, mai ales de pe suprafaţa ariilor naturale protejate; controlul unor dăunători, cum ar fi câinii şi pisicile hoinare, controlul numeric al efectivelor de vulpe; reglementarea numărului de câini ciobănești. Portul jujeului de către câinii ciobăneşti este obligatoriu; evitarea pășunatului în lizierele de păduri;  interzicerea activităților de tip off-road în suprafața celor două sit-uri; amplasarea recipientelor de gunoi închise în vederea diminuării conflictelor om-urs;

          O atenţie deosebită se va acorda liliacului cu bot lat (Barbastella barbastellus), care se hrăneste deasupra padurii, la liziere de pădure şi margini înierbate de terenuri agricole, fiind o specie vulnerabilă, prin protejarea arborilor cu scorburi, unde specia cuibăreşte vara. Probabil, aici cuibăresc, în lipsa peşterilor sau a localităţilor, liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii), cu bot ascuţit (Myotis myotis), liliacul mic, cu urechi de şoarece, ascuţite sau liliacul comun mic (M. Blythii) şi liliacul mic, cu nasul în formă de potcoavă (Rhynolophus hipposideros). Ca şi habitat, fondul forestier al O.S. Breţcu peste care se suprapune ROSCI 0037 Ciomad – Balvanyos, cât şi în situl ROSCI0130 – Ojdula – Oituz, este specific speciilor de lilieci menţionaţi, care preferă pădurile de amestec (umede), dar şi cele de răsinoase pure.

          Ca şi măsuri de conservare, în cazul acestor specii de lilieci, amenajamentul prevede:

          - tratamente cu perioade lungi de regenerare ( de 20 de ani în gorunete şi 30 de ani în făgete pure sau amestecate), în principal tăieri progresive, care asigură continuitatea pădurii prin regenerare pe cale naturală;

- păstrarea în arborete (în special în cele cu vârste mai mari de 80 de ani) a 2-3 arbori uscaţi/ha, în picioare sau căzuţi la sol, pentru menţinerea biodiversităţii şi pentru a oferi locuri de cuibărit (adăpost) pentru lilieci.

Conform datelor din planul de management al sitului speciile de mamifere grad sporit de ameninţare sunt: Barbastella barbastellus şi Myotis bechsteinii.

          Specii de amfibieni Complexul de zone umede permanente reprezentate de pâraie, bălţi şi băltoace cu apă stagnantă, întreţinute de apa pluvială şi reţeaua de izvoare, permite supravieţuirea speciilor: buhaiul de baltă cu guşa galbenă (Bombina variegata), tritonul cu creastă (Triturus cristatus) şi tritonul carpatic (Triturus montandoni) – toate specii vulnerabile.   Pentru a menţine starea de conservare a acestor specii, sunt necesare următoarele măsuri: conservarea structurii naturale a pădurilor, care înconjoară locurile de reproducere ale tritonului carpatic din situl ROSCI0037 şi ROSCI0130, prin evitarea aplicării tăierilor rase (amenajamentul prevede tăieri rase după cum s-a arătat în tabelul 17 pe numai 1,41 ha/an din suprafaţa siturilor); protecția locurilor de reproducere de-a lungul drumurilor în cazul speciei tritonului carpatic; amplasarea platformelor primare și a căilor de scos apropiat, doar în afara habitatelor potențiale pentru specie; amplasarea resturilor nevalorificabile din exploatare în parchetele în curs de exploatare, doar în afara habitatelor potențiale pentru specie; aplicarea tratamentului tăierilor progresive (care este prevăzut a se aplica pe cca 20% din suprafaţa siturilor Natura 2000).

          La nivelul celor două arii naturale protejate starea de conservare a populaților de triton este una nefavorabilă, de aceea trebuie ţinut cont de aceste măsuri de conservare. Bombina variegata înregistrează o stare de conservare bună, populaţia fiind stabilă, cu un număr mare de indivizi, iar habitatul acestei specii se regăseşte pe toată suprafața ariilor naturale protejate (ROSCI 0037 Ciomad – Balvanyos, ROSCI 0130 – Ojdula – Oituz) peste care se suprapune fondul forestier de stat al O.S. Breţu.   De-asemenea, se va evita: degradarea zonelor umede, a malurilor cursurilor de apă, desecarea sau acoperirea ochiurilor de apă; depozitarea rumeguşului şi a resturilor de exploatare în zonele cu apă; obturarea podurilor / podeţelor cu material levigat sau resturi de exploatare; bararea cursurilor de apă; eroziunea malurilor şi a fragmentării habitatelor (acvatice şi terestre); aplicarea de tratamente de combatere a dăunătorilor cu mijloace chimice, toxice.

          În urma evaluărilor din teren şi conform cu planul de management al sitului ROSCI 0037 Ciomad – Balvanyos, prezența specilor de triton a fost semnalată în bălți, ochiuri de apă, de-a lungul drumurilor forestiere, acestea fiind habitate capcană pentru specie. Totuși, în cazul Triturus montandoni, dar și la celelalte specii de amfibieni, aceste habitate deja existente trebuie protejate în perioada de reproducere, pentru că specia are puține apariții în cadrul sitului. Numărul indivizilor găsiți poate varia de la an la an, și în funcție de prezența acestor habitate capcană.

          Specii de plante Ligularia sibirica (curechi de munte) este un relict glaciar şi a fost localizată în partea de sud a Tinovului Răbufnitoarea (u.a. 642 E), valea pârâului Puturosu, şaua Burda 1, pasul-Turia, valea pârâului Zsombor în aria ROSCI 0037 Ciomad – Balvanyos din cuprinsul unităţii de producţie III Dalnic şi în u.a. 133N din cuprinsul ariei ROSCI 0242 "Tinovul Apa Roşie" din U.P. II Apa Roşie. Starea populațiilor arată că specia are condiții optime în siturile Natura 2000 Ciomad-Balvanyos şi Tinovul Apa Roşie, calitatea apei și a microclimei fiind optime pentru dezvoltarea acesteia (stare de conservare favorabilă). Mărimea populaţiei este de 4043 de tulpini în interiorul ariei Ciomad-Balvanyos şi de circa 500 de indivizi în zona Tinovului Apa Roşie.

          Măsuri specifice de conservare: controlarea pășunatului, evitarea pășunatului excesiv, diminuarea cu grijă a umbririi habitatului speciei Ligularia sibirica, prin defrișare selectivă manuală a arborilor și a arbuștilor, interzicerea exploatării depozitelor turboase din tinoave sau alte mlaştini oligotrofe; să nu se permită distrugerea depresiunilor, luncilor, mlaştinilor, pajiştilor, locurilor mlăştinoase şi buruienişurilor din lungul văilor, care constituie habitatul natural al speciei.

          Angelica palustris (angelică de baltă) este o specie cu o distribuție eurasiatică ce are limita de sud în România. Se impune astfel protecția populațiilor periferice pentru a menține arealul de răspândire al speciei. Condițiile din zonele marginale ale arealui pot fi mai puțin favorabile, ceea ce poate determina o slabă dispersie sau un dezechilibru în efectivele de indivizi situați în diverse stadii de dezvoltare. Se recomandă monitorizarea constantă a populațiilor (starea habitatului, număr de indivizi, etc.) din situl ROSCI 0242 Tinovul Apa Roşie. Măsuri specifice de conservare:

- controlarea pășunatului excesiv cu amestec de animale, mai exact turmele de oi şi vaci tranzitează mlaştina afectând vegetatia ierboasă; interzicerea drenării artificiale pentru menţinerea umidităţii favorabile cenozelor vegetale; interzicerea extragerilor de arbori din apropierea turbăriei pentru menţinerea umidităţii caracteristice habitatelor de mlaştină (* în amenajament s-au prevăzut tăieri de igienă); interzicerea drenajelor pentru menţinerea umidităţii favorabile cenozelor vegetale. Starea de conservare, din punct de vedere al populaţiei speciei, al habitatului speciei şi al evoluţie speciei în viitor, este una favorabilă.

          În cuprinsul sitului ROSCI 0037 Ciomad – Balvanyos, în zona Tinovului Răbufnitoarea a mai fost identificată o specie de plantă rară, ocrotită (aflată pe lista roşie a României) carnivoră şi anume Drosera rotundifolia (roua cerului) - taxoni cu populații mondiale mici, care în prezent nu sunt amenințați, dar care se află sub risc ca urmare a arealului lor restrictiv. Este important, în continuare, monitorizarea acestei plante în cadrul sitului şi aplicare măsurilor specifice de conservare comune cu cele ale speciei Ligularia sibirica. Cu apariţii sporadice mai este Cypripedium calceolus (papucul doamnei), tot o raritate floristică aflată pe lista roşie a României.

          Specii de nevertebrate Cosaşul transilvan (Pholidoptera transsylvanica). În sit sunt prezente habitate potențiale pentru specie, mai exact pe pajiştile şi la liziera pădurii din zona montană din cuprinsul sitului ROSCI 0037 Ciomad – Balvanyos, aferent teritoriului unităţii de producţie III Dalnic. De aceea presupunem că specia este prezentă, astfel că este necesară monitorizarea continuă. Pentru protecția speciei se recomandă: monitorizarea în continuare a speciei;evitarea distrugerii sau degradării habitatului prin interzicerea activităților de tip off-road în suprafața celor două sitului, activităţi care pot conduce la destructurarea până la erodare a orizontului superior al solului (loc de iernare pentru specie) de către roțile atv –urilor, motocros-urilor etc.; diminuarea, cel puțin, a utilizării insecticidelor (combaterea chimică a dăunătorilor) și interzicerea colectării speciei de către colecționari.

          Specii de păsări Măsuri de gospodărire cu caracter general (comun) destinate menţinerii sau îmbunătăţirii statutului de conservare favorabilă: interzicerea distrugerii cuiburilor ocupate; încurajarea folosirii produselor agrochimice selective şi cu toxicitate redusă pe terenurile din vecinătatea locului de cuibărit; păstrarea sau refacerea zonelor umede situate în apropierea pădurilor; potrivirea lucrărilor silvice cu biologia speciei pentru a evita perturbarea ei în perioadele critice (reproducere); interzicerea activităților silvice din apropierea cuiburilor ocupate (mai puțin de 300 m) între februarie şi septembrie; limitarea/stoparea braconajului; controlul populațiilor de pisici şi câini domestici sau sălbăticiți; identificarea zonelor de migrație, cuibărire, reproducere, hrănire şi aglomerare importante pentru conservarea speciilor de păsări; menţinerea pe cât posibil a stării de masiv a arboretelor, pentru speciile care preferă un astfel de habitat; intervenţii silviculturale prudente, de mică intensitate, în arboretele rărite sau cu poieni, ori în lungul cursurilor de apă; menţinerea a minim de 7 arbori/ha parţial uscaţi sau putreziţi, cu scorburi (mediu favorabil şi pentru unele specii de nevertebrate); menţinerea subarboretului, în special la lizieră;

 

Procedura de evaluarea adecvată a amenajamentului silvic fost derulată de către APM Covasna conform prevederilor HG nr. 236/15.03.203 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice și a Ordinului MMAP nr. 1682/2023 Ghid metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Fondul forestier proprietate publică a statului, din cadrul O.S. Brețcu se suprapune peste următoarele sit-uri Natura 2000: ROSCI0130 Oituz–Ojdula (3393,43 ha), ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos (584,06 ha), ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt și ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie

Au fost parcurse următoarele etape:

- Având în vedere vă amenajamentul silvic (lucrările silviculturale rămase de execuat până la expirarea valabilității amenajamentului) se supune etapei de încadrare în procedura de evaluare adecvată conform Art. 6, alin (2) din HG nr. 236/2023, prin adresa nr. 10245/20.12.2023, APM Covasna a solicitat titularului completarea notificării cu memoriul de prezentare pe suport hârtie și în format electronic, întocmit conform conținutului cadru din Anexa nr. 3A și a metodologiei de elaboare a acestuia prevăzută în Anexa nr. 6C din Ordinul M.M.A.P. nr. 1682/2023 ;

- memoriul de prezentare a fost înregistrat la APM Covasna cu nr. 612/23.01.2024; concluziile formulate de memoriul de prezentare care au stat la baza deciziei etapei de încadrare:

1. Pierdere directă prin reducerea suprafeței acoperite de habitat ca urmare a distrugerii sale fizice: nu este cazul, aplicarea amenajamentului nu va conduce la pierderi de suprafață pentru habitatele de interes comunitar, lucrările propuse nu afectează în niciun fel habitatele din ANPIC.

2. Pierderea habitatelor de reproducere, hrănire, odihnă ale speciilor: nu este cazul, aplicarea amenajamentului nu va conduce la pierderi de suprafață pentru habitate ale speciilor de interes comunitar din cadrul ariilor naturale protejate potenţial afectate de implementarea planului.

3. Alterarea/degradarea prin deteriorarea calităţii habitatului, care conduce la o abundenţă redusă a speciilor caracteristice sau la modificarea structurii biocenozei (structura specifică - sinstructura): efectuarea lucrărilor rămase, aşa cum au fost ele prevăzute în amenajamentul silvic, va determina păstrarea sau chiar îmbunătăţirea structurii şi funcţiilor specifice ale habitatelor forestiere în general, şi nu va afecta în mod negativ semnificativ calitatea acestora, starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar nefiind afectată.

4. Alterarea/degradarea prin deteriorare a habitatelor de reproducere, hrănire şi odihnă a speciilor: nu este cazul, nu se vor altera sau degrada habitatele importante din punct de vedere ecologic ale speciilor de interes comunitar.

5. Perturbarea prin schimbarea condiţiilor de mediu existente: strămutări ale exemplarelor speciilor, modificări comportamentale ale speciilor: amenajamentul aplicat așa cum este prevăzut, prin efectuarea lucrărilor rămase de executat, va conduce la păstrarea condițiilor de mediu și ecologice locale și nu afectează în mod semnificativ negativ habitate, habitate ale speciilor sau specii de interes comunitar. Singura formă de impact, dar cu intensitate redusă, strict localizată, pentru o perioadă de timp mică şi reversibilă, este perturbarea activităţilor diurne ale specii de pe amplasamnetul planului, dar fără pierderi de efective populaţionale şi modificări comportamentale care să afecteze starea de conservare ale speciilor ţintă.

6. Fragmentare prin crearea de bariere fizice sau comportamentale în habitatele conectate din punct de vedere fizic sau funcţional sau prin împărţirea acestora în fragmente mai mici şi mai izolate: nu este cazul. Prin efectuare lucrărilor rămase de executat, aşa cum au fost prevăzute în amenajament, nu se va înregistra fenomenul de fragmentate a habitatelor de interes comunitar şi/sau a habitatelor speciilor de interes comunitar. De asemenea, nu se vor construi drumuri noi care să constituie elemente de fragmentare. Nu vor fi executate niciun fel de lucrări de natură să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar sau a speciilor de interes comunitar care să determine izolarea genetică a populaţiilor acestor specii.

7. Reducerea efectivelor populaţionale ca urmare a mortalităţii directe generate de plan sau ca urmare a celorlalte forme de impact: speciile de amfibieni sunt singurele specii ale căror populaţii pot înregistra o reducere temporară a efectivelor populaţionale ca urmare a mortalităţii indirecte datorate efectuării lucrărilor rămase de executat în cazul în care indivizii ale acestor specii se găsesc în bălţile formate pe drumurile forestiere, ca urmare a transportului materialului lemnos. Deşi posibile, dar puţin probabile, aceste pierderi nu sunt de natură a afecta starea de conservarea a speciilor respective. Impactul este unul nesemnificativ, de scurtă durată şi strict localizat. Mai mult decât atât, prin implementarea activităţilor din plan se vor crea noi habitate de reproducere şi hrănire pentru speciile de amfibieni, impactul pe termen mediu şi lung asupra acestor specii şi a efectivelor lor populaţionale fiind unul pozitiv.

8. Reducerea efectivelor populaţionale ca urmare a mortalităţii directe generate de plan sau ca urmare a celorlalte forme de impact: nu este cazul, proiectele pe care le pregătește efectuarea lucrărilor rămase de executate nu vor induce forme de poluare a mediului care să se repercuteze ulterior și asupra obiectivelor de conservare.

9. Incertitudinile identificate: nu au fost identificate incertitudini, toate cele 3 arii naturale protejate în cadrul cărora se vor efectua lucrările rămase de executat, şi la nivelul cărora se va manifesta impactul potenţial al acestor activităţi, au planuri de management aprobat, care conțin suficiente detalii despre speciile și habitatele de interes comunitar, care au permis o identificare şi evaluare obiectivă a impacturilor potenţiale atâ asupra obiectivelor de conservare ale acestor arii naturale protejat, cât şi asupra stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care au fost declarate.

- s-au obținut avize favorabile cu condiții de la custozii/administratorii ariilor naturale protejate: Avizul favorabil cu condiții nr. 5/ST CV/12.02.2024 emis de ANANP Serviciul Teritorial Covasna; Avizul favorabil cu condiții nr. 3/12.02.2024 emis de Consiliul Județean Covasna – CJPNS;

- s-au solicitat puncte de vedere de la APM Harghita și APM Bacău, Adresa APM Covasna nr. 679/25.01.2024;

- Amenajamentul silvic a fost prezentat în şedinţa desfăşurată la APM Covasna în data de 01.02.2024 (proces-verbal şedinţă nr. 4/01.02.2024);

- Punctul de vedere nr. 1123/07.02.2024 emis de Agenția pentru Protecția Mediului Bacău, conform căruia planul nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare adecvată, deoarece nu are impact semnificativ asupra integrității ariilor naturale ptotejate pe tertitoriul județului Bacău;

- s-a definitivat lista de control EA al etapei de încadrare de către compartimentul Arii Protejate din cadrul APM Covasna (nr. Înregistrare APM covasna 1359/14.02.2024);

- în urma desfăşurării etapei de incadrare s-a considerat că planul nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare adecvată;

 

Obligaţiile titularului:

• Respectarea cu stricteţe a limitelor amplasamentului şi a zonelor funcţionale precizate în documentaţie;
• Pentru speciile de interes comunitar sunt interzise: recoltarea, capturarea, distrugerea, uciderea sau vătămarea exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• Se vor respecta epocile şi termenele de tăiere şi colectare a materialului lemnos din parchete prevăzute în OM 1540/2011; respectarea normelor de exploatare a masei lemnoase și evitarea pe cât posibil a rănirii arborilor rămași pe picior sau a semințișului în cazul tratamentelor; pe cât posibil se vor vor evita lucrările silvotehnice în perioada de reproducere a speciilor de animale sau a perioadei de cuibărit a păsărilor ce habitează în pădure; se va evita organizarea simultană a parchetelor pe suprafețe învecinate;
• Exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului; folosirea drumurilor de exploatare existente; se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi); în perioadele de îngheţ – dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel; se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• Alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel încât să se evite solurile cu portanță redusă, și astfel încât distanțele să fie cât mai scurte;
• Menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc., prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei; menţinerea habitatelor marginale cum ar fi lizierele, stâncării, mlaştini, etc;
• Se vor păstra 7 arbori uscaţi sau scorburoşi/ha (căzuţi la sol sau în picioare) cu prilejul efectuării tăierilor de regenarare și a lucrărilor de îngrijire și conducere, în vederea conservării microflorei și microfaunei, dar și pentru protejarea unor specii de insecte și păsări care cuibăresc în acești arbori; recoltarea rațională și ecologică a ciupercilor, fructelor de pădure, a speciilor de plante medicinale;
• Nu se vor amenaja depozite de carburanţi în ariile naturale protejate şi în apropierea cursurilor de apă; nu se vor executa lucrări de reparaţii a motoarelor, de schimbare a uleiului şi încărcare a rezervoarelor auto cu combustibil în albiile cursurilor de apă și în ariile naturale protejate; se interzice deversarea în apele de suprafaţă, apele subterane, evacuarea pe sol şi depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate;
• Se interzice introducerea de specii de arbori sau plante alohtone atât pe terenurile care fac parte din fondul forestier cât şi pe terenurile din afara fondului forestier; extragerea speciilor alohtone prin intervențiile silvotehnice, atunci când acestea devin invazive;
• Este interzisă incendierea vegetaţiei  sau resturilor vegetale;
• Se interzice amplasarea de construcţii  fără aprobarea legală;
• În vederea eliminării scurgerilor accidentale de hidrocarburi societatea va asigura controlul periodic al utilajelor din dotare, asigurând astfel o stare de funcţionare adecvată a acestora; eventualele defectiuni vor fi remediate in ateliere de reparaţii autorizate;
• Aplicarea unor restricții de viteză pentru mijloacele auto, astfel încât să se diminueze cantitățile de praf generate;
• Colectarea deseurilor se va efecua selectiv pe categorii de deșeuri, uleiurile uzate în recipienti special amplasati pentru acest scop în sistem impermeabil, iar golirea si transportul lor de catre o firma specializata la intervale regulate de timp; proprietarii terenurilor au obligaţia de a asigura luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor de deşeuri; se va evita depozitarea rumegușului sau a resturilor de exploatare în zone umede;
• Se vor respecta prevederile impuse de reglementările în vigoare în materie de manipularea şi utilizarea substanţelor şi preparatelor periculoase;
• La colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile apelor curgătoare; se vor evita traversările prin albiile apelor supraterane; în acest scop se vor amenaja/reabilita podeţe din material lemnos, fără a interveni prin decolmatare sau regularizare a albiilor naturale; platformele primare şi organizările de şantier vor fi amplasate la o distanţă de minim 50 de metri de albia minoră a pâraielor; este interzisă depozitarea materialelor lemnoase în albiile pâraielor şi văilor sau în locuri expuse viiturilor;
• Alte lucrări în afara celor prevăzute în amenajamentul silvic se execută cu avizul prealabil al  autorităţilor publice centrale de specialitate;
• Se va urmări anual modul în care sunt puse în practică prevederile amenajamentului silvic;
• Nu se va exploata arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu eroziune în adânsime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30⁰ pe substrate de fliș (facies marnos, marnos-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cel situat pe terenuri cu înclinare mai mare de 35⁰ pe late substrate litologice;
• Pentru exploatarea arboretelor din bazinele torențiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajare a pădurilor sau amenajarae a bazinelor hidrografice, trebuie obținut aviz de gospodărire a apelor conform Legii apelor nr. 107/1996 (*actualizată*), art. 48 și 50, dacă lucrările de exploatare se încadrează la:

• ”d) construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare;”
•  h) plantari şi defrişări de vegetaţie lemnoasă, perdele antierozionale şi filtrante în zonele de protecţie sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;

• În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea apelor nr. 107/1996 (*actualizată*), pentru ”pădurile cu funcţii speciale de protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torenţialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare. Pădurile din zonele de munte şi de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu contribuie la formarea inundaţiilor şi la producerea eroziunii solului.”
• Pe parcursul realizării lucrărilor cuprinse în amenajamentul silvic, se vor lua toate măsurile de prevenire și combatere a poluărilor accidentale ale apelor de suprafață/subterane.

Condiții prevăzute în avizul nr. 5/ST CV/12.02.2024 emis de ANANP Serviciul Teritorial Covasna:

1. Se vor respecta măsurile din Regulamentul și Planul de management al ariei naturale protejate ROSAC0130 (ROSCI0130) Oituz-Ojdula, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1925/2021. Conform Regulamentului ariei naturale protejate ROSAC0130 (ROSCI0130) Oituz-Ojdula:

• Art. 26. - Pentru orice plan sau proiect care necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul silvic, de terenuri de pe raza Sitului, aceasta se va face cu respectarea art. 27 alin. (3) şi art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
• Art. 27. - (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în Sit, se execută numai lucrări şi activităţi silvice prevăzute în amenajamentele silvice, şi numai sub îndrumarea structurilor silvice de administrare legal constituite, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor.
• (2) Alte lucrări cu caracter silvic, în afara celor prevăzute în amenajamentele silvice, se execută cu avizul Administratorului, precum şi cu aprobarea autorităţilor publice care răspund de silvicultură şi de mediu.
• (3) În cazul revizuirii/actualizării amenajamentelor silvice ale pădurilor de pe teritoriul Sitului, lucrările de amenajare, vor fi executate, ţinându-se cont de obiectivele de conservare ale Sitului.
• (4) Administratorul va participa la conferinţele de amenajare a pădurilor şi păşunilor de pe raza sitului.
• (5) Amenajamentele silvice elaborate după aprobarea planului de management, vor include un capitol distinct, referitor la descrierea elementelor specifice care au determinat desemnarea Sitului.
• (6) Amenajamentele silvice şi silvopastorale, atât pentru fondul forestier de stat cât şi pentru cel privat de pe raza Sitului, se supun aprobării autorităţii publicii competente ulterior obţinerii avizului administratorului, în scopul corelării acestora cu regulamentul intern şi cu planul de management al Sitului.
• Art. 28. - Administratorul are dreptul de a verifica respectarea tipului, intensităţii şi volumului tratamentelor/tăierilor în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza sitului.
• Art. 29. - Administratorul are dreptul de a verifica situaţia aplicării anuale a prevederilor amenajamentelor silvice/studiilor de amenajare sau transformare de pe raza Sitului.
• Art. 30. - Pentru valorificarea masei lemnoase rezultate din aplicarea lucrărilor de igienă, a lucrărilor speciale de conservare sau a tratamentelor, se vor adopta şi aplica tehnologii şi procedee de exploatare ecologică.
• Art. 31. - Exploatarea masei lemnoase în parchetele aflate pe teritoriul Sitului, se va face în baza proiectelor tehnologice de exploatare, proiecte care vor promova tehnologii cu impact negativ redus asupra mediului. Administratorul are dreptul să verifice agenţii economici responsabili de exploatare, în privinţa respectării normele stabilite privind exploatarea masei lemnoase, potrivit competenţelor legale.
• Art. 32. - Amenajamentele vor include date privind localizarea şi distribuţia elementelor de biodiversitate precizate în legislaţia specifică siturilor Natura 2000. Se vor avea în vedere: speciile şi habitatele naturale de interes comunitar; concentraţiile temporare de biodiversitate, de exemplu: refugii temporare pentru anumite specii.
• Art. 33. - Este interzisă degradarea traseelor turistice şi a drumurilor publice prin lucrări de exploatare a masei lemnoase. Contravaloarea lucrărilor de refacere a acestora va fi suportată de către executanţii acestor lucrări.

2. Se vor respecta Obiectivele de conservare specifice definite prin parametrii și valori țintă pentru habitatele și speciile aflate în ROSAC0130 Oituz-Ojdula, aprobat prin nota 265080/BT/21.12.2021//7812/20.12.2021 de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate;

3. Pentru speciile de mamifere, amfibieni de interes comunitar de pe raza ariei protejate ROSAC0130 Oituz-Ojdula sunt interzise: recoltarea, capturarea, distrugerea, uciderea sau vătămarea și orice alte forme legate de acestea ale exemplarelor, aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

4. Se vor respecta toate măsurile necesare menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor și a speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSAC0130 Oituz-Ojdula;

5. În cazul în care pe suprafața a amenajamentului silvic, vor fi identificate zone cu bârloage de urs, vizuini de lupi, râși și vidre, vor fi stabilite măsuri de protecție din partea administratorului ariei în vederea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnat situl;

6. Păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit (de către păsări, mamifere mici şi fauna de chiroptere), a arborilor bătrâni - în toate unităţile amenajistice cel puțin 7 arbori/ha;

7. Pentru minimizarea impactului asupra speciilor trebuie menținută un volum suficient de lemn mort în pădure, cel puțin 20 mc/ha (la sol sau pe picior, cu diametru mai mare de 35 cm);

8. Pentru minimizarea impactului asupra speciilor trebuie menținută arbori de biodiversitate (arbori vii din cele mai mari clase de vârstă), cel puțin 5 arbori/ha;

9. Proporția și suprafața totală a pădurilor mature cu vârste de peste 80 de ani - cel puțin 40% din suprafața totală a pădurilor;

10. Se va asigură condiții necesare speciilor de faună sălbatică, dependente de habitatele forestiere, prin menținerea permeabilității și evitarea fragmentării habitatelor forestiere;

11. Vor fi promovate regenerările naturale care se instalează, acestea creând locuri de adăpost pentru speciile de carnivore mari – lup, urs și râs;

12. Prin lucrările propuse de amenajament trebuie menținută și îmbunătățită starea de conservare a habitatelor forestiere, trebuie menținută structura naturală a pădurii, sau curmarea evoluției pădurii spre o structură naturală;

13. Nu se vor introduce specii de arbori/plante alohtone, atât pe terenurile care fac parte din fondul forestier, cât și pe terenurile din afara fondului forestier;

14. Prin suprapunerea habitatelor cu hărțile amenajistice reiese, că u.a. 536B, u.a. 26 respectiv u.a. 528 se suprapun parțial cu un habitat prioritar și anume 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). În aceste habitate se va evita extragerea arinului, respectiv împădurirea cu alte specii decât arin, pentru a evita deteriorarea habitatului. 

Condiții prevăzute în avizul nr.3/12.02.2024 emis de Consiliul Județean Covasna – CJPNS:

• se vor respecta prevederile Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1643/2016;
• se vor respecta prevederile Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 141/2016;
• este obligatorie comunicarea descoperirii unor cuiburi de păsări răpitoare și barză neagră către Administrația sitului;
• se interzice depozitarea deșeurilor de orice fel pe suprafața sau în vecinătatea sitului, în alte locuri decât cele special amenajate;
• la exploatarea masei lemnoase se va evita degradarea solului;
• colectarea lemnului cu tractoare în perioadele cu precipitații abundente este interzisă;
• se va evita colectarea lemnului pe albiile cursurilor de apă permanente; traversarea acestora se va face pe podețe sau, în perioada de iarnă, pe pod de gheață;
• măsuri stabilite prin Planul de management al sitului Munții Bodoc-Baraolt pentru păduri:
• este necesară menținerea procentajului actual de pădure matură (peste 80 ani) raportat la întreaga suprafață forestieră de pe cuprinsul sitului, cod activitate 123456790,
• menținerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităților de producție, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare, cod activitate 123456791;
• menținerea lemnului mort pentru asigurarea condițiilor specifice de habitat pentru speciile de ciocănitori și Strix uralensis. Pentru toate subparcele/unități amenajistice, în cazul unor intervenții – lucrări de îngrijire sau exploatări forestiere se va lăsa un număr de minim 2-3 (sugestia este de 4-8) arbori/ha din categoria iescarilor, arborilor groși, scorburoși, parțial uscați, în funcție de particularitățile fiecărei unități amenajistice. O atenție deosebită se va acorda tăierilor definitive în parchetele de exploatare, când firma ce exploatează trebuie să cunoască și să aplice această prevedere. Cod activitate 123456792;
• menținerea unui număr mare de stejari bătrâni necesari pentru asigurarea condițiilor optime de cuibărit pentru Dendrocopos medius. Pentru a asigura condiții optime de habitat, se va menține în orice condiții de exploatare/intervenții forestiere un număr de 3-4 arbori bătrâni la hectar în gorunete pure, respectiv 1-2 în cele pădurile de amestec cu Quercus sp. De asemenea, în aceste păduri se vor menține pe picior un număr de 2-3 arbori cu scorburi, neimportanți din punct de vedere economic, cu rolul de a asigura condiții optime pentru cuibărit. Pentru arboretele ce au depășit vârsta exploatabilității și care au fructificație satisfăcătoare, inclusiv regenerare naturală, se vor evita tratamentele silvice cu tăieri definitive. Pot fi aplicate doar tăieri de igienă / accidentale, însă marcarea arborilor se va face sub supravegherea administratorul ariei naturale protejate / cu consultarea specialistului ornitolog. Cod activitate 123456793;
• stabilirea suprafețelor de zone tampon în jurul cuiburilor și limitarea/controlul activităților forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru protecția speciilor de răpitoare și a berzei negre. În acest sens, în perimetrul cuiburilor identificate se va institui o zonă tampon cu rază de 300m în care în perioada 15 martie-15 august vor fi interzise activitățile silvice (inclusiv tăieri de conservare, igienizare etc.). Aceste activități vor fi permise în afara perioadei menționate (respectiv între 15 August – 15 Martie). Cod activitate 123460;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepția cazurilor dovedite de gradații sau defolieri și doar în cazul ineficienței sau imposibilității aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.). Aplicarea tratamentele chimice va fi limitată doar la cazurile de gradații sau defolieri care au fost dovedite prin certificat eliberat de unitățile de cercetare specifice (ICAS). Cod activitate 123461;
• interzicerea aplicării degajărilor și curățirilor chimice în pădurile din sit. În pădurile din sit vor fi permise doar degajările efectuate manual, degajările chimice fiind interzise. Cod activitate 123462.
• măsuri stabilite prin Planul de management al sitului Ciomad-Balvanyos:
• subprogramul 1.1.3. Asigurarea condițiilor necesare speciilor de fauna sălbatică, dependente de habitatele forestiere prin păstrarea lemnului mort de cel puțin 5 mc/ha;
• subprogramul 1.1.4. Asigurarea condițiilor necesare pentru reproducere adaptate cerințelor specifice fiecărei specie dependente de habitatele forestiere prin păstrarea lemnului mort de cel puțin 5 mc/ha;
• subprogramul 1.1.5. protecția strictă a habitatului 91D0* - Turbării cu vegetație forestieră, mlaștini împădurite;
• subprogramul 1.1.6. Asigurarea protecției corpurilor de apă și menținerea arborilor/arbuștilor în apropierea lor pentru conservarea acestor habitate, în acest sens la mai puțin de 10 m de albie nu este permis realizare de tăieri rase;
• subprogramul 1.1.7. Restricția periodică a activităților de gospodărire silvică în perioada de împerechere și reproducere sau hibernare, în cazul ursului, pe o rază de 300/500 m în jurul locului de reproducere sau hibernare;
• subprogramul 1.1.8. Interzicerea tăierilor rase sau a tăierilor de racordare, fără regenerarea prealabilă a ochiurilor deschise, maxim 1,0 ha zona legală de tăiere;
• subprogramul 1.1.9. Protecția cu substanțe chimice împotriva patogenilor şi dăunătorilor poate fi efectuată numai în cazuri speciale: de exemplu în apropierea unei zone locuite, din motive de sănătate publică, eventual pe zone de pădure care se află sub renovare, în plantaje. Cu ocazia protecției împotriva dăunătorilor, trebuie încurajată folosirea soluțiilor selective sau a modalităților biologice. Nu se pot folosi preparate cu conținut de substanță activă, care distrug specii de importanță comunitară respectiv cele protejate;
• subprogramul 1.2.6. Este obligatorie menținerea arborilor indigeni care au diametrul trunchiului de peste 30 de cm și care se regăsesc sporadic pe pajiști și a fructelor sălbatice, fără specificarea diametrului trunchiului.

Respectarea în integralitate a legislaţiei de mediu în vigoare şi a următoarelor acte normative:

• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;
• OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
• OUG 92 din 19 august 2021 privind regimul deşeurilor aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 17/2023;
• HG 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi a deşeurilor de baterii şi acumulatori;
• Lege nr. 811 din 19.08.2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile;
• Legea Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
• Ordinul 119/2014 al Ministerului Sănătăţii, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei;
• H.G. 188/2002 (*actualizată*) privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
• H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
• Legea 86/2014 de aprobare a O.U.G. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/199 (*actualizată*);
• Legea 46/2008 (*actualizată*) Codul silvic;
• HG nr. 923 din 28 octombrie 2020 pentru aprobarea unor măsuri tranzitorii necesare aplicării unitare a normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a celor privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului;
• Regulamentul Nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn utilizând sistemul „due diligence”.

 

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu:

- Anunţurile titularului privind depunerea notificării de revizuire a amenajamentului, publicate pe pagina de internet https://weradio.ro/ în datele de 18.01.2024 şi 22.01.2024;

- Proiectul Deciziei etapei de încadrare a fost publicat pe pagina proprie de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro în data de 20.02.2024;

- Anunţul titularului privind decizia etapei de încadrare publicat în ... din data de ..2024.

 

Autoritatea competentă  pentru protecţia mediului a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie  a  publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei în activitatea de definitivare şi avizare din punct de vedere al protecţiei mediului a planului. Documentaţia care a stat la baza emiterii avizului de mediu a fost accesibilă publicului la sediul APM Covasna pe durata derulării procedurii. Nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului.

 

 

Se va solicita acord de mediu pentru lucrări de înfiinţare de drumuri forestiere, împădurirea de terenuri pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului, conform Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia APM Covasna şi a publicului revine titularului planului, iar răspunderea pentru corectitudinea studiilor şi evaluărilor revine autorilor acestora, conform art. 21 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care planul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna.

Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe toată perioada de valabilitate a planului, dacă nu intervin modificări ale acestuia. Nerespectarea condiţiilor prezentului aviz se sancționează conform prevederilor legale în vigoare.

Conform prevederilor HG 1076/2004 aveţi obligaţia de a informa publicul în mass media asupra deciziei privind etapa de încadrare a planului în termen de 3 zile de la primirea acesteia. Dovada publicării în mass – media va fi înaintată la APM Covasna.

 Prezentei decizii i se aplică prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ (*actualizată*).

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. Neagu Gheorghe

 

 

 

 

 

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                                      Întocmit,

          Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                             Ing. Farkas János