APM Giurgiu

Ca orice alt tip de poluare şi poluarea fonică are numai efecte negative în special pentru om.

Poluarea fonică produce stress, oboseală, diminuarea sau pierderea capacităţii auditive, instabilitate psihică, randament scazut, fisurarea clădirilor, spargerea geamurilor.

Sunetul reprezintă o vibraţie a particulelor unui mediu capabilă să producă o senzaţie auditivă. Sunetul se propagă sub formă de unde elastice numai în substanţe şi nu se propagă în vid. În aer viteza de propagare este de 340 m/s.

Zgomotul este o suprapunere dezordonată a mai multor sunete. Este produs din surse naturale dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni.

Ca orice unde elastice, sunetele se caracterizeaza prin frecvenţă definită ca numar de oscilaţii complete dintr-o unitate de timp.

Propagarea sunetelor este influenţată de: sursa de zgomot, atmosfera, distanţa şi  obstacolele întâlnite. Sursele de zgomot sunt :industria, oraşele, mijloacele de transport. Ele produc zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile. Atmosfera poluată şi ceaţa atenuează zgomotele. Obstacolele de asemenea atenuează intensitatea sonoră, fiind utilizate la reducerea zgomotelor.

   Efectele poluarii sonore pot fi:

·  Infrasunetele care pot apărea la automobile cu viteză mare, la elicoptere, la apropierea furtunii, explozii, cutremure, în timpul zborului avioanelor supersonice. Infrasunetele sunt foarte greu absorbite, deci se atenuează puţin cu distanţa. Infrasunetele ca şi ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale şi păsări. La adulţi infrasunetele produc ameţeală, vomă, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate.

·  Ultrasunetele au frecvente de 20000Hz - 1 miliardHz. Sunt produse în natura, în industrie sau în aparatura electrocasnică. Animalele recepţionează ultrasunetele iar lilieci utilizează ultrasunetele emise de ei pentru orientarea în timpul nopţii. La om ultrasunetele distrug globulele roşii din sânge, apar migrene, greaţă sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, viruşii cum ar fi: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului.

·  Zgomotul acţionează asupra întregului organism, deoarece senzaţia auditivă ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul căruia influenţează alte organe. Efectele resimţite de om sunt: - reducerea atenţiei, a capacităţii de muncă, deci creşte riscul producerii accidentelor, instalarea oboselii auditive care poate dispărea o data cu dispariţia zgomotului, traumatisme, ca urmare a expunerii la zgomote intense un timp scurt. Aceste traume pot fi ameţeli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului, scăderi în greutate, nervozitate, tahicardie, tulburări ale somnului, deficienţă în recunoaşterea culorilor, surditate la perceperea sunetelor de înaltă frecvenţă.

Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorări ale clădirilor, aparatelor, instrumentelor.

Pentru reducerea zgomotelor se utilizeaza procedee sau tehnici specifice sursei de zgomot.

Reteaua de monitorizare a Agentiei pentru Protectia Mediului Botosani cuprinde 27 de puncte de masurare, acestea fiind amplasate în zona parcurilor,  a drumurilor cu circulatie intensa si a pietelor. Intensitatea zgomotului variaza în functie de perioada zilei, atingând apogeul la orele de vârf în circulatie.

Problemele de depasiri sunt pe drumurile intens circulate, în special în intersectii.

Parcurile reprezinta un punct de recreere, perdeaua de vegetatie oferind o protectie relativa împotriva poluarii sonore.

  
Legislatie zgomot :

• H.G. nr. 321/2005privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental;
• Ordinul nr. 536/97al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
• Ordinul nr. 678/1344/915/1397/2006pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru   zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;
• H.G. nr. 674/2007pentru modificarea si completarea H.G. nr. 321/2005privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental;
• H.G. nr.1756/2006privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor.
• H.G. nr.482/2004privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a aparatelor electrocasnice in functie de nivelul zgomotului transmis prin aer.
• STAS 10009 – 88   Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;
• STAS 6161/3 – 89   Determinarea nivelului de zgomot in localităţile urbane. Metodă de determinare;
• STAS 6156 – 86   Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametrii de izolare acustică;
• SR ISO 1996/1,2,3:1995   Acustică. Caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul inconjurător;
• SR ISO 9613/2:2006   Acustică. Atenuarea sunetului propagat în aer liber. Metodă generală de calcul;
• SR ISO 8297 – 1999   Acustică. Determinarea nivelurilor de putere acustică ale instalaţiilor cu multe surse pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică din mediul inconjurător. Metoda tehnică;
• STAS 12025-1:81   Acustica in construcţii. Efectele vibraţiilor produse de traficul rutier asupra clădirilor sau părţilor de clădiri. Metode de măsurare;
• SR 12025-2:94   Acustica in construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri. Limite admisibile;
• STAS 10183/1,2,3,4-75   Acustica in transporturi. Supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi si in vecinatatea acestora.