APM Olt

   Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare: nu se supune evaluării impactului asupra mediului  în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul: DEVIERE TRASEU ALIMENTARE CU APA INDUSTRIALA DE LAPRIZA OLT LA ALRO ALUMINIU PRIMAR, ETAPA a II-a, PE SEGMENTUL BAZA DEAL CURTISOARA - RACORD PLATOU  PARTE SUPERIOARA DEAL, propus a fi amplasat în UAT Slatina, UAT Curtisoara – (UPIV Oporelu, u.a 8D), jud. Olt.

Titular: ALRO SA

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt din Slatina, str. Ion Moroşanu, nr. 3, judeţul Olt, în zilele de luni - vineri, între orele 9⁰⁰-14⁰⁰, precum şi la următoarea adresa de internet http://apmot.anpm.ro   

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10  zile de la data afişării anunţului.

                                                                             

Data afişării anunţului: 25.07.2023

 

DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE (proiect)
Nr. 2389 din 25.07.2023

 

            Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de  ALRO SA  cu sediul in Slatina, str. Pitesti,  nr. 116, jud. Olt, înregistrată la A.P.M. Olt cu nr. 2389 din 07.03.2023, în baza Legii nr. 292/2018  privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, si a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului  nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările si completările ulterioare, Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 12.07.2023, că proiectul „DEVIERE TRASEU ALIMENTARE CU APA INDUSTRIALA DE LAPRIZA OLT LA ALRO ALUMINIU PRIMAR, ETAPA a II-a, PE SEGMENTUL BAZA DEAL CURTISOARA - RACORD PLATOU  PARTE SUPERIOARA DEAL„ propus a fi amplasat în UAT Slatina, UAT Curtisoara – (UPIV Oporelu,

u.a 8D), jud. Olt, nu se supune evaluării impactului asupra mediului.

Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit neefectuarea evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

- proiectul se încadrează în prevederile Legii nr. 292/2018, anexa 2, la pct.1, lit. d); la pct.13, lit. a);

Prin proiect se propune lucrarea de deviere a traseului de alimentare cu apa industriala,

etapa a II-a, pe un teren detinut de Unitatea Administrativ Teritoriala Curtisoara, pe o lungime de 196 m si Unitatea Administrativ Teritoriala Slatina, pe o lungime de 470m.

Perimetrul propus, pentru edificarea proiectului, este situat in intravilanul UAT Slatina si

extravilan UAT Curtisoara, cf.CU nr. 5/ 01.02.2022 / CJ Olt.

Lungimea totala a traseului de alimentare cu apa industriala de la Priza Olt la Alro

Aluminiu Primar, etapa a II-a, pe segmentul baza deal Curtisoara - racord platou parte superioara deal este de 666 m, suprafata de teren pe care se va desfasura lucrarea este de 1332 m2.

Proiectul propus se va realiza pe terenurile proprietate publica de stat, cu destinatie

agricola si forestiera3, folosinte agricole (ADS Bucuresti) respectiv padure (Regia Nationala a Padurilor Romsilva_Ocolul Silvic Slatina_suprafata de 0,2281 ha, din ua 8D, UP I Oporelu, Oc.silvic Slatina).

Terenul pe care va fi amplasata constructia este înclinat, traseul fiind între baza dealului si

platoul situat în partea superioara a dealului. În cea mai mare parte acesta are destinatie agricola.

Pe o lungime de 228 m trebuie sa traverseze un teren cu destinatie forestiera (TDF), teren

identificat în u.a. 8D din UP IV Oporelu, Ocolul silvic Slatina.

Amplasamentul terenului cu destinatie forestiera (TDF), dupa cadastrul forestier

(amenajamentul silvic al padurilor statului):

Din punct de vedere al cadastrului forestier -amenajamentul silvic al Unitatii de productie

(UP) IV Oporelu- traseul aductiunii, propuse pentru reabilitare, trece prin unitatea amenajistica

(ua) 8D, din UP IV Oporelu, teren forestier administrat de Ocolul silvic Slatina.

Culoarul de lucru, propus pentru ocupare temporara, pe durata executarii lucrarilor,

are suprafata de 2281 m2 .

 

 

La data actuala, pe culoarul trasat la teren din coordinate Stereo 70, nu exista vegetatie forestiera ci numai tufarisuri

Pe teren exista retele de apa care alimenteaza, în present, ALRO PRIMAR dupa cum

urmeaza:

 2 conducte de otel DN 500 mm;

1 conducta de otel DN 600 mm;

1 conducta de otel DN 800 mm;

1 conducta de beton Premo DN 1000 mm.

SITUATIA PROPUSA

În etapa a II-a, se propune ca noul traseu sa urmeze vechiul traseu, pe segmentul de la bazadeal Curtisoara la racord platou partea superioara deal, în lungime de 666 m.

Executia celor doua conducte se face pe doua amplasamente diferite, respectiv Unitatea

Administrativ Teritoriala Slatina si Unitatea Administrativ Teritoriala Curtisoara.

Lungimea traseului pe portiunea aferenta Unitatii Administrativ Teritoriale Slatina este de

470 m, iar lungimea traseului pe portiunea aflata pe Unitatea Administrativ Teritoriala Curtisoara este de 196 m. Lungimea totala a traseului va fi de 666 m, iar suprafata pe care se va desfasura lucrarea este de 1332 m2. Hotarul se intersecteaza cu traseul conductelor în punctul 168 (vezi PL 105046/1-2170-2). Conductele se monteaza urmarind panta terenului, avand o adancime la creasta conductei de 1,00 m. La baza dealului Curtisoara si pe platou se vor executa blocuri de ancoraj pentru stabilitatea conductei. În etapa a II-a, traseul urmat de conducta de alimentare se desfasoara pe traseul vechi, pe segmentul de la baza deal Curtisoara la racord platou partea superioara deal, a carui lungime estede 666 m.Montajul celor doua conducte Dn500 se face pe UAT Slatina (470 m) si UAT Curtisoara(196 m). Conductele se monteaza urmarind panta terenului, avand o adancime la creasta conducteide 1,00 m. La baza dealului Curtisoara si pe platou se vor executa blocuri de ancoraj pentrustabilitatea conductei.

Culoarul de lucru necesar pentru pozarea conductelor în ua 8D% are suprafata de 0,2281

ha, latimea de 10 m fiind suficienta pentru executarea santului, depozitarea laterala, în douacordoane a solului (stratul fertil de cca 0,4m separat de orizonturile inferioare), transportulconductelor de-a lungul santului si lansarea acestora pe pozitia finala.

Principalele lucrari care se executa pe amplasament sunt:

• Amenajarea terenului;
• Executarea santului;
• Pozarea conductelor;
• Verificarea si probrea instalatiilor;
• Receptia lucrarilor;
• Redarea terenului categoriei de folosinta avute initial.

EXECUTIA PROPRIU-ZISA

Amenajarea terenului

- defrisarea tufarisurilor, nivelarea gropilor, ravenelor;

- trasarea limitelor santului cu vopsea, stabilirea amplasamentului celor doua cordoane de sapatura (solul feril depozitat, separat de steril);

Terasamente – Avand in vedere spatiul ingust , se propune o sapatura generala pana la 1,50 adancime fata de cota terenului amenajat, executata cu excavatorul, iar pentru finisaje taluz sapatura manuala, eventual cu sprijiniri.

Executarea santului. Adancimea santului este de min.150 cm. Sapatura se face cu excavatorul, finisajele laterale se executa manual. Intre sant si cordonul de sapatura trebuie lasat spatiul necesar conductelor si lansatorului .

Pozarea conductelor. Dupa executarea excavatiilor in conformitate cu indicatiile proiectului, se recomanda nivelarea fundului santului cu un strat de nisip de 20 cm. Dupa pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele santului (20 cm) vor fi umplute cu pamant cernut (fara pietre) sau nisip, strat care va acoperi 20 cm deasupra generatoarei superioare a conductelor. In locurile relativ plane se recomanda pastrarea unei largimi a fundului gropii egala cu diametrul tubului la care se adauga 40 cm; de asemenea se va pastra o zona alaturata de protective avand cel putin 20 cm de nisip deasupra si sub conducta.

Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din sapatura, in straturi

tasate, de circa 30 cm grosime. Ultimul strat de umplere va fi cel de sol fertil.

Pentru o umplere ulterioara a santului se va folosi materialul de recuperare; acesta trebuie

sa fie bine batatorit, excluzandu-se materialele imbibate cu apa, mâl, etc.

Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si pe cat posibil in timpul orelor diminetii.

Este indicat sa fie lasate libere extremitatile tubului pentru a putea executa cu usurinta

operatiile ulterioare de montare.

In conditii speciale, operatia de pozare poate fi in mod sensibil imbunatatita utilizand

materialele geotextile in scopul stabilizarii fundului gropii, peretilor, protectiei tubului; metoda este utila si pentru a ancora conducta (impiedica plutirea conductei pe panza freatica), daca e cazul.

SISTEMUL DE IMBINARE AL CONDUCTEI

Sistemul cel mai utilizat in cazul conductei ingropate Φ500 mm este sudura de cap cu termoplaca.

Este o metoda de imbinare tipica a rasinilor termoplastice care s-au dezvoltat odata cu evolutia polimerilor; este caracterizata de o mare incredere derivata din simplitatea intrinseca a operatiei.

Procedura de sudura cuprinde urmatoarele faze:

• Introducerea capetelor de sudura intr-un suport cu menghine reglabile.
• Curatirea si asezarea in acelasi plan a celor doua capete cu ajutorul unei freze cu
• cutite.
• Preincalzirea suprafetelor care vor fi lipite prin compresia catre o termoplaca
• (210oC) teflonata.
• Extragerea placii incalzite si imediata compresie a celor doua capete.
• Racire in masina pana la circa 60 oC.
• Scoaterea din masina si inceperea unei noi suduri.

Procedura de sudare este extrem de simpla, dar pentru a se obtine rezultate optime, este necesara respectarea urmatoarelor cerinte:

• obuna aliniere axiala a conductelor;
• control si corectii ale eventualelor ovalizari prezente la capetele tuburilor;
• curatirea corpurilor straine, urmelor de unsoare, a apei, a suprafetelor de sudat, a masinii si a frezei;
• buna functionare a sculelor;
• respectarea presiunilor specifice de preincalzire si sudare, aplicand 0,5 kg/cm2 pentru
• sudare;
• respectarea temperaturii placii (210oC);
• respectarea timpilor de preincalzire, sudare si racire;
• fiecare masina de sudura trebuie sa indice parametrii tipurilor de tub pe care le poate suda;
• racirea trebuie sa se faca natural;
• se evitata metodele de racire brusca (cu apa sau cu aer);
• fixarea sudurii trebuie sa fie ferita de intemperii si de temperaturile mai joase de 0oC prin
• intermediul unor suporti sau al altor acoperitori;
• temperatura mediului in jurul sudurii trebuie sa fie cuprinsa in plaja 0 ÷ 45oC.

Piese speciale, respectiv tevile se monteaza tot prin suduri, iar legatura cu armaturile se

face cu flansa sudata pe conducta.

VERIFICAREA SI PROBAREA INSTALATIILOR

Se face in conformitate cu NORMATIVUL I9-94 cap. 13. In principal, se va executa proba

de presiune fiind in acelasi timp si o faza determinanta in programul de control.

Pe parcursul lucrarilor se vor face verificari si probari in conformitate cu NORMATIVUL

C56-2002 caietul III. La toate cele de mai sus se adauga, daca este cazul, prescriptiile tehnice specifice fiecarui material sau echipament din dotarea instalatiilor.

RECEPTIA LUCRARII

Receptia lucrarilor se face conform H.G.nr. 343/2017

Pe durata realizarii lucrari propuse nu este stanjenita în vreun fel cresterea si dezvoltarea

vegetatiei forestiere si nici executarea lucrarilor de gospodarire a padurii.

Remedierea eventualelor avarii / reparatii / inlocuiri se vor face tot prin procedura de ocupare temporara.

Nu sunt necesare spatii suplimentare pentru organizarea de santier.

Nu se solicita culoar de siguranta pe durata functionarii aductiunii.

La finalizarea lucrarii terenul va fi adus la forma initiala respectandu-se configuratia

terenului si structurii rutiere existente (unde este cazul).

Terenul forestier propus pentru ocupare temporara (pe durata executarii lucrarilor) trebuie

predat si reprimit pe baza de proces verbal de predare primire, documente în care se va specifica grosimea stratului de sol vegetal decapat / asternut .

Delimitarea culoarului de lucru s-a făcut cu tarusi de lemn vopsiti în rosu precum si cu

semne amenajistice – limita de subparcela (ua)- aplicate pe arbori, unde e posibil.

Înainte de receptia finala, sunt necesare urmatoarele:

• indepartarea de pe culoarul de lucru a deseurilor industriale si menajere;
• nivelarea solului, scarificarea pe adancimea de min.40 cm.

Alternativa 0. Aceasta presupune mentinerea situatiei prezente cu acceptarea starii tehnice degradate a traseului existent si interventia constanta a beneficiarului pentru reparatii (cca  avarii/an_interventie de cca 2 ori pe luna). La data actuala aductiunea functioneaza sub capacitate, cu limitari tehnologice impuse de starea de degradare. De asemenea, aceasta alternativa presupune si mentinerea tuturor problemelor, de natura juridica, ridicate de proprietarii terenurilor strabatute de traseul actual al conductelor, prin care se reclama despagubiri sau achizitia acestor terenuri.

Alternativa 1. Realizarea proiectului pentru Deviere traseu alimentare cu apa industriala

de la Priza Olt la Alro Aluminiu Primar, etapa a II-a, pe segmentul baza deal Curtisoara – record platou parte superioara deal, pe terenuri proprietate publica de stat cu destinatie agricola si forestiera, folosinte agricole (ADS Bucuresti) respectiv padure (Regia Nationala a padurilor – Romsilva – Ocolul silvic Slatina). Realizarea proiectului, in varianta propusa, va conduce la normalizarea fluxului tehnologic (aluminiu primar) precum si la eliminarea avariilor conductelor de transport apa industriala. De asemenea, aceasta alternativa va stinge problemele de natura juridica care exista intre beneficiar si proprietarii terenurilor, pe teritoriul carora subtraverseaza conductele actuale de aductiune.

d) cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate;

Modul de depozitare si evacuare a deseurilor:

Tipuri de deseuri

Deseurile care vor rezulta în perioada defrisarilor si, de executie a investitiei sunt

• Materiale vegetale rezultate din defrisarea vegetatiei tufarisurilor si a celei ierboase de pe

teren. Aceste deseuri vor fi depozitate separat pe teren si vor fi valorificate / eliminate prin grijaexecutantului lucrarilor de defrisare.

• Solul si alte materiale excavate, piatra si fragmentele de roca, reprezinta deseuri rezultate
• din lucrarile de defrisare/excavare. Partial sau în totalitate, acestea vor fi reutilizate la amenajarea obiectivului propus; eventualul surplus va fi evacuat prin societati autorizate.
• Deseuri care pot fi incluse în categoria deseurilor de tip municipal: lemnul de la cofraje
• (daca este cazul), sticla si deseurile din material plastic (PVC) etc. Acestea vor fi colectate selectiv si depozitate temporar în spatii special amenajate, în scopul eliminarii / valorificarii lor.
• Deseuri menajere – rezultate de la personalul executant. Deseurile solide de tip municipal

si cele menajere vor fi colectate în pubele, depozitate temporar în zone special desemnate acestui scop si eliminate de pe amplasament în mod periodic.

• Operatiile de întretinere a autovehiculelor si utilajelor se vor face la societati specializate,

astfel încat pe amplasament nu vor rezulta deseuri de tipul: uleiuri uzate, filtre ulei, anvelope, acumulatori/baterii uzate.

• Organizarea de santier va include facilitati pentru depozitarea controlata a tuturor tipurilor

de deseuri. In continuare prezenta potentialele deseuri care pot aparea din activitatea proiectului in discutie

Programul de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate

Cantitatile de deseuri generate pe timpul executiei lucrarilor sunt reduse. Pamantul rezultat in urma excavatiilor va fi folosit pe cat posibil ca material de umplutura.

Planul de gestionare a deseurilor

Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul organizarilor de santier si a bazelor de productie vor fi colectate in pubele amplasate in locuri special destinate acestui scop;

pubelele vor fi preluate periodic de catre serviciile de salubritate din zona.

Materialul inert va fi transportat pe un amplasament indicat de catre primarie, urmand a fi utilizat ulterior ca material de umplutura.

Reparatiile utilajelor se vor realiza in service auto autorizate, astfel incat pe amplasamente nu se vor genera aceste tipuri de deseuri. Eventualele deseuri aparute in caz de service de urgenta vor fi gestionate corespunzator, eliminate sau valorificate prin unitati specializate.

Eventualele deseuri provenite de la pierderile accidentale de produse petroliere vor fi colectate si deversate intr-un separator de produse petroliere sau vor fi adunate cu ajutorul unor material absorbante, se vor stoca in recipienti speciali si vor fi distruse prin incinerare in incineratoare autorizate. Avand in vedere ca activitatea de constructie a aductiunii nu este permanenta, nu se impugn conditii speciale de gestionare a deseurilor generate pe amplasament in perioada de constructie.

În etapa de exploatare

Dupa punerea în exploatare a aductiunii, pot aparea deseuri datorate potentialelor interventii in caz de avarii

2. Amplasarea proiectului

a) utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor; amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic (ua 8D%, UP IV Oporelu, Ocolul silvic Slatina) si suprafata (0,2281 ha din ua 8D), conform ART.20, alin (16) din Ordinul nr. 694 din 08 aprilie 2016 al MMAP

Amplasarea retelelor se va face conform planurilor de situatie.

Terenul pe care se executa lucrarea de deviere a traseului de alimentare cu apa industriala,

etapa a II-a, este pe raza Unitatea Administrativ Teritoriala (UAT) Curtisoara, pe o lungime de 196 m si Unitatea Administrativ Teritoriala Slatina, pe o lungime de 470m.

Lungimea totală a traseului de alimentare cu apa industrială de la Priza Olt Ia Alro

Aluminiu Primar, etapa a II-a, pe segmentul bază deal Curtisoara - racord platou parte superioară deal este de 666 m (ocupare definitiva), suprafata de teren pe care se va desfăsura lucrarea este de 1332 m² (ocupare temporara, pe termen scurt). Pe o lungime de 228 m, conducta trebuie să traverseze un teren cu destinație forestieră (TDF), teren identificat în u.a. 8D din IJP IV Oporelu, Ocolul silvic Slatina.

La finalizarea lucrarii terenul va fi adus la forma initiala respectandu-se configuratia

terenului si structurii rutiere existente (unde e cazul).

Terenul forestier propus pentru ocupare temporară (pe durata executării lucrărilor) trebuie

predat și reprimit pe bază de proces verbal de predare primire, documente în care se va specifica grosimea stratului de sol vegetal decapat/așternut.

Pentru implementarea proiectului nu sunt folosite resurse naturale precum apa sau biodiversitatea.

c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială următoarelor zone:

    1. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor: nu este cazul;

    2. zone costiere şi mediul marin: nu este cazul;

    3. zonele montane şi forestiere: nu este cazul;

    4. arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, internationa

proiectul nu este amplasat in arie naturala protejata

    5. zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare : nu este cazul;    

    6. zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului    

       prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi

       relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: nu este  cazul;      

    7. zonele cu o densitate mare a populaţiei: nu este cazul;                                    

   8. peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: 

          În zonă nu au fost identificate monumente istorice/de arhitectură sau zone de interes tradiţional.

3. Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial

a) importanţa şi extinderea spaţială a impactului - zona geografică şi dimensiunea populaţiei care poate fi afectată: redusa, pe perioada de executie si functionare;

b) natura impactului:

 Protectia calitatii apelor

În etapa de defrisare a tufarisurilor si de executie a aductiunii

Lucrarile de excavatii pot determina poluarea apelor de suprafata cu particule de

dimensiuni mici. In zona nu au fost identificate ape de suprafata. Manipularea materialelor rezultate din defrisarea stufarisurilor si constructie determina emisii specifice ale unor anumiti compusi chimici, care prin intermediul apelor pluviale, pot ajunge si în panza freatica din zona. Accidental este posibil ca unele produse precum carburantii sau uleiurile, sau alte produse folosite la defrisari/executii, în faza lichida sa se scurga din recipientele de depozitare.

Traficul vehiculelor grele, utilizate la lucrarile proiectului, va genera emisii ale unor

poluanti gazosi (compusi din hidrocarburi, particule în suspensie etc.). Vor rezulta particule din frecarea rotilor cu suprafata drumurilor forestiere si drumului judetean DJ546, care vor fi spalate de precipitatii si depozitate pe sol, si se vor scurge în apa de suprafata, sau în apa subterana.

- Emisiile de substante poluante provenite de la: lucrarile de defrisare, de executie a

aductiunii si de la traficul rutier specific, care ar putea ajunge direct sau indirect în panza freatica, nu sunt în cantitati importante si nu modifica calitatea apei.

- Se impune întretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reperatii, schimburile de

piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc) numai în locatiile destinate acestui scop.

- activitatea umana:

Activitatea salariatilor de pe santier este generatoare de poluanti cu impact asupra apelor prin:

- producerea de deseuri menajere, care prin depozitare necorespunzatoare pot fi

antrenate de vant si ploi sau pot genera levigat care sa afecteze apele subterane .

Apele uzate menajere, generate in perioada de executie a proiectului sunt colectate in

toalete ecologice;

Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute

In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari directe in apele de suprafata

sau subterane.

La suprafata terenului nu va exista nici un element constructiv.

În etapa de exploatare

În conditii normale de exploatare nu exista evenimente care sa produca un impact negativ

asupra resurselor de apa, excluzand fenomenele naturale (cutremure, alunecari de teren etc) sau avarii accindentale, in care beneficiarul va intervenii cu promptitudine.

 Protectia aerului

În etapa de defrisare a tufarisurilor si de executie a aductiunii

Lucrarile din aceasta etapa constituie surse de emisie a prafului în atmosfera, ca rezultat al

defrisarii, a excavarilor si a transportului materialelor si utilajelor tehnologice necesare constructiei aductiunii.

Activitatile de realizare a obiectivului propus în ansamblul sau vor avea efect temporar

doar pe durata executiei, cu un impact negativ local asupra calitatii atmosferei, cumulat si cu impactul activitatilor de transport în aria vizata.

Zgomotul si vibratiile emise în timpul realizarii defrisarii nu vor produce un real disconfort

la nivelul biodiversitatii si a comunitatilor locale, daca firmele care va efectua lucrarile de defrisare si apoi de executie a aductiunii vor stabili un program de lucru corespunzator.

Principalele tipuri de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna, emanati în atmosfera, in timpul lucrarilor sunt urmatoarele:

• compusi organici comuni: oxizi de azot, compusi organici volatili nonmetalici (COVnm),

metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac, (NH3), bioxid de sulf (SO2);

• compusi cu diferite grade de toxicitate: particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),

hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), protoxidul de azot (NO2) care împreuna cu CO au efecte la scara globala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera.

Pentru protectia aerului se impun masuri pentru retinerea si dispersia poluantilor în atmosfera:

• respectarea stricta a suprafetei supusa defrisarii;

• utilizarea masinilor si utilajelor fara defectiuni tehnice, echipate cu sisteme de reducere a

noxelor;

• utilizarea de masini acoperite pentru transportul materialelor pulverulente;

• umectarea cailor de transport si a suprafetei de lucru în perioadele secetoase;

• reducerea/adaptarea vitezei de rulare pe drumurile utilizate si a suprafetelor ce urmeza a

fi defisate si unde se vor efectua lucrarile pentru aductiune;

• folosirea utilajelor cu motoare performante dotate cu sisteme Euro de retinere a

poluantilor si cu dispozitive care sa atenueze zgomotele si vibratiile;

- evitarea efectuarii lucrarilor in perioadele nefavorabile din punct de vedere meteorologic.

În etapa de exploatare

Dupa punerea în exploatare a aductiunii, sursele de poluare a aerului se pot constitui în:

• surse de poluare determinate de frecventa interventiilor.

Se apreciaza ca efectul poluarii este redus.

Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor în atmosfera;

In perioada de constructie a proiectului:

Pentru limitarea emisiilor de poluanti vor fi folosite utilaje si autovehicule care periodic

vor fi verificate din punct de vedere tehnic.

 Protectia împotriva zgomotului si vibratiilor

- În etapa de defrisare a tufarisurilor si de executie a aductiunii

În cazul lucrarilor de defrisare si executie a aductiunii sursa de zgomot si vibratii este

reprezentata de lucrarile care se vor efectua.

Zgomotul si vibratiile sunt provocate de utilajele care prin activitatea în punctele de lucru

cat si prin deplasarile lor, constituie surse de zgomot si vibratii.

Conform Ordinului nr. 119/2014 si STAS 10009/2017, activitatile de pe amplasament

trebuie sa se desfasoare astfel încat în teritoriile protejate sa fie asigurate si respectate valorilelimita ale indicatorilor de zgomot.

Pentru protectia împotriva zgomotului si a vribratiilor se recomanda urmatoarele:

• evitarea mijloacelor de transport grele si a tehnologiilor provocatoare de zgomot si

vibratii;

 planificarea activitatilor generatoare de zgomote ridicate, astfel incat sa se evite o

suprapunere a acestora;

reducerea vitezei autovehiculelor in zonele mai „sensibile” (viteza scazuta poate reduce

nivelul de zgomot cu pana la 5dB);

conducere preventiva a autovehiculelor (conducerea calma creeaza mai putin zgomot

decat frecventele schimbari de acceleratie si frana);

 o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate conduce la cresterea

zgomotului, o planificare adecvata a activitatii, utilizarea echipamentelor cu nivel scazut de

zgomot.

În etapa de exploatare

Sursele de zgomot si vibratii în etapa de exploatare pot apare în conditiile verificarilor

periodice a terenurilor defrisate, a lucrarilor de constructie a aductiunii, zgomote datorate utilajelor folosite.

Protectia împotriva radiatiilor.

Proiectul propus nu va folosi si produce materiale radioactive.

- amenajarile si dotarile pentru protectia împotriva zgomotului si vibratiilor;

Constructorul trebuie sa asigure o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror

deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului, o planificare adecvata a activitatii pe

amplasament, utilizarea echipamentelor cu nivel scazut de zgomot.

Protectia solului si a subsolului

În etapa de defrisare a tufarisurilor si de executie a aductiunii

Principalul impact asupra solului, în perioada de defrisare a tufarisurilor este deranjarea

stratelor fertile din suprafata defrisata.

În etapa de executie a aductiunii impactul provocat de ocuparea temporara pentru bazele

de aprovizionare si productie, depozitarea intermediara a materialelor inerte etc. În ambele cazuri impactul este considerat mediu, si se impune reconstructia ecologica a zonelor defrisate si a celor ocupate de aductiune.

Impactul produs asupra solului de cumulul de activitati desfasurate (defrisare, constructii

aductiune etc) în etapa de executie poate fi important, în conditiile în care, toate suprafetele ocupate vor induce modificari stucturale în profilul solului.

Pentru minimizarea impactului defrisarilor si a aductiunii se impun urmatoarele recomandari:

• delimitarea corecta a lucrarilor în teren, în scopul reducerii afectarii suprafetelor limitrofe;

• solul activ si fertil decopertat sa fie conservat si depus cu partea de suprafata a

substratului, pentru refacere ecologica;

• portiunile sapate, excavate si astupate pe teren înclinat, pante, sa fie asigurate cu gardulete pentru evitarea spalarii solului în momentul formarii torentilor;

• scurgerile accidentale de carburanti/lubrifianti sa fie îndepartate imediat prin aplicarea de

materiale absorbante (nisip, rumegus), colectate si eliminate;

• gestionarea corespunzatoare a deseurilor pe amplasament: colectare selectiva, transportul si eliminarea în conformitate cu reglementarile în vigoare si prin operatori economici specializati;

• pentru diminuarea acestui impact, a posibilelor poluari accidentale cu lubrifianti si/sau

carburanti, utilajele vor fi dotate cu recipienti cu nisip sau rumegus pentru absorbtia scurgerilor;

aceste materiale vor fi împrastiate în zona contaminata, iar apoi vor fi colectate împreuna cu solul afectat si gestionate conform legislatiei în vigoare;

 societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice isi

asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii; nu

se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi

curatat si eliberat de astfel de deseuri;

circulatia se va realiza pe drumuri deja existente, minimizand astfel impactul asupra

solului.

 Pamantul, in exces, din excavatii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi ;

deseurile refolosibile vor fi valorificate ;

 se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate.

Pentru etapa de executie, constructorul are obligatia de a lua toate masurile de protectie a

mediului pentru zonele poluatoare sau potential poluatoare. De asemenea, acesta are obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate.

În acest sens o atentie speciala se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea

lucrarilor:

• limitarea la minimum necesar a suprafetei ocupate;

• înainte de începerea lucrarilor, solul vegetal va fi excavat si depozitat corespunzator astfel

încat, la terminarea lucrarilor, sa asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului.

Respectarea prevederilor mentionate si monitorizarea din punct de vedere al protectiei

mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asupra solului si subsolului în etapa executiei obiectivului.

În etapa de exploatare

Dupa punerea în exploatare a aductiunii, sursele de poluare a solului si subsolului se pot

constitui în:

• surse de poluare determinate de frecventa interventiilor.

Se apreciaza ca efectul poluarii este redus.

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice.

În etapa de defrisare a tufarisurilor si de executie a aductiunii

Principalele surse de impact asupra ecosistemelor terestre si acvatice, cu predilectie asupra florei si faunei zonei, în etapa de defrisare si de executie sunt:

• emisiile în atmosfera;

• zgomotul si vibratiile provenite de la functionarea utilajelor necesare lucrarilor de defrisare

si constructie a aductiunii, vehiculele care asigura transportul materialelor si a personalului;

• ocuparea temporara de terenuri;

• depozitarea necontrolata a deseurilor.

La finalizarea lucrarilor de executie, se va avea în vedere, realizarea de lucrari de

ecologizare a suprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la stadiile intiale.

În etapa de exploatare

În etapa de exploatare a aductiunii, se vor respecta toate recomandarile date pentru ceilalti

factori de mediu la care se mai adauga:

• verificare si monitorizarea recomandarilor de catre specialistii în domeniu.

 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public.

În etapa de defrisare a tufarisurilor si de executie a aductiunii

Activitatile de realizare a obiectivului propus, în ansamblul sau (defrisare, transport,

executie aductiune) nu vor avea impact negativ asupra comunitatii locale, deoarece acesta se afla la distante mari fata de zonele locuite.

În etapa de exploatare

În conditii de exploatare impactul poate sa apara în conditiile verificarilor periodice, ale

aductiunii, datorate utilajelor folosite.

Gospodarirea substantelor si preparetelor chimice periculoase

• Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural

În conformitate cu Legea nr. 5/2000, Ordinul 2314/2004 (modificat de Ordinul 2385/2008) şi Ordonanta nr. 43/2000 cu modificarile şi completarile ulterioare (Ordonanta 13/2007 şi Legea 329/2009), constructorului ii revine ca obligatie ferma intreruperea imediata a lucrarilor şi anuntarea în termen de 72 de ore a autoritatilor competente în conditiile în care în urma lucrarilor de excavare pot fi puse în evidenţa eventuale vestigii arheologice necunoscute în prezent.

Se estimeaza un impact temporar negativ neglijabil

 Extinderea impactului (zona geografica, numarul populatie/habitatului/speciilor

afectate)

Extinderea impactului va fi locala, de scurta durata, manifestat doar pe perioada de

derularea lucrarilor în zona de lucru respectiva, fapt ce denota natura reversibila a acestuia.

 Magnitudinea si complexitatea impactului

Proiectul analizat presupune realizarea unei aductiuni de apa industriala, desfasurata pe o

lungime de 666 m si o suprafata totala de lucru, de cca 1332 m². Din analiza impactului asupra fiecarei componente de mediu, se poate aprecia ca, realizarea proiectului prezinta un impact negativ nesemnificativ, local si temporar asupra factorilor de mediu.

 Probabilitatea impactului

Prin respectarea masurilor prevazute de protectie a mediului, se estimeaza ca atat în etapa

de executie a defrisarii si aductiunii cat si în etapa de exploatare probabilitatea de manifestare a impactului este foarte redusa.

 Durata, frecventa si reversibilitatea impactului

În etapa de defrisare si de executie a lucrarilor pentru aductiune, se estimeaza ca impactul

asupra mediului este redus, se manifesta temporar (conform graficului de executie estimat) si reversibil.

În etapa de exploatare impactul asupra mediului este nesemnficativ. Efectele pozitive

datorate îmbunatatirii conditiilor de administrare a apei industrial, pentru beneficiar, se manifesta pe durata lunga.

Natura transfrontalieră a impactului.

Proiectul nu intra sub incidenta Legii nr. 22 din 22 februarie 2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit ca nu este necesara efectuarea evaluării adecvate

Amplasamentul  nu este in ariei naturale  protejata

III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit ca nu este necesara efectuarea evaluării impactului asupra corpurilor de apa.

• Proiectul nu se incadreaza in prevederile art 48 si 54 din Legea apelor

Prezenta decizie de incadrare se emite cu respectarea urmatoarelor condiţii:

• Respectarea documentației tehnice, a normativelor si prescripțiilor specifice care a stat la baza deciziei etapei de incadrare. Orice modificare, care poate avea efecte semnificative asupra mediului, se va notifica la A.P.M. Olt. Notificarea se va realiza obligatoriu înainte de modificarea proiectului;
• Respectarea legislaţiei de mediu în vigoare.
• Înainte de începerea oricăror lucrări se vor lua toate măsurile P.S.I ce se impun pentru executarea lucrărilor în condiţii de siguranţă. Se vor lua măsuri pentru evitarea pierderilor de pământ şi materiale de construcţie pe carosabilul drumurilor de acces. Se interzice depozitarea de pământ excavat sau materiale de construcţie în afara amplasamentului obiectivului.
• -  utilajele vor fi verificate tehnic pentru a se evita pierderi de ulei în zona de lucru
• Începerea lucrărilor de execuţie este permisă numai după obţinerea  tuturor avizelor impuse prin  Certificatul de Urbanism şi de către membrii Comisiei de Analiză .
• Deşeurile rezultate, indiferent de natura lor, se vor gestiona în conformitate cu prevederile  OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor.
• Se va reface cadrul natural afectat în timpul execuţiei lucrărilor.  In cazul în care se constată o degradare a terenului, vor fi aplicate masuri de reconstrucţie ecologică.
• La finalizarea proiectului, titularul are obligaţia de a înştiinţa autoritatea de mediu în vederea  efectuării unui control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor deciziei etapei  de încadrare.  Procesul-verbal de constatare întocmit în această etapă se anexează şi face  parte  integrantă din procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

                       Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia     în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se  modifică  condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are  obligaţia de a notifica APM Olt, inaintea obtinerii aprobarii de dezvoltare .

                       Răspunderea pentru corectitudinea informațiilor puse la dispoziția autorității                competente pentru protecția mediului și a publicului revine în întregime titularului               activității.

• Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
• Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.
• Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.
• Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.
• Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.
• Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

 Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:

- pe parcursul derulării procedurii, informarea publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei s-a realizat astfel:

1. anunţ pe site-ul propriu a A.P.M. Olt  la depunerea solicitării în data de 09.05.2023; titular prin publicare în ziarul  Eveniment de Olt  din data de 09.05.2023 , afişare la sediul Primăriei Slatina 09.05..2023

2. anunţ pe site-ul propriu a A.P.M. Olt  privind decizia etapei de încadrare  în data de ..............; titular prin publicare în ziarul Eveniment de Olt  din data de 17.07.2023 afişare/ înregistrare la sediul Slatina/Curtisoara 17.07.2023

 Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

                                                         

DIRECTOR EXECUTIV,

Gheorghe NEACSA

                                                                      

p.ŞEF SERVICIU A.A.A.,                                                                    ŞEF SERVICIU C.F.M.,    

Ionel TOLOȘ                                                                                          Dorin ROGOJINARU

                            

Întocmit,                                                                                                Întocmit,

   Anca Truță                                                                                              Ion Croitoru

    Alina Andronachescu