APM Dolj

2 FEBRUARIE - ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE

"Diversitatea Zonelor Umede este o bogăţie – să n-o pierdem!"

Principalele lor funcţii ecologice privesc regimul hidric si habitatele unor specii de floră şi faună caracteristice.

Agresivitatea unor acţiuni antropice modifică echilibrele ecologice, ameninţă semnificativ viaţa sălbatică.

În ultimul secol s-a înregistrat dispariţia ireparabilă a numeroase specii de plante şi animale.

Omului îi revine principala răspundere în administrarea şi conservarea patrimoniului constituit din flora şi fauna sălbatică, prin măsuri de protecţie a habitatelor naturale împotriva oricăror perturbări.

Reconstituirea vieţii sălbatice fiind deosebit de dificilă, a fost necesară elaborarea în acest domeniu a unor norme juridice internaţionale cu caracter preventiv, printre care Convenţia asupra zonelor umede semnată la Ramsar la 2 febr.1971. Acest tratat internaţional atestă importanţa ecologică acordată de statele semnatare conservării şi utilizării durabile a zonelor umede.
România a aderat la această convenţie în anul 1991, obligându-se să-şi stabilească prioritar zonele umede de importanţă internaţională pentru păsările acvatice, pentru a căror conservare trebuie să se elaboreze şi să se aplice planuri proprii de amenajare.

Până în prezent au fost înscrise pe lista Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale peste 300 zone umede.
În România există 89 de zone umede, fiind identificate, de asemenea, 44 de zone de importanţă avifaunistică, cu o suprafaţă totală ce reprezintă trei la sută din suprafaţa ţării.

În conformitate cu Ordinul 494/2005 al MMGA cu privire la atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate, Agenţia pentru Protecţie a Mediului Dolj şi  custozii desfăşoară, în colaborare, o acţiune de supraveghere adecvată a acestor zone pentru reducerea modificărilor caracteristicilor ecologice produse sau posibile a fi produse ca urmare a poluării sau a unor acţiuni antropice neadecvate.
În funcţie de situaţie se stabilesc măsuri care vizează:

- conservarea biodiversităţii naturale

- reconstrucţia ecologică

Zone Umede declarate arii naturale protejate în conformitate cu legea 5/2000, în judeţul Dolj:

- Lacul Caraula
- Lacul Ionele
- Balta Neagră  
- Balta Lată
- Complexul lacustru Preajba Făcăi
- Raul Balasan
- Balta Cilieni
- Râurile Desnăţui Terpeziţa amonte de Fîntînele
- Lacul Adunaţi de Geormane
- Rezervaţia Ornitologică Ciuperceni Desa

Succesul rezolvării unor probleme locale de conservare a mediului (arii protejate, spaţii verzi, luciile de apă-zone umede, depozitarea controlată a deşeurilor, estetica şi salubritatea localităţii, casei, conservarea monumentelor naturii sau arhitectonice, etc.) este în legătură directă cu o activitate eficientă de educare-informare a cetăţenilor în sensul cultivării unei sensibilităţi pentru problematica de mediu.

Acţiunea de protecţie a mediului se poate realiza pe deplin, numai prin asocierea măsurilor de ordin juridic şi administrativ cu cele de ordin educaţional. Schimbarea mentalităţii oamenilor nu este însă uşoară, dar fără o educaţie în acest sens, orice acţiune de ocrotire a mediului este supusă eşecului.

De aceea se recomandă întocmirea unor adevărate strategii locale de dezvoltare a unor astfel de activităţi care să cuprindă următoarele etape:

- identificarea tipului de informaţii care să fie transmise publicului, în funcţie de specificul local.
- planificarea şi programarea unor acţiuni pentru etape succesive de la cele imediate la cele cu orizont de timp mai îndepărtat.
- realizarea acestor acţiuni, în funcţie de priorităţi, facilităţi, conjuncturi, specific local.
- evaluarea eficienţei acţiunilor şi reluarea la alt nivel al acestora.

Astfel de activităţi trebuie orientate pe tipuri de grupuri ţintă, unele din ele devenind în timp grupuri active colaboratoare ale autorităţilor în activitatea de protecţie a mediului.

Astfel de grupuri ţintă pot fi:

- elevi, studenţi, cadre didactice;
- ONG-uri orientate pe probleme de mediu;
- Pensionari;
- Femei casnice;
- Administratori de bloc;
- Asociaţii profesionale.

Ce se constată în prezent?

România are un sistem de învăţământ bine dezvoltat şi o forţă de muncă bine calificată. De câţiva ani, educaţia în ce priveşte problemele mediului a fost încorporată în învăţământul de toate nivelurile, de la cel preşcolar până la cel universitar. Cu toate acestea, accentul a fost invariabil pus pe calificarea tehnică şi nu pe management, formulare de politici sau probleme de conştientizare a publicului.

Diverse tipuri de instruire în administrarea problemelor mediului sunt necesare, de asemenea, atât în industrie cât şi în administraţia publică. De asemenea sunt necesare programe care să arate cetăţenilor cum să se implice mai activ în elaborarea şi implementarea politicilor de protecţie a mediului.

Ce trebuie făcut?

- Să se analizeze instituţiile existente implicate în acest proces şi să se decidă cum poate fi îmbunătăţită activitatea acestora.

- Să fie revizuite şi reproiectate programele de învăţământ la toate nivelurile.

- Să fie dezvoltate metode de predare adaptate la specificul celor cărora se adresează cursurile

- Să se evalueze nevoile financiare şi sursele de fonduri disponibile.

Creşterea gradului de conştientizare a opiniei publice şi angajarea acesteia într-o politică activă de protecţie a mediului trebuie să fie un obiectiv important pentru învăţământ şi instruire. Aceasta presupune implicarea largă a cadrelor didactice, organizaţiilor non-guvernamentale şi mass mediei.

Organizaţiile neguvernamentale din domeniu dezvoltând o mişcare puternică pentru protejarea mediului va asigura păstrarea protecţiei mediului pe agenda politică  şi va contribui în mod substanţial la consolidarea structurii societăţii, mobilizând cetăţenii şi motivându-i să-şi asume anumite responsabilităţi.

Autorităţile şi comunitatea afacerilor trebuie să recunoască necesitatea  de a încuraja participarea societăţii civile în dezbaterile publice asupra dezvoltării durabile şi asupra dezvoltării unor politici practice.

În toate demersurile sale, Ministerul Mediului porneşte de la premisa că societatea viitorului va avea un rol dominant.

Reglementările legale privind transparenţa decizională în domeniul protecţiei mediului se integrează cadrului legislativ naţional.

A fost creat cadrul de participare a societăţii civile în:

- procedura de evaluare a impactului pentru emiterea acordului de mediu în vederea promovării proiectelor noi de investiţii;

- procedura de emitere a autorizaţiei de mediu pentru desfăşurarea activităţilor economico-sociale existente;

- în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe.

În toate cazurile, decizia finală a autorităţii de mediu este motivată şi făcută publică.

Caracterul public al procedurilor amintite constă şi în posibilitatea consultării, la cerere, a oricărui document care a stat la baza deciziei privind reglementarea.

De asemenea Agenţiile pentru Protecţia Mediului Judeţene şi cele Regionale, întocmesc anual Rapoarte privind Starea mediului, care sunt introduse în pachetul informaţional în vederea diseminării.

Exemple de programe lansate de Ministerul Mediului de informare şi conştientizare a cetăţenilor:

România curată, Să reciclăm hârtia, Străzile verzi ale Europei, Mobilitate durabilă

Toate aceste acţiuni, ca şi altele care nu au fost menţionate, sunt garanţii pentru prezent, dar mai ales pentru viitor, că omenirea poate deveni conştientă de necesitatea păstrării mediului.

FOTOGRAFII DIN ZONELE UMEDE ALE JUDEŢULUI DOLJ

Km514 - Zona Dig mal Dunăre - Cap Saica AVAL
Km515 - Zona Dig Mal Dunăre - Cap Saica AVAL, înainte de inundare
Saica - Vedere generală, Km516
Incintă Amenajată - Gârla Pasărea - Sat Cetăţuia, Km516
Km518-519 - Ostrovul Păsărica - Stârc Cenuşiu
Km518-519 - Ostrovul Păsărica - Cormorani
Km518-519 - Ostrovul Păsărica - Lopătar
Km518 - Ostrovul Păsărica - Colonie Mixtă
Km518-519 - Ostrovul Păsărica - Stârc de noapte
Km518-519 - Ostrovul Păsărica - Egreta
Km518 - Ostrovul Păsărica - Stârc Galben
Km517 - Saica - Iris Amorfa
Km517 - Saica - Nuferi
Km518 - Zona Dig - Stuf Dig
Km518 - Saica - Pupă