APM Olt

Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare: nu se supune evaluării impactului asupra mediului, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul: ÎNFIINŢARE SISTEM DE CANALIZARE CU STAŢIE DE EPURARE ÎN COMUNA DRĂGHICENI, JUDEŢUL OLT,  propus a fi amplasat în comuna Drăghiceni, satele Liiceni, Drăghiceni şi Grozăveşti, județul Olt.

Titular: COMUNA DRĂGHICENI cu sediul în comuna Drăghiceni, sat Drăghiceni, str. Principală, nr. 146, județul Olt

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt din Slatina, str. Ion Moroşanu, nr. 3, judeţul Olt, în zilele de luni-vineri, între orele 9⁰⁰-14⁰⁰, precum şi la următoarea adresa de internet http://apmot.anpm.ro   

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10  zile de la data afişării anunţului.

 

Data afisarii anunţului: 28.09.2023

 

                                                   Decizia etapei de încadrare (proiect)

Nr. 4695 din 28.09.2023

 

         Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de COMUNA DRĂGHICENI cu sediul Drăghiceni, sat Drăghiceni, str. Principală, nr. 146, județul Olt, înregistrata la A.P.M. Olt cu nr. 4695 din 19.05.2022, în baza Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Agenția pentru Protecția Mediului Olt decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de analiză tehnică  din data de 20.09.2023, că proiectul: ” ÎNFIINŢARE SISTEM DE CANALIZARE CU STAŢIE DE EPURARE ÎN COMUNA DRĂGHICENI, JUDEŢUL OLT” propus a fi amplasat în comuna Drăghiceni, satele Liiceni, Drăghiceni şi Grozăveşti, județul Olt,

- nu se supune evaluării impactului asupra mediului.

    Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

·  Proiectul se încadrează în prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, anexa nr. 2, la pct. 10, lit. a) şi pct.11 lit. c);

·  Din analizarea documentaţiei tehnice, verificarea amplasamentului şi completarea Listei de control s-a concluzionat că nu este posibil ca efectul lucrărilor propuse a se realiza să fie semnificativ.

·  Caracteristicile proiectului (localizare, dimensiune, natură ) şi caracteristicile amplasamentului au

indicat că nu este necesară efectuarea evaluării impactului.

·  In urma analizarii criteriilor de selectie din cadrul Anexei 3 la Legea nr. 292/2018, a rezultat faptul ca pentru Proiectul ² ÎNFIINŢARE SISTEM DE CANALIZARE CU STAŢIE DE EPURARE ÎN COMUNA DRĂGHICENI, JUDEŢUL OLT ², nu este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului.

1. Caracteristicile proiectului. 

a) dimensiunea şi concepţia întregului proiect.

Prin prezentul proiect se propune urmatoarele:

• colectoare canalizare din material PVC SN8, Dn250mm in lungime totala de 5.632,00 ml;
• camine de vizitare, de intersectie si de linie beton prefabricat, D1000mm, cu placa din beton armat, scara de acces, capac si rama din material compozit tip carosabil, cu adancimea medie de montaj de 2.30m – 118 buc;
• racorduri (camin racord complet echipat avand D400mm) – 537 buc;
• conducte de racord PVC SN8 DN160mm/PVC SN8 DN 200mm
• statii pompare apa uzata menajera, circulare, prefabricate din beton armat cu 1+1 (A+R) echipamente de pompare, complet echipate si functionale – 4 buc;
• conducte refulare din material PEID PE100 PN6 De90-110mm – 929,00 ml;
• camine vane pe conductele de refulare din material plastic/compozit, D1500mm, cu placa din beton armat, scara de acces, capac si rama din material compozit tipcarosabil, cu adancimea medie de montaj de 2,00 m – 4 buc.

 

Pentru epurarea apelor uzate menajere aferenete Comunei Draghiceni, se propune realizarea unei statii de epurare ape uzate menajere ce va fi amplasata in localitatea Liiceni, pe domeniul public al acesteia, intravilan, in afara oricaror zone inundabile.

Scopul  lucrarii  il  constituie  colectarea  in  sistem  centralizat a  apelor  uzate  menajere provenite de  la  gospodariile  individuale  din comuna Drăghiceni, satele Liiceni, Drăghiceni şi Grozăveşti.

Reteaua de canalizare proiectata este de tip separativ, preluand numai debitele de apa uzata

menajera si va fi realaizata din tuburi de PVC SN8, Dn 250 mm, cu o lungime toatala de 5.632,00 ml.

Reteaua de canalizare a fost astfel proiectata, astfel incat sa fie asigurata viteza de autocuratire de 0.70 m/s dar sa nu fie depasita viteza maxima de 5,00 m/s.

Conductele de canalizare – colectoare principale, secundare de racord, de refulare etc., vor fi pozate in transee realizate manual si mecanizat, pe pat de nisip de minim 10 cm.Dupa pozare se va umple transeea cu nisip pana la 10 cm deasupra generatoarei superioare a conductei.

La intersectii, schimbari de directie si in linie sunt prevazutecamine de vizitare prefabricate din beton, echipate cu capace carosabile din material compozit.

Camine de vizitare – 118 buc;

Racorduri – 537 buc. (se vor executa in exteriorulproprietatilor consumatorilor, la o distanta de maxim 2,00 m fata de limita de proprietate, investitiaurmand a fi preluata in administrare de catre operatorul regional autorizat de servicii apa-canal S.C. Compania de Apa Olt S.A.).

De asemenea, pe reteaua de canalizare se vor amplasa 4 statii de pompare apa uzata menajera, circulare, prefabricate din beton armat.Caracteristicile hidromecanice ale grupurilor de pompare sunt prevazute in tabelul de mai jos.

 

Pentru o protectie sporita a echipamentelor de pompare toate caminele din amonte de statiile de pompare ape uzate menajere vor fi dotate cu gratare pentru a evita patrunderea in interiorul statiilor de pompare a corpurilor straine.

Nr. crt.	Caracteristici statii de pompare apa uzata					Conducta de refulare		Camin deversare
	Denumire	Qormax	Qp total	CT SPAU	CR int.	CG max.	L total	CT camin	C int
		l/s	l/s	[m]	[m]	[m]	[m]	[m]	[m]
1	SPAU 1	0.26	3.60	138.76	136.26	144.36	213.90	144.36	143.16
2	SPAU 2	0.63	3.60	141.53	139.01	143.78	32.30	143.78	142.58
3	SPAU 3	3.29	3.60	132.60	130.17	134.12	341.30	134.12	132.92
4	SPAU 4	5.85	5.85	124.19	122.69	127.56	401.50	127.56	126.36

 

Retelele de canalizare vor fi pozate la adancimea medie de 2.30, pe pat de nisip, cu asigurarea vitezei minime de autocuratire. Pe traseul conductei, la 40 cm fata de generatoarea superioara a conductei va fi montata banda de avertizare.Pentru executiaretelei de canalizare montate la limita proprietatii pe traseul parallel cu drumuri comunale si drumuri satesti modernizate, pamantul rezultat din sapatura va fi depozitat pe trotuar pe durata executieilucrarilor realizate numai manual.

Dupa montarea conductei, umplutura va fi realizata manual, in straturi successive de 30 cm, urmata de compactare manuala-primul strat si apoi mecanizat. Pamantul in exces va fi transportat in puncta stabilite de catre beneficiar, iar santurile de scurgere a apelor uzate pluviale vor fi refacute.

Conductele vor fi imbinate prin mufare, cu garniture de cauciuc, iar in caminele de vizitare racordarea se va face prin decuparea lumatatii superioare, cu pastrareacontinuitatii conductei de canalizare in interiorul caminului.Reteaua de canalizare are o schema ramificata determinate de trama stradala, iar conductele de canalizare s-au amplasat in functie de gradul de definitivare al sistematizarii. S-a urmatit racordarea tuturor gospodariilor alimentate cu apa la reteaua de canalizare. Pozitionarea in plan vertical a retelei s-a facut in functie de adanacimea de inghet, cota de fundare a cladirilor si configuratia terenului.Caminele s-au amplasat in conformitate cu STA 3051, in linie si in toate punctele de intersectie, de schimbare de panta si de schimbare de directie.

Caminele de vizitare de linie sau intersectie sunt prefabricate din material plastic/compozite. Pe locul de amplasare se toarna doar fundatia din beton simplu.Formele si dimensiunile radierelor caminelor de vizitare sunt prevazute de STAS 2448.

La caminele in care se face schimbarea directiei canalului, unghiul dintre cele doua directii trebuie sa fie maxim 90°.

 

Pentru alegerea amplasamentului viitoarei statii de epurare a apelor uzate menajere, s-au luat in considerare urmatoareleconditii:

• sa se asigure pe cat posibil curgerea gravitationala a apei uzate in toate obiectele componente statiei de epurare, fapt pentru care aceasta ar trebui sa fie amplasata la cote altimetrice mai joase decat zonele de intravilan a localitatilor si in apropierea unui receptor natural;
• sa se asigure acces usoratat pentru transportul materialelor, utilajelor personalului, cat si pentru asigurarea conditiilor de intretinere si exploatare curenta;
• amplasamentul sa fie protejat impotrivainundattiilor rezultate fie din revarsarile de ape din albiile raurilor, fie din precipitatii;
• terenul din incinta amplasamentului sa asigure conditii favorabile de fundare;
• sa se utilizeze pe cat posibil terenuri a caror fertilitate a solurilor este foarte scazuta pentru evitarea scoaterii terenurilor din circuit agricol;
• sa se poata asigura un traseu cat mai scurt al viitoarei conducte de evacuare a apelor uzate de la statia de epurare la cel mai apropiat receptor natural din zona;
• gura de descarcare a apelor epurate in emisar trebuie sa se situeze in zona in care emisarul poate asigura in conditii naturale un amestec cat mai bun al apelor preluate, sa asigure transportul efluentului epurat pe toata suprafatapermitrului udat al albiei, iar in zona de amenajare a gurii de descarcare sa nu se producadegradari ale malurilor albiei emisarului.

 

COMPONENTELE STATIEI DE EPURARE

Tehnologia statiilor de epurare aleasa concentreazatotipasiiepurariiintr-o singura unitate compacta.

-           Statie de pompare influent cu gratar rar actionat manual

-           Pre-epurarea mecanica

-           Epurarea biologica cu denitrificare frontala si recirculare

-           Nitrificarea si stabilizarea namolului

-           Deshidratarea namolului

-           Dezinfectie efluent

Statia de epurare ce va deservilocalitatileDraghiceni, Grozavesti, Liiceni va avea o capacitate

de Qzimed= 250,00 mc/zi pentru etapa de dezvoltare in perspectiva. Statia de epurare este dimensionata pentru a putea prelua si epura debitul de apa uzat menajer pana in anul 2047.

            Suprafatastatiei de epurare este de 1050 mp, fiind suficienta si pentru a putea suporta o extindere.

            Imprejmuireastatiei de epurare este prevazuta cu panouri de plasa de sarma cu inaltime de 2 m, montate pe stalpi metalici fixate in fundatii din beton si porti de acces pietonal si auto.

            Pentru alimentarea cu apa a statiei de epurare a fost prevazut un bransament la reteaua de alimentare cu apa existent. Conducta de alimentare va fi din PEID, cu Dn 110 mm si va avea o lungime de 310 m.

            Alimentarea cu energie electrica se va face de la reteaua existenta in zona, de la o distanta de aproximativ 300 m.

 

Linia tehnologica a reactorului biologic este situata intr-un bazin impermeabil din beton.

 

STATIA DE POMPARE

Statia de pompare este echipata cu un gratar rar (distanta intre bare este de 25 mm) pentru retinereaimpuritatilor mecanice grosiere cu scopul de a proteja pompele cu care este echipata statia. Gratarul rar este manipulat cu ajutorul unei macarale manuale. In interiorul statiei de pompare sunt montate pe bare de ghidaj doua pompe apa uzata cu puterea de 1.95 kW care ridica apele uzate la cota statiei de epurare. Posibilitate de alternare a pompelor si pornirea acestora pe baza masuratorilor realizate de senzorul ultrasonic. Din motive de siguranta este inclus si un flotor in cazul avariei senzorului ultrasonic. In cazul in care nivelul apei in statia de epurare se ridica mai mult decat in mod normal (eventual din cauza avariei unei pompe) va porni alarma ce avertizeaza avaria produsa.

PRE-EPURAREA MECANICA FINA

In acest proces sunt indepartateimpuritatile grosiere, a caror prezenta in pasiiurmatori ai procesului de epurare ar putea duce la deteriorarea echipamentelor statiei de epurare sau la blocarea acestora.

Echipament integrat de sitare si deznisipare

Echipamentul integrat din treapta de pre-epurare mecanica este un echipament de ultima generatie ce imbina sita automata cu deznisipatorul si reprezinta alegerea optima din punct de vedere economic si al spatiului ocupat. In sita sunt retinute suspensiile solide mai mari decat ochiurile sitei care are o porozitate de 5 mm. Apa impreuna cu suspensiile fine trece de sita prin partea inferioara a ei si ajunge in deznisipator. Retinerile de pe sita sunt ridicate cu ajutorul a patru perii rotative, fixate pe un ax, si deversate intr-un container.

Echipamentul este realizat din otel-inox (austenic-crom-nichel 1.4301).

Corpul deznisipatorului este alcatuit dintr-un compartiment cilindric care spre baza capata o forma conica. In centrul deznisipatorului se afla un cilindru de linistire in care ajunge apa uzata. Viteza cu care apa uzata este transportata scade in momentul in care aceasta ajunge in cilindrul de linistire, dar particulele cu densitatea mai mare decat a apei isi continua traseul spre baza deznisipatorului. Suprafata de sub cilindrul de linistire este prevazuta cu un system de aerare cu bule fine, de asemenea spatiul dintre cilindrul de linistire si peretii exteriori ai deznisipatorului este aerat. Sistemul de aerare asigura buna curatare a nisipului decantat.

Toate particulele cu densitate mica se ridica la suprafata de unde sunt pompate in bazinul de denitrificare. Tot in bazinul de denitrificare ajung si impuritatile din cilindrul de linistire.

In cazul in care apa uzata contine o cantitate mai mare de grasimi, uleiuri, produse petroliere, etc. - datorita principiului de functionare cu insuflare de aer - acestea vor pluti la suprafata cilindrului de linistire de unde pot fi indepartate, manual, de catre operator si depozitate intr-un container special de grasimi.

Tipul echipamentului utilizat are puterea instalata de 0.18 kW pentru sita si 0.28 kW pentru compresorul deznisipatorului. Debitul maxim ce poate fi preluat de echipament este de 17 l/s. Sita este prevazuta si cu un by-pass ce este utilizat in cazul reviziilor sitei sau in cazul avariilor acesteia.

REACTORUL BIOLOGIC

Bazinul reactorului fabricat din beton adaposteste linia tehnologica compusa din zona de denitrificare si cele doua zone de activare (oxidare – nitrificare), in interiorul careia sunt situate cele doua decantoare secundare tip Dortmund.

Reactorul biologic este proiectat pentru procesarea unui debit maxim de 500 m3/zi, si poate functiona in parametrii intr-un interval de 30 – 120 % din incarcarilepriectate. Deci statia de epurare functioneaza in parametrii chiar si la fluctuatii mari atat ale debitului, cat si ale incarcarilor apei uzate.

Volumele si suprafetele bazinelor :

Compartimentul de denitrificare 234 m3

Compartimentul de aerare 500 m3

Decantorul secundar - suprafata 34 m2

Depozitul de namol 153 m3

Zona de denitrificare

In zona de denitrificare are loc indepartarea biologica a azotului din apa uzata. In conditiianoxice, populatia de bacterii din namolul activat folosesc oxigenul fixat chimic din nitrati in procesul de respiratie. Astfel nitratii sunt redusi la azot molecular gazos care este eliberat in atmosfera.

O conditie pentru desfasurarea ‘respiratieinitratilor’, este absenta oxigenului dizolvat in apa, prezena anionilor nitrati si sursa de carbon organic din apa uzata influenta.

Omogenizarea namolului in suspensie este realizata cu ajutorul mixerului submersibil, care este fixat pe o bara de ghidaj si este echipat cu un mecanism de ridicare.

Volum util (m3) 234 m3

Puterea mixerului (kW) 2.5 kW

Zonele de oxidare – nitrificare

Zonele de aerare reprezinta zonele cele mai mari ale reactorului biologic. In zonele de aerare au loc oxidarea biologica a substantelor organice si nitrificarea ionilor de amoniac. Concentratianamolului activat trebuie sa fie in intervalul 3.0 – 4.5 kg.m-3. Varstanamolului este proiectata pentru a atinge peste 20 de zile (oxidare – nitrificare si stabilizarea aeroba a namolului). Pe radierul bazinelor de aerare sunt fixate elementele de aerare. Elementele de aerare cu bule fine sunt formate dintr-o membrana perforata fixata pe conducta de aerare. Asigurarea cantitatii de aer necesar va fi reglata de un commutator cu timer, sau poate fi reglata automat de sonda de oxigen.

Volum (m3) 500 m3

Adancime (m) 4.5 m

Camera suflantelor

Aerul sub presiune necesar pentru aerarea zonelor de oxidare – nitrificare este asigurat de doua suflante (Q = 6.22 m3.min-1, Dp = 50 kPa, P1 = 11 kW (puterea instalata) situate in camera suflantelor. Conducta de iesire a suflantei DN 80 este conectata la o conducta de aer DN 80 din otel inox echipata cu ceas de presiune. Suflanta de rezerva este conectata si ea la conducta de aer a reactorului.

Functionarea suflantelor se realizeaza automat fiind controlata de sonda de oxigen sau manual din tabloul de comanda. Pompele air-lift de recirculare sunt angrenate de suflantele principale in timpul functionarii lor. In timpul in care suflantele principale sunt oprite, aerul pentru pompa air-lift de recirculare va fi asigurat de doua suflante cu membrane (Q=12 m3/ora, Dp = 35 kPa, P=0.225 kW, 230 V, 50 Hz). Functionarea acestora poate fi reglata sa se desfasoare continuu sau cu pauze. Sursa de aer pentru depozitul de namol este o suflanta Q=55 m3/ora, Dp=40kPa, Pinstalata=3kW, 400V, 50Hz.

ZONA DE DECANTARE

In bazinul de denitrificare se afla situate doua decantoare secundare tip Dortmund.

Intrarea apei epurate si a biomasei in suspensie in decantoarele secundare se face prin doi cilindri de linistire. Apa epurata este evacuata din statia de epurare printr-un sistem de rigole. Pentru ca sistemul de evacuare al apei sa functionezecorespunzatorstatia de epurare este echipata si cu echipament pentru mentinerea nivelului constant in reactor. In continuare apa ajunge in canalizarea de evacuare. Decantoarele secundare sunt dimensionate in asa fel incat la un debit maxim de apa uzata influenta, incarcarea hidraulica permisa este de 1.0 m3.m-2.h-1.

In partea inferioara ingustata a decantoarelor secundare este pozitionata admisia unor pompe air-lift. De aici namolul este pompat inapoi in bazinul de denitrificare (recircularea namolului), sau in ingrosatorul de namol si ulterior in depozitul de namol. Decantoarele secundare sunt echipate cu instalatie automata de indepartare a spumei de la suprafata acesteia si a cilindrului de linistire.

Instalatia de curatare a suprafetelorporneste automat la anumite intervale de timp.

Spuma de la suprafata decantoarelor secundare este indepartata cu ajutorul a doua pompe airlift si este adusa inapoi in bazinul de nitrificare. Echipamentele de aerare montate la suprafata decantoarelor secundare sunt pozitionate opus fata de palnia de absorbtie a pompei air-lift, astfel incat sa directioneze spuma spre zona de absorbtie. Timpul de functionare al acestei instalatii, precum si perioadele de pornire, pot fi modificate in functie de necesitatile de operare ale statiei. Spuma de la suprafata cilindrilor de linistire este evacuata in depozitul de namol.

Combinatia intre denitrificarea statica intr-o zona anoxica si o denitrificarea dinamica intr-o zona aerata asigura o reducere eficienta a poluarii pe baza de azot din apa uzata.

DEZINFECTIE EFLUENT

Efluentul este dezinfectat prin dozare de soluie de hipoclorit de sodiu (NaClO). Pompa de dozare a solutiei de hipoclorit de sodiu este pornita simultan cu influentul din statie si se opreste cu o intarziere fata de acesta.

INDEPARTAREA FOSFORULUI DIN APA UZATA

•           Prezenta fosforului

Apele uzate menajere contin o cantitate de fosfor mai mare decat este necesara pentru echilibrul nutritional al apei uzate care asigura cresterea biomasei si de aceea este necesara indepartarea acestui surplus. Indepartarea surplusului de fosfor se face printr-un tratament fizico chimic.

•           Indepartarea biologica a fosforului

In interiorul biocenozei namolului activat sunt prezente bacterii ce sunt capabile sa acumuleze cantitati mari de fosfor in celulele sale. Aceste organisme sunt in mod colectiv denumite poli-P si sunt originare din familia Acinobacter.

Mecanismul de acumulare ridicata a fosforului prezinta avantaje selective a acestor microorganisme la schimbari repetate a conditiilor anaerobe si aerobe de dezvoltare, care stau la baza mecanismului de pornire. Deoarece in conditii anaerobe oxigenul lipseste, nu stau la baza mecanismului de pornire. Deoarece in conditii anaerobe oxigenul lipseste, nu stau la baza mecanismului de pornire. Deoarece in conditii anaerobe oxigenul lipseste, nu pot fi folositi nici nitratii pentru oxidarea substantelor organice. Oricum bacteriile poli-P sunt capabile sa acumuleze si sa stocheze aceste substante sub forma structurala a acidului poli-β-hidroxibutirat. Energia necesara pentru acest proces este eliberata prin depolimerizarea polifosfatilor celulari rezultand eliberarea ortofosfatilorcreati in forma lichida. Dupa transferul namolului activat din conditii anaerobe in conditiioxice, substantele organice din celulele bacteriilor poli-P sunt oxidate in prezenta oxigenului molecular. Energia eliberata este excesiva in comparatie cu nevoile celulelor si astfel este stocata inapoi in polifosfati celulari. Celulele bacteriilor poli-P acumuleaza in conditiioxice ca fosfatieliberati in faze anaerobe ca acelea aduse de apele uzate.

•           Indepartarea chimica a fosforului

Coagularea partiala a fosforului a fost observata ca un proces natural, cand au fost creatifosfatii de var. Aceasta parte de fosfor coagulat este oricum foarte mica si depinde in mare masura de conditiile specifice (alcalinitate redusa, duritatea apei). Fosforul dizolvat poate fi coagulat in mod eficient prin adaos de saruri ferice, feroase sau aluminice, sau chiar var. Varul nu poate fi folosit cu precadere pe linie fara o neutralizare ulterioara, deoarece pH- ul mediului in care se dozeaza ar fi foarte mare. Coagularea chimica in sine poate fi aplicata in treapta primara sau secundara sau poate fi proiectata ca si treapta tertiara independenta.

Eficienta aplicariicoagularii in trepetelementionate mai sus creste odata cu scaderea dozelor de chimicale folosite. Polifosfatii din apele uzate sunt descompusiodata cu trecerea prin zona de oxidare fiind hidrolizati si astfel usor de coagulat.

•           Coagularea chimica

Procesul de coagulare consta in patru etape:

-           dozarea agentului coagulant combinata cu necesitatea unei mixari intensive;

-           coagularea fosfatilor si crearea flocoanelor mici;

-           coagularea si flotarea flocoanelor in agregate mai mari;

-           separarea flocoanelorutilizand metode de sedimentare, filtrare si eventual flotare

Coagularea chimica a fosforului este realizata prin adaugarea de saruri de Al sau Fe si poate fi descrisa prin reactia (Me = metal):

Me3++ PO43- = Me PO4

Simultan cu aceasta reactie are loc crearea de hidroxizi conform reactiei:

Me3+ + 3H2O = Me(OH)3 + 3H+

Acesti hidroxizi sunt mai exact particule coloidale care fac parte dintr-un agregat de particule in supensie, care sunt indepartate din apa prin sedimentare.

De obicei sulfatiiutilizati pentru coagularea chimica a fosforului sunt cei de fier datorita disponibilitatii lor si a pretului avantajos. Sulfatii de aluminiu sunt mai putinutilizati datorita problemelor de manipulare si operare ce pot aparea precum si efectului asupra organismului uman.

Statia de epurare propusa este echipata cu instalatie pentru coagularea fosforului.

Indepartarea fosforului este realizata prin adaugarea unui coagulant (solutie de sulfat feric cu concentratie 40%) in treapta de pre-epurare mecanica, printr-o instalatie de dozare care este formata dintr-un recipient de depozitate a coagulantului, o pompa dozatoare si conducta de dozare. Controlul dozarii va fi realizat de debitmetrul inductiv din statia de pompare in functie de debitele reale influente. Recipientul cu coagulant se afla in interiorul cladirii (in camera de operare). Pompa dozatoare se afla pe o consola fixata pe perete deasupra recipientului cu coagulant, de unde pleaca conducta de dozare pana in bazinul de aerare. Pompa de dozare este controlata de un intrerupator cu timer, care va fi setat in functie de influentul in statie (program de zi si de noapte).

 

DEPOZITUL PENTRU NAMOL SI ECHIPAMENTUL PENTRU INGROSAREA NAMOLULUI

Ingrosatorul de namol este pozitionat in bazinul de denitrificare si are rolul de a ingrosanamolul in mod gravitational. Este realizat dintr-un camin cilindric in care este instalata o pompa (P = 0.7 kW, Q = 3.5 l s-1) care pompeaza in mod controlat namolulingrosat in depozitul de namol.

Depozitul de namol are menirea de acumulare si stabilizare a namolului in exces. Bazinul este echipat cu un sistem de aerare cu bule medii, care asigura omogenizarea si stabilizarea namolului. Pentru aerarea bazinului de namol a fost prevazuta o suflanta. Controlul sistemului de aerare este automat, fiind controlat printr-un dispozitiv cu timer, sau poate fi actionat manual din tabloul de comanda. In bazinul pentru ingrosareanamolului, namolul atinge o concentratie de 3 – 4 %. Depozitul de namol este echipat cu o conducta de evacuare cu mufa de conectare la vidanja, in caz de avarie a instalatiei de deshidratare a namolului.

ECHIPAMENTE DE MASURA

Pe conductele de refulare ale statiilor de pompare se va monta cate un debitmetru inductiv care va masura debitul de apa influent in statia de epurare. Echipamentul permite inregistrare si stocarea datelor.

ECHIPAMENTUL PENTRU DESHIDRATAREA NAMOLULUI IN SACI

Dupaingrosareagravitationala a namolului, acesta este procesat intr-oinstalatie de deshidratare a namolului cu saci (intr-un ciclu de 24 de ore de deshidratare, din depozitul de namol sunt pompati in unitatea de deshidratare aprox. 8-12 m3 de namol, iar rezultatul este aprox. 400 kg de namol deshidratat in 8 saci). Principiul de deshidratare a namolului consta in agregarea flocoanelor de namol prin folosirea unui floculant polimeric, care creste eficienta deshidratariinamolului.

In urma deshidratarii, volumul namolului este redus de 4 de ori. Instalatia este formata dinr-o cabina cu saci de filtrare, un recipient de omogenizare echipat cu o pompa dozatoare a floculantului polimeric, o pompa de namol si o conducta de alimentare cu namol cu un segment de mixare. Un accesoriu al instalatiei este caruciorul special conceput pentru manipularea usoara a sacilor de filtrare umpluti cu namolul deshidratat.

Floculantul este dizolvat in apa potabila in recipientul de omogenizare, de unde este dozat prin intermediul unei conducte in conducta de alimentare cu namol, unde este mixat cu namolul influent in instalatie. De aici rezulta un namol floculat care este eliminat prin intermediul unor mufe de iesire in sacii de filtrare confectionati dintr-un material special poros. Sacii de filtrare sunt fixati pe mufele de iesire ale cabinei de deshidratare cu ajutorul unor cleme de fixare rapida. Namolul este deversat in saci, iar apa filtrata se scurge printr-o conducta de evacuare inapoi in reactorul biologic (in bazinul de denitrificare ). In timpul unui ciclu (un interval de 24 de ore), sacii sunt umpluti continuu pe o perioada de 2-4 ore. La incheierea ciclului de deshidratare, sacii de filtrare umplutitrebuiescinlocuiti, sigilati si dusi pe o platforma de depozitare, sau pot fi golitiintr-un container si refolositi in ciclul urmator (sacii pot fi refolositi aproximativ in 4 cicluri). Platforma de depozitare trebuie sa fie impermeabila si drenata catrestatia de epurare. Doza de floculant recomandata este de 1 – 4 g/l si concentratia este de 1 -4 g/kg de materie uscata. Fluidul floculant trebuie sa fie preparat in apa potabila.

FUNCTIONAREA AUTOMATA A STATIEI DE EPURARE

Functionareastatiei de epurare se realizeaza automat cu ajutorul sondei de oxigen, care regleazafunctionarea suflantelor in functie de concentratia reala de oxigen din sistem. Statia de epurare se va auto-regla astfel in functie de incarcarea organica reala ce intra in sistem. Controlul pompelor din statia de pompare influent se realizeaza automat. Debitul de apa influent in statia de epurare va fi masurat cu ajutorul unui debitmetru inductiv.

Functionarea echipamentului integrat de sitare-deznisipare se realizeaza automat. Namolul in exces este pompat automat de pe fundul decantoarelor secundare in ingrosatorul pentru namol printr-o pompa air-lift iar de aici este pompat cu o pompa submersibila in depozitul pentru namol, controlata cu o sonda de suspensii. Controlul suflantei pentru aerarea depozitului de namol se face automat prin intermediul unui intrerupator cu timer, sau se poate face manual din panoul de comanda.

Efluentul statiei de epurare este dezinfectat, in mod automat, cu hipoclorit de sodiu.

Monitorizare, control si vizualizare date prin intermediul unui display de 7” si transmitere date prin SMS.

Baza sistemului de control este un controller logic programabil - PLC care evalueaza starea echipamentelor (functionare, avarie,etc) si semnale de la senzorii tehnologici (oxygen dizolvat, temperatura, concentratii, etc.). Pe baza acestor date sistemul PLC controleaza echipamentele si furnizeaza operatorului, prin interfata de utilizator, date despre procesul tehnologic.

Interfata de utilizator de baza este formata din ecran touchscreen instalat în panoul frontal al tabloului de control. Toti parametrii de functionare automata (de ex. timpul de functionare al echipamentelor, limitele concentratiei de oxigen, etc.) pot fi setati pe ecran cu permisiunea utilizatorului.

Pentru setarea echipamentelor în functionare manuala (sau pentru oprirea lor) sunt prevazuteintrerupatoare pe panoul frontal al tabloului de control. În operarea manuala echipamentele nu depind de PLC, astfel statia de epurare poate fi operata pentru perioada de timp necesara chiar si în modul manual, fara PLC.

SONDA DE OXIGEN

Statia de epurare va fi prevazuta cu sonde pentru masurareaconcentratiei de oxigen compuse dintr-un senzor si o unitate de control (controler). Senzorul luminiscent (senzor LDO) pentru masurareaconcentratiei de oxygen dizolvat permite analiza usoara si precisa a cantitatii de oxigen dizolvat din diferite tipuri de ape. Sistemul este conceput special pentru determinarea concentartie de oxigen din apele uzate menajere si industriale. Domenii de utilizare: bazine de oxidare-nitrificare, bazine de egalizare, bazine pentru fermentare (digestie) aeroba si anaeroba, lacuri, balti etc.

Senzorul situat în capac este acoperit cu un material fluorescent. Lumina albastra de la un LED lumineazasubstan_a chimica fluorescenta de pe suprafa_a capacului senzorului.

Substanta chimica fluorescenta devine instantaneu excitata si apoi, pe masura ce aceasta se relaxeaza, emite o lumina de culoare rosie. Lumina rosie este detectata de o fotodioda iar timpul necesar substantei chimice sa revina la o stare de relaxare este masurat. Cu cât creste concentratia de oxigen, cu atât este mai redusa lumina rosie emisa de senzor si cu atât mai scurt este timpul necesar materialului fluorescent pentru a reveni la o stare de relaxare. Concentratia de oxigen este invers proportionala cu timpul necesar materialului fluorescent pentru a reveni la o stare de relaxare.

Controlerul afiseaza valorile masurate de senzor. Iesirea din controler este conectata cu suflantele si dicteazafunctionarea acestora in functie de concentratia oxigenului masurata in bazinul de oxidare-nitrificare.

SONDA DE SUSPENSII

Sondele de suspensii utilizate la statia de epurare sunt de tip sunt compuse dintr-un senzor si o unitate de control (controler). Senzorul utilizeaza unda duala ( cu infrarosu si lumina fotometrica difuza) avand astfel doua sisteme de masurare a turbiditatii. O lumina a carei sursa este un LED transmite o unda ifrarosu in mediul ce trebuie masurat la un unghi de 45° fata de fata sondei. Lumina emisa nu va fi difuza daca proba nu contine suspensii.

Suspensiile din cadrul probei definesc intervalul de masurare al sondei. O parte din lumina este difuzata in diferite directii iar intensitatea ei este masurata cu ajutorul a doua sisteme de detectie. Detectorul de pe fata sondei identifica lumina difuza la 90 ° fata de unda transmisa. Al doilea detector este utilizat pentru a creste acuratetamasuratorii. Este pozitionat astfel incatdetecteazapreferential lumina difuza a suspensiilor solide de dimensiuni mari. Semnalele celor doua detectoare sunt procesate si coordinate utilizand un algoritm special.

Controlerul afiseaza valorile masurate de senzor. Iesirea din controler regleazaindepartarea automata a namolului in exces din reactorul statiei de epurare in functie de concentratia de namol din sistem.

PRODUCTIA DE NAMOL, REZIDURI DE LA GRATARE, SI DEPOZITAREA LOR

Modul de depozitare a substantelorretinute in urma epurarii:

In timpul functionariistatiei de epurare sunt produse urmatoarele reziduuri:

-           Retinerile din treapta de pre-epurare mecanica fina

-           Productia anuala: 38 t / an.Impuritatiletrebuiesc stocate intr-un container de unde sunt transportate si depozitate conform legislatiei in vigoare.Namol stabilizat aerob.

-           Productia anuala de namol deshidratat = 166 t / an-1

Namolul deshidratat este stabilizat biologic si poate fi depozitat in locuri special amenajate sau poate fi folosit in agricultura. Deoarece in statia de epurare intra doar apa uzata menajera, nu exista pericolul de contaminare cu metale grele. Transportarea materiilor rezultate in urma procesului de epurare (impuritati de la gratare si namol stabilizat) trebuie sa se faca cu mijloace de transport adecvate pentru a pastracuratenia drumurilor.

Ob. 14 -  Gura de vărsare

Evacuarea apei epurate în emisar, în condiţii optime şi de siguranţă, se va realiza prin amenajarea unei guri de vărsare, executată din beton armat. Gura de vărsare se va amenaja pentru o conductă sub presiune din PEID Dn90mm, pe care se va monta un clapetantiretur.

Emisarul folosit va fi canalul ANIF aflat in apropierea statiei de epurare.

Amenajare teren şi împrejmuire

Pentru amplasamentul staţiei de epurare, vor fi necesare lucrări de curăţare a terenului natural, compactarea şi nivelarea acestuia. De asemenea, la finalizarea lucrărilor de construcţii-montaj se vor realiza împrejmuirea staţiei de epurare, poartă de acces auto şi personal, drumuri de acces, alei perimetrale, zone de parcare, zone de spaţii verzi şi plantare de arbori.

Împrejmuirea va avea o lungime de 130 m iar poarta de acces auto va avea 3,00m.

Drumurile de acces se vor realiza din beton iar aleile perimetrale se vor realiza din pavele (pe pat de nisip).Spaţiile verzi se vor realiza prin însămânţare cu gazon.

Ţinând cont de aceste elemente s-a propus ca pentru viitoarea staţie de epurare să se asigure o capacitate adoptată de prelucrare a efluentului uzat de Qzimed=250,00mc/zi, această valoarea sigurând funcţionarea dotărilor tehnologice proiectate până la nivelul anului 2047.

Staţia de epurare a fost concepută astfel încât să permită o viitoare extindere acapacităţii de epurare.

DESCRIEREA FUNCTIONARII STATIEI DE EPURARE

Principiul de baza al functionarii statiei de epurare este epurarea biologica cu biomasa in suspensie (Bv ≤0, 4 kg/m3/zi, Bx ≤ 0.08 kg/kg.zi), cu denitrificare frontala si recircularea biomasei din decantoarele secundare, si stabilizarea aeroba a namolului.

PROCESUL DE ACTIVARE CU STABILIZAREA AEROBA A NAMOLULUI

O conditie elementara a procesului de activare cu stabilizarea aeroba a namolului in cele doua zone de aerare, este incarcarea specifica redusa a namolului. Acest fapt duce la reduceraincarcarilor specifice si la crestereavarsteinamolului.

Avantajele acestei tehnologii sunt: capacitatea ridicata de adaptare a functionarii sistemului la fluctuatiile debitului influent si a incarcarilor cu materie organica a acestuia, siguranta si stabilitatea eficientei epurarii, stabilizarea usoara a namolului.

Principalul avantaj al tehnologieiestatiei de epurare alseilreprezinta faptul ca si la cresteri mari ale debitului influent si al incarcarilor acestuia, fara a avea repercursiuni asupra gradului de epurare, este posibila modificarea imediata a procesului de activare a namolului, chiar si fara stabilizarea instanta a acestuia.

Parametrul principal pentru desfasurarea in conditii optime a procesului de epurare, a cresterii eficientei ecestuia si a cresterii gradului de stabilizare a namolului, este incarcarea specifica a namolului in zonele de aerare. Incarcare optima a namoluluivariaza intre 0.05 kg de CBO5 / kg zi si 0.02 kg de CBO5 / kg zi.

Lichidul din zonele aerate a bazinelor trebuie amestecate constant si alimentate cu oxigen. Pentru a atinge necesarul de oxigen furnizat, este necesara de asemenea asigurarea omogenizariiintregului volum al bazinelor. Pentru atingerea agitarii si circulatiei necesare in bazinele de aerare, este necesara asigurarea unei puteri minime de 15 W.m-3 .

In procesul de activare combinat cu stabilizarea aeroba a namolului, consumul de oxigen pentru microorganisme pentru oxidarea substantelor pe baza de carbon si a compusilor pe baza de azot, este aproximativ dublu fata de incarcarea cu CBO5.

Cand se aleg echipamentele pentru aerare, pe langa asigurarea agitarii bazinelor de aerare, trebuie asigurata si o concentratie minima a oxigenului dizolvat in apa (peste 1 mg O2.l-1). In plus, trebuie tinut cont de factorul de tranzitie al oxigenului, care, pe langainaltimea coloanei de apa din bazinele de aerare si incarcarile acesteia, este influentat in special de concentratia de namol din bazine. Capacitatea de oxigenare a echipamentului de aerare (OCp) in conditii de temperatura maxima a lichidului in timpul verii de 20°C si o concentratie a namolului de 4 kg / m3, este atinsa atunci cand valoarea OCp = 2.5 kg O2 / kg CBO5. Pentru siguranta se va lua in considerare valoarea OCv = 3.5 kg O2 / kg CBO5 . Ca valoare acoperitoare a surplusului de namol rezultat (incluzand si rezerva pentru operare) se va lua in considerare 0.8 kg de namol / kg de CBO5 indepartat.

 

Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz);

Prin prezentul proiect se propune urmatoarele:

-colectoare canalizare din material PVC SN8, Dn250mm in lungime totala de 5.632,00 ml;

-camine de vizitare, de intersectie si de linie beton prefabricat, D1000mm, cu placa din beton armat, scara de acces, capac si rama din material compozit tip carosabil, cu adancimea medie de montaj de 2.30m – 118 buc;

-racorduri (camin racord complet echipat avand D400mm) – 537 buc;

-conducte de racord PVC SN8 DN160mm/PVC SN8 DN 200mm

-statii pompare apa uzata menajera, circulare, prefabricate din beton armat cu 1+1 (A+R) echipamente de pompare, complet echipate si functionale – 4 buc;

-conducte refulare din material PEID PE100 PN6 De90-110mm – 929,00 ml;

-camine vane pe conductele de refulare din material plastic/compozit, D1500mm, cu placa din beton armat, scara de acces, capac si rama din material compozit tip carosabil, cu adancimea medie de montaj de 2,00 m – 4 buc.

 

Distribuțiainvestițieiperețeaua stradalăalocalității esteprezentatătabelar mai jos.

 

Canalizare
Nr.Crt.	Denumire strada	Camine(buc)	Lungime(m)	Dn(mm)	Material
1	Strada Principala	118	5.632,00	250	PVC

 

Deasemenea,pereţeauadecanalizaresevoramplasa4staţiidepompareapăuzatămenajeră,circulare,prefabricatedinbetonarmat.Caracteristicilehidromecanicealegrupurilorde pomparesuntprezentateîntabelul demaijos.

Pentru o protectie sporita a echipamentelor de pompare toate caminele din amonte de statiile de pompare ape uzate menajere vor fi dotate cu gratare pentru a evita patrunderea in interiorul statiilor de pompare a corpurilor straine.

 

 

Nr. crt.	Caracteristici statii de pompare apa uzata					Conducta de refulare		Camin deversare
	Denumire	Qormax	Qp total	CT SPAU	CR int.	CG max.	L total	CT camin	C int
		l/s	l/s	[m]	[m]	[m]	[m]	[m]	[m]
1	SPAU 1	0.26	3.60	138.76	136.26	144.36	213.90	144.36	143.16
2	SPAU 2	0.63	3.60	141.53	139.01	143.78	32.30	143.78	142.58
3	SPAU 3	3.29	3.60	132.60	130.17	134.12	341.30	134.12	132.92
4	SPAU 4	5.85	5.85	124.19	122.69	127.56	401.50	127.56	126.36

 

Retelele de canalizare vor fi pozate la adancimea medie de 2.30, pe pat de nisip, cu asigurarea vitezei minime de autocuratire. Pe traseul conductei, la 40 cm fata de generatoarea superioara a conductei va fi montata banda de avertizare.

Pentru executiaretelei de canalizare montate la limita proprietatii pe traseul parallel cu drumuri comunale si drumuri satesti modernizate, pamantul rezultat din sapatura va fi depozitat pe trotuar pe durata executieilucrarilor realizate numai manual.

Dupa montarea conductei, umplutura va fi realizata manual, in straturi successive de 30 cm, urmata de compactare manuala-primul strat si apoi mecanizat. Pamantul in exces va fi transportat in puncta stabilite de catre beneficiar, iar santurile de scurgere a apelor uzate pluviale vor fi refacute.

Conductele vor fi imbinate prin mufare, cu garniture de cauciuc, iar in caminele de vizitare racordarea se va face prin decuparea lumatatii superioare, cu pastrareacontinuitatii conductei de canalizare in interiorul caminului.

Reteaua de canalizare are o schema ramificata determinate de trama stradala, iar conductele de canalizare s-au amplasat in functie de gradul de definitivare al sistematizarii. S-a urmatit racordarea tuturor gospodariilor alimentate cu apa la reteaua de canalizare. Pozitionarea in plan vertical a retelei s-a facut in functie de adanacimea de inghet, cota de fundare a cladirilor si configuratia terenului.

Caminele s-au amplasat in conformitate cu STA 3051, in linie si in toate punctele de intersectie, de schimbare de panta si de schimbare de directie.

Caminele de vizitare de linie sau intersectie sunt prefabricate din material plastic/compozite. Pe locul de amplasare se toarna doar fundatia din beton simplu.

Formele si dimensiunile radierelor caminelor de vizitare sunt prevazute de STAS 2448.

La caminele in care se face schimbarea directiei canalului, unghiul dintre cele doua directii trebuie sa fie maxim 90°.

 

Modul de asigurare a utilităţilor

Alimentarea cu apa

Apa potabila și tehnologică pentru diverse spalari, hidrant si necesar personal de exploatare, se asigura din reteaua de apa potabila existentă la limita platformei statiei de epurare, prin branșament nou propus, constând în cămin de branșament și pozarea unei conducte PEID Dn110mm, în lungime de 310,00 m.

Pentru funcţionareastaţiei de epurare este necesară asigurarea următoarelor utilităţi:

-branşament apă potabilă, constând în pozarea unei conducte PEID Dn110 mm, în lungime de 310 m;

-branşament electric, inclusiv linia electrică subterană până pe amplasamentul staţiei de epurare în lungime de 300 m;

-drum de acces, constând din realizarea unui drum realizat din beton de 4,00 m şi lungimea de 100 m.

 

- perioada de implementare propusă -12 luni de la data semnarii Contractului de finantare;

 

Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apei epurate în emisar, în condiţii optime şi de siguranţă, se va realiza prin amenajarea unei guri de vărsare, executată din beton armat. Gura de vărsare se va amenaja pentru o conductă sub presiune din PEID PE100 De90mm, pe care se va monta un clapetantiretur.

De asemenea, se va amenaja zona de mal a emisarului pe o porţiune de 10,00 m aval şi 5,00 m amonte, faţă de gura de vărsare. Emisarul folosit va fi canalul ANIF aflat in apropierea statiei de epurare, canal care se varsa in Lacul Gologani.

Pe perioada executiei, constructorul va colecta apele uzate in fosa ecologica etansa. Fosa ecologica etansa va fi vidanjata saptamanal prin intermediul operatorului autorizat regional de apa-canal.

Asigurarea apei tehnologice

Apa potabila și tehnologică pentru diverse spalari, hidrant si necesar personal de exploatare, se asigura din reteaua de apa potabila existentă la limita platformei statiei de epurare, prin branșament nou propus, constând în cămin de branșament și pozarea unei conducte PEID Dn110mm, în lungime de 310,00 m.

Asigurarea agentului termic

Obiectivul propus spre executie nu necesita alimentare cu agent termic.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de executia investitiei :

Toate categoriile de teren afectate pe durata desfăşurării lucrărilor vor fi aduse la starea iniţială de către executantul lucrărilor.La finalul lucrărilor se va reface amplasamentul apartinând domeniul public din strazilementionate in proiect : spatiile verzi, structura carosabilului, podetele si aleile de la căile de acces ale imobilelor.Refacerea amplasamentului pe traseul conductei constă în operatii de nivelare, tasare, şi refacerea intergarala a pavajelor si care au cu scopul aducerii terenului la  starea initială.Se vor lua toate măsurile de protejare a pomilor şi arborilor existenti la fatada imobilelor prin pozitionarea traseelor conductelor astfel incatacestia sa fie ocoliti.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente:

Nu este cazul.

Resursele naturale folosite în constructie şi functionare:

- resursele naturale utilizate în construcţie: agregate (nisip şipietriş)

Metode folosite în constructie:

- săpăturile vor fi executate cu pereţi verticali, lăţimeaşantului va avea dimensiunile specificate în Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apasi canalizare. Săpătura se va executa mecanizat şi manual. Pentru terenuri nisipoase, de umplutură etc., lăţimeaşanţului se stabileşte de la caz la caz, avându-se în vedere consolidarea pereţilorşanţului. Conductele din PVC se vor monta într-un pat de nisip a cărui grosime va fi de 15 cm la parte inferioară şi 15 cm la partea superioară.Deasupra conductelor montate subteran, pe toată lungimea traseului, la o înălţime de 35 cm de generatoarea superioară acestora, este obligatorie montarea unei benzi de avertizare din materiale plastice de culoare galbenă cu o lăţime minimă de 15 cm şiinscripţionata.

Umpluturile se fac cu materialul rezultat din săpătură, sortat şimărunţit pentru a elimina bolovanii şi bulgării mari.

- planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară;

- traseele reţelelor de canalizare sunt, pe cât posibil, rectilinii. La stabilirea traseelor reţelelorşiinstalaţiilor de racordare (branşamente) se acordă prioritate respectării condiţiilor de siguranţă. Conductele reţelelor de canalizare se montează subteran.

- trecerea reţelelor de canalizare prin cămine, canale şiconstrucţii subterane ale altor utilităţi, este interzisă.

- îmbinarea conductelor se realizează cu fitinguri mecanice speciale.

- verificările de rezistenţăşietanşeitate la presiune a conductelor se efectuează de către executant pe parcursul realizării lucrărilor. Probele de rezistenţăşietanşeitate la presiune a  conductelor se efectuează de către executant, în prezenţa delegatului beneficiarului, la terminarea lucrărilor în vederea recepţiei.

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

- în prezent nu sunt în desfăşurare lucrări de execuţie pentru alte reţele utilitare;

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

- nu au fost identificate alternative;

        Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor)

- nu este cazul

 

LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER:         

- descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier;

Organizarea de santier cuprinde:

• executia lucrărilor se va desfăşura în succesiunea operatiilor procesului tehnologic de montare a conductei conform  Norme tehnice pentru proiectare specifice
• beneficiarul va asigura antreprenorului avizele, acordurile şiautorizatiile necesare executiei lucrărilor în cadrul culoarului de lucru.

- localizarea organizării de șantier;

• se va face organizare de şantierintr-o zona pusa la dispozitie de beneficiarul investitiei, cu acces din strazile existente
• asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente sunt efectuate de constructorul lucrarii

- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier;

• impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane

-zgomot şivibraţii generate de traficul auto asociat şantierului (impact direct, pe termen scurt, temporar, negativ)

• impactul asupra florei şi faunei

-impactul potenţial asupra florei şi faunei este generat de prezenţa utilajelor şi a personalului executant în zona de lucru (impact direct, pe termen scurt, temporar, negativ)

-poluare fonică în zona de lucru (impact direct, pe termen scurt, temporar, negativ)

• impactul asupra solului şifolosinţei terenului

-realizarea proiectului presupune îndepărtarea separată a stratului vegetal pe culoarul de lucru al conductei

-poluarea solului ca urmare a gestionării neadecvate a deşeurilor, apelor uzate şi a existenţei unor scurgeri de combustibili şilubrefianţi la funcţionareaşiîntreţinerea utilajelor (impact direct, pe termen scurt, temporar, negativ)

• impactul asupra bunurilor materiale

-           nu este cazul

• impactul asupra calităţii si regimului cantitativ al apei

-           nu este cazul

• impactul asupra calităţii aerului şi climei

-poluanţiproduşi de emisii de ardere (gaze de eşapament) provenit de la motoarele utilajelor (impact direct, pe termen scurt, temporar, negativ)

• impactul zgomotelor şivibraţiilor

-sursele de zgomot şivibraţii sunt reprezentate de echipamentele necesare transportului şi depozitării materialelor

-utilajele si echipamentele utilizare trebuie să fie omologate, se consideră că zgomotele si vibraţiile generate se găsesc în limite acceptabile, impactul fiind nesemnificativ, situându-se în limitele admise

• impactul asupra peisajului şi mediului vizual

-nu este cazul

• surse de poluanţişiinstalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier

• deşeurile menajere si ambalaje alimente
• toalete ecologice

• dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu

• deşeurile menajere si ambalajele vor fi colectate selectiv şi eliminate prin firme specializate pentru a se preveni o eventuală scurgere de la acestea
• vidanjarea toaletelor ecologice si transportul apelor uzate la o staţie de epurare de către firme special autorizate

Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei:

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității;

    - lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii;

• toate categoriile de teren afectate pe durata desfăşurării lucrărilor vor fi aduse la starea iniţială înainte de predarea amplasamentului către beneficiar

    - aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale;

    - aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei;

• totalitatea măsurilor şiacţiunilor care implică : măsuri de prevenire, mijloace şiconstrucţii cu rol de apărare şi pregătire pentru intervenţii; acţiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi distrugerea poluanţilor; măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic.

• modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului.

• terenul va fi adus la starea iniţială prin grija constructorului, iar destinaţia terenului nu va fi modificată

• aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei

• nu este cazul

• modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului
• terenul va fi adus la starea iniţială prin grija constructorului, iar destinaţia terenului nu va fi modificată

- prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

- lista deșeurilor (clasificate și codificate în conformitate cu prevederile legislației europene și naționale privind deșeurile), cantități de deșeuri generate;

Întreţinerea utilajelor în faza de execuție a proiectului (schimburi de ulei, anvelope, baterii, diferite piese auto) se va realiza în afara perimetrului de lucru, la sediul executantului lucrarilor sau în service-uri auto, astfel că nu vor rezulta pe amplasament deșeuri de tipul baterii și acumulatori uzați, piese metalice uzate, cauciucuri uzate, ulei uzat, produse petroliere.

Deșeurile rezultate din executia lucrărilor se codifică în conformitate cu prevederile HG nr.  856/2002 astfel:

• 17 05 04   pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03
• 17 02 03   materiale plastice
• 17 09 04   amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03.

 La prezenta investitie nu vor exista deseuri care contin reziduri sau sunt contaminate cu substante periculoase.

În faza de executie, de la personalul de lucru,  rezulta deseuri municipale:

• Fracție în amestec:             - 20 03 01   deşeuri municipale amestecate;
• Fracție colectată separat:    - 20 01 01   hârtie şi carton;

                                                     - 20 01 02   sticlă;

                                                  - 20 01 39   materiale plastice;

În faza de operare a proiectului:

Nu este cazul.

- programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate;

Printre masurile cu caracter general care trebuie adoptate in vederea asigurarii unui management corect al deseurilor rezultate in perioada de executie si functionare a imobilelor propuse, sunt urmatoarele:

- evacuarea periodica a deseurilor pentru a evita formarea de stocuri si cresterea riscului de amestecare a diferitelor tipuri de deseuri;

- alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate ca prima optiune de gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri;

- nu se vor arunca sau depozita deseuri in locuri neamenajate;

- se va institui evident gestiunii deseurilor conform H.G. 856/2002, evidentiindu-se atat cantitatile de deseuri rezultate, cat si modul de gestionare a acestora.

- planul de gestionare a deșeurilor;

In perioada de executie, deseurile rezultate se vor colecta selectiv pe categorii si depozitate pe platforme protejate, special amenajate in zona organizarii de santier, de unde vor fi predate, in baza unor contracte de prestari – servicii, firmei de salubritate si unitatilor specializate care deservesc zona in vederea colectarii acestora.

In perioada de functionare, deseurile menajere vor fi colectate in pungi de plastic si depozitate in europubele. Deseurile reciclabile vor fi colectate selectiv si depozitate in containere speciale.

Gospodărirea substantelor şi preparatelor chimice periculoase:

- substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate și/sau produse;

Substante sau preparate chimice periculoase nu vor fi nici utilizate si nici nu vor rezulta din activitatile derulate in perimetrul de lucru.

În faza de operare, nu este cazul.

Modul de gospodărire a substantelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu şi a sănătătii populatiei.

În perioada de functionare a obiectivelor proiectate, nu se utilizeaza substante si preparate chimice periculoase.

           

2. Amplasarea proiectului.

    - distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare;

Nu este cazul, proiectul nu intra sub incidenta Conventiei   privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier, adoptata la Espoo la  25.02.1991 ratificata prin Legea nr. 22/2001.

Comuna Draghiceni este situata in partea de vest a  judetului Olt.

Pe zona amplasamentului lucrarilor propuse nu exista situri arheologice, zone/situri natural protejate, monumente sau orice alte zone cu posibile restrictii ( amplasamente apartinand MapN, MAI, SRI, etc.)

Se afla la 49 km fata de resedinta judetului pe directia Nord – Est. Se afla la o distanta de 180 km fata de capital Romaniei.

Cele mai apropiate centre urbane sunt municipiul Caracal – la cca. 9 km.

Accesul in comuna se face pe drumul national DN 6 Craiova – Bucuresti precum si cu trenul pe ruta Craiova – Caracal si retur.

        Relatii cu zone invecinate, accesuri existente si /sau cai de acces posibile;

Comuna Draghiceni se invecineaza cu:

-           la nord – Comuna Cezieni

-           la nord – est – Comuna Dobrosloveni

-           la vest – Judetul Dolj

-           la sud – est – Orasul Caracal

 

Principalele cai de acces sunt:

-           drum national DN 6

-           cale ferata CFR – Halta Liiceni

Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- nu este cazul

2.2. Bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi  capacitatea de regenerare relative ale reurselor naturale: nu sunt probleme legate de calitatea si capacitatea de regenerare a resurselor naturale din zona.

2.3. capacitatea de absortie  a mediului, cu atenție deosebita pentru:

a) zone umede, zone riverane, guri ale râurilor: proiectul nu se implementează in astfel de zone;

b) zone costiere şi mediul marin: nu este cazul;

c) zonele montane si forestiere: nu este cazul;

d) arii naturale protejate: terenul nu este inclus in arii naturale protejate (rezervații);

e)   zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică:  amplasamentul nu se afla in arie naturala protejata.

f) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri; nu este cazul;

g) ariile dens populate: nu este cazul.

h) peisaje cu semnificație istorica, culturala si arheologica: 

Lucrarile aferente proiectului nu afecteaza in niciun mod Monumente Istorice sau Situri Arheologice.

 

Folosintele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia:

- terenurile ocupate pentru realizarea obiectelor de investiţie din localitate se afla în proprietate publică, situate în intravilanul şi extravilanul localităţii. Conductele se vor amplasa pe o parte a drumurilor, în afara părţii carosabile (acostament şispaţiul verde).

Politici de zonare şi de folosire a terenului:

- terenurile sunt şi vor rămâne în administrare publică

Arealele sensibile:

Nu este cazul.

Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare:

- având în vedere obligativitatea respectării condiţiilor de siguranţăşi a distanţelor minime legale faţă de obiectivele existente în zonă, nu au fost luate în calcul alte variante de amplasament

 

 3. Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial.

a) extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate);

- impactul asupra componentelor de mediu va fi local şi pe termen scurt. În perioada de funcţionare se apreciază că impactul va fi nesemnificativ, în conditiile exploatării şimentenanţei corespunzătoare a conductei

b) magnitudinea şi complexitatea impactului;  - din analiza impactului asupra fiecărei componente de mediu se poate aprecia că realizarea proiectului prezintă un impact negativ, dar local si temporar asupra factorilor de mediu

c) probabilitatea impactului:  - prin respectarea proiectului de execuţieşi a măsurilor prevăzute pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu se va reduceprobabilitatea producerii de evenimente care să amplifice presiunea asupra factorilor de mediu

d) durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului; - impactul asupra mediului este în general redus pe durata de execuţie a proiectului, de mică intensitate şi reversibil

- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;

- masurile propuse poentru a preveni, reduce si compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului

 

Protecţia calităţii apelor:

- nu este cazul

Protecţia aerului:

- înainte de coborârea în şant, conducta din PVC va fi verificată să nu prezinte tăieturi, zgârieturi sau alte deteriorări.

 Protecţia împotriva zgomotului şivibraţiilor:

- în timpul lucrărilor de constructii-montaj a conductei, masinile, utilajele şi echipamentele folosite sunt surse de zgomot şivibratii, dar acestea nu vor depăşi limitele admise pentru acest gen de lucrări. Conductele propuse nu reprezintă o sursă de zgomote sau vibraţii pe întreaga durată de funcţionare.

Protecţia împotriva radiaţiilor:

- în procesul de colectare ape menajere nu se produc şi nici nu se folosesc radiatii

Protecţia solului şi a subsolului:

- pe durata lucrărilor de construcţii-montaj se va îndepărta stratul vegetal care va fi depozitat separat si va fi recuperat dupa acoperirea sanţului

- deşeurile apărute pe perioada executăriii lucrărilor vor fi depozitate separat şi atent gestionate

- pe durata exploatării conductei nu se produce poluarea solului, a subsolului sau a apelor freatice.

Eventualele lucrări de reparatie la conducta se vor face respectând prevederile de refacere şi redare a terenului folosintei avute înainte de reparatie.

Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

- nu sunt afectate ecosistemele terestre şi acvatice

Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

- nu există efecte dăunătoare aşezărilor umane sau a altor obiective de interes public

Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

- pe durata de executie a retelei de  canalizare, deşeurile rezultate sunt în cantităti mici, putând fi recuperate. Nu se vor arunca, nu se vor incinera, nu se vor depozita pe sol şi nici nu se vor îngropa deşeuri menajere sau alte tipuri de deşeuri (anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, recipienti pentru vopsele etc.)

- în timpul functionării conductei de canalizare nu se produc deşeuri.

Gospodărirea substanţelorşi preparatelor chimice periculoase:

- nu se utilizează substanţeşi preparate chimice periculoase

In concluzie, se poate preconiza ca impactul generat asupra factorilor de mediu de realizarea proiectului este un impact nesemnificativ, cu probabilitate si frecventa reduse, avand ca durata, perioada de realizare a investitiei.

Impactul se va manifesta pe plan strict local, fara implicatii negative semnificative la nivel regional, national sau transfrontiera.

 

Prevederi pentru monitorizarea mediului

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerinţele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influenţeze negativ calitatea aerului în zonă.

• măsuri de reducere a impactului asupra populaţiei si sănătăţii umane

-reducerea la minimul necesar al timpilor de funcţionare a utilajelor

-reducerea vitezei de deplasare a utilajelor pe drumurile de acces la frontul de lucru pentru diminuarea emisiilor de praf

-utilizarea de utilaje şi echipamente al căror nivel de zgomot si vibraţii se încadrează în limitele admise

-interzicerea lucrărilor pe timp de noapte (intervalul orar 20,00-07,00) în apropierea zonelor rezidenţiale

-sistarea lucrărilor pe perioadele de sfârşit de săptămână (sâmbătă şi duminică), precum şi în zilele de sărbători legale sau în perioada în care sunt organizxate evenimente pe plan local (se vor stabili de comun acord cu reprezentanţiicomunităţilor locale)

• măsuri de reducere a efectelor adverse asupra solului/subsolului

-pentru evitarea şi diminuarea potenţialului impact asupra solului se propun următoarele măsuri:

• nu se va face depozitarea carburanţilorşi a uleiurilor în zona amplasamentului
• evitarea afectării unor suprafeţesupolimentare de teren
• depozitarea temporară a deşeurilor numai în locurile special amenajate şi, în funcţie de categorie, numai în recipienţi special destinaţi
• acoperirea zonelor afectate temporar, cu sol vegetal, la sfârşitul fazei de construcţie
• indepartareadeşeurilor din zona de lucru si din vecinatatea acesteia
• dupa finalizarea lucrărilor, terenul afecta va fi readus la starea iniţială

• măsuri de diminuare  a efectelor adverse asupra apei subterane şi de suprafaţă

-pentru a se reduce impactul asupra apelor se vor implementa următoarele măsuri:

• intervenţia rapidă cu absorbanţi în cazul scurgerilor accidentale de carburanţişilubrefianţi
• schimburile de ulei ale utilajelor şi alimentarea cu carburant se vor face în afara amplasamentului
• asigurarea unei stări funcţionale bune a utilajelor si vehiculelor, în scopul evitării scurgerii de hidrocarburi
• deseurile vor fi colectate selectiv şiu eliminate prin firme specializate pentru a se preveni o eventuală scurgere de la acestea
• vidanjarea toaletelor ecologice si transportul apelor uzate la o staţie de epurare de către firme special autorizate

 

• măsuri de diminuare  a efectelor adverse asupra aerului atmosferic

• pentru a se reduce emisiile în aer se vor implementa următoarele măsuri:
• reducerea vitezei autohehiculelor pe drumurile generatoare de pulberi şi praf
• materialele pulverulente se vor depozita astfel încât să nu fie împrăştiate sub acţiunea vânturilor
• oprirea motoarelor vehiculelor atunci când acestea nu sunt implicate în activităţi
• folosirea exclusivă a utilajelor şiautohehiculelor cu verificarea tehnică la zi
• acoperirea depozitelor de materiale de construcţie pulverulente / depozitarea în recipiente etanşe
• evitarea manipulării unor cantităţi mari de pământ sau agregate de carieră în perioadele cu vânt

• măsuri de diminuare  a efectelor adverse asupra biodiversităţii

-           nu este cazul.

Desfăşurea lucrărilor de construire se va face numai pe suprafeţele destinate acestor tipuri de lucrări, fără a se afecta suprafeţe suplimentare de teren.

Investitia nu influenteaza negativ calitatea aerului in zona.

Lucrarea respectǎ prevederile Ordonanţei de urgenţǎ 195/2005 privind protecţia mediului şi asigurǎ condiţii de siguranţǎ şi eficienţǎ în toate fazele ciclului de viaţǎ pe toatǎ perioada de existenţǎ a investiţiei.

Rezidurile si deseurile rezultate in timpul executiei lucrarilor se vor colecta in locuri special amenajate si vor fi evacuate ritmic de intreprinderile executante, pentru evitarea poluarii zonei. Poluarea acustica produsa este in limitele admise.

In conf. cu Legea 92/2021 privind gestionarea deşeurilor şi HG 856/2002,  lucrarea ce se executa face parte dintre lucrarile cu impact nesemnificativ asupra mediului, drept pentru care beneficiarul si constructorul au obligatia sa respecte in totalitate acordul de mediu eliberat de autoritatile competente si in baza caruia lucrarile pot fi executate.

Dupa terminarea lucrarilor, materialele si sculele folosite se aduna si se transporta la sediul firmei constructoare, respectand conditiile autorizatiei de constructie. La alegerea traseelor si amplasamentelor instalatiilor s-au respectat distantele fata de obiectivele si gospodariile supra si subterane si alte obiective de interes public.

Materialele necesare realizarii lucrarii se vor depozita in locuri marcate, dupa terminarea lucrarii, zonele ocupate se vor elibera. Accesul utilajelor in zona se va face pe drumurile de acces din zona.

Lipsa comentariilor din partea publicului ca urmare a publicarii anuntului privind depunerea

solicitării de obţinere a acordului de mediu, anuntului privind decizia etapei de încadrare şi a afisării proiectului deciziei etapei de încadrare pe pagina de internet a APM Olt;

 

II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului  nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare.

Lucrarile proiectului se desfăsoară în afara ROSPA0137 PĂDUREA RADOMIR si doar deversarea apei epurate se va face în aria naturală protejată.  

Realizarea investitiei va avea un impact pozitiv asupra mediului inconjurator, prin reducerea poluarii.

Zona vizată de implementarea proiectului nu este utilizată ca habitat specific de către speciile protejate deoarece este deja antropizata și este in afara sitului natura 2000 ROSPA0137.

Proiectul nu se implementează in arie naturala protejata, ci doar evacuarea apelor epurate, curate se va face in ROSPA0137 PADUREA RADOMIR. 

Prin suprapunerea amplasamentului în GIS peste datele vectoriale privind distribuția speciilor de păsări de interes comunitar în perimetrul ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0137, date care au stat la baza elaborării Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0137, precum și prin analiza caracteristicilor ecologice ale amplasamentului corelate cu cerințele ecologice a fiecărei specie de pasăre de interes comunitar, se constată că zona analizată NU corespunde ca potențial habitat de adăpost, hrănire și cuibărire pentru speciile protejate.

-Lucrarile se realizeaza pe marginea drumurilor locale si au caracter temporar - perioada de implementare propusă fiind de 12 luni;

-Se va refacea vegetatia dupa finalizarea lucrarilor de amplasare a conductelor;

- Toate etapele lucrărilor se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare nominalizate în Certificatul de Urbanism și în Proiectul Tehnic Avizat;

- Vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces;

- Nu se vor folosi utilaje care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrifianţi;

• Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat.
•  Se interzic schimburile de lubrifianţi și reparaţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic, pe suprafeţele perimetrelor neimpermeabilizate.
• Limitarea accesului personalului de lucru în împrejurimile amplasamentelor şi limitarea lucrului la orele stricte de program;
• Interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor de faună aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• Organizarea de șantier va fi amplasata în afara siturilor Natura 2000. Constructorul va limita arealele ocupate pentru a reduce la minim distrugerea suprafetelor vegetale;
• În cazul producerii accidentale a unui prejudiciu (poluari accidentale), se va anunţa în cel mai scurt timp autoritatea competentă precum și custodele ariei naturale protejate, în vederea stabilirii măsurilor de remediere ce vor fi puse în aplicare imediat de cel care a produs prejudiciul;
• pe perioada executarii lucrarilor, constructorul va institui un sistem propriu de automonitorizare a activităţii din punct de vedere al protecţiei mediului.
• Se interzice introducerea pe teritoriul ariilor naturale protejate a oricăror specii de floră şi faună
• se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.
• Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 3 (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, precum și speciile incluse în lista roşie naţională și care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât și în afară lor, sunt interzise:
• orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice.

 

Impactul este nesemnificativ deoarece:

• Impactul generat de realizarea proiectului asupra mediului va avea un caracter local (la nivelul zonei de investitii) si o durată de generare redusă in timp – 12 luni ;
• Proiectul propus se va implementa în afara ariei naturale protejate, zonele fiind deja urbanizate.
• Lucrările au caracter temporar. Dupa realizarea investiţiei, terenul va reveni la forma iniţială;
• Nu afectează habitatele de hrană şi habitatele de cuibarit, zona fiind deja antropizată (lucrarea se va realiza de-a lungul părţilor carosabile; nu vor fi fragmentate habitate specifice de cuibărire-reproducere si hrănire, ale speciilor de interes comunitar.  Vegetatia din zona lucrarilor este ruderala cu specii invazive.
• la finalizarea etapei de executie, suprafetele afectate vor fi aduse la starea initiala sau la o stare cat mai apropiata de aceasta;
• nu influentează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariilor naturale protejate de interes

comunitar;

• nu influentează negativ factorii care determina mentinerea stării favorabile de conservare a ariilor

naturale protejate de interes comunitar;

• nu se produc modificări ale dinamicii relatiilor dintre sol si apă sau floră si faună, care definesc

structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.

• Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

• uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;
• deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
• comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat

 

Sistemul de canalizare va fi astfel conceput încât să nu poată produce efecte negative asupra mediului înconjurator, asupra sănătăţii populaţiei, ci din contra, efectul va fi benefic si pe termen lung atat asupra mediului înconjurator cat si a locuitorilor din zonă.

 

III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit că nu este necesară efectuarea evaluării  impactului asupra corpurilor de apă sunt următoarele:  

- ANAR – Administrația Bazinală de Apă Olt a trimis punctul de vedere înregistrat la APM Olt cu nr. 8843/14.09.2023 şi 8865/15.09.2023,  că pentru proiectul propus

-nu este necesara elaborarea SEICA

 

- ANAR – Administrația Bazinală de Apă Olt – SGA OLT a trimis proiectul de draft de Aviz de gospodarire a apelorpunctul de vedere înregistrat la APM Olt cu nr. 9310/26.09.2023, 

Titularul proiectului trebuie sa respecte  conditiile impuse în Avizul de gospodărire a apelor nr.

din data   emis de ANAR – Administrația Bazinală de Apă Olt – SGA OLT :

23. proiectantul general și elaboratorul documentației tehnice își asumă întreaga responsabilitate privind exactitatea datelor și informațiilor prezentate în documentația tehnică, iar beneficiarul este responsabil de respectarea acestora pe parcursul executării lucrărilor; 
23. orice modificare de soluţie este permisă numai cu acordul scris al proiectantului de specialitate; situaţia se va comunica în timp util emitetului de aviz pentru analizarea situaţiei şi, dacă este cazul, pentru reconsiderarea procedurii de reglementare conform legislaţiei apelor în vigoare;
23. prin grija beneficiarului, execuţia lucrărilor se va face cu toate precauţiile necesare pentru a nu prejudicia sub nici o formă  apele de suprafaţă sau subterane, proprietăţile învecinate sau lucrările din apropriere; unde este cazul, se vor respecta cu stricteţe pilierele de siguranţă prevăzute de legislaţia în vigoare;
23. beneficiarul are obligația să anunțe dispeceratul SGA Olt despre orice poluare sau alte evenimente deosebite semnalate pe terenul investiției.

 

Condiţiile de realizare a proiectului:

a)  Respectarea proiectului care a stat la baza avizării, respectiv a memoriului prezentat în documentaţia de susţinere a solicitării. Orice modificare a acestuia, care poate avea efecte semnificative asupra mediului, se va notifica la A.P.M. Olt. Notificarea se va realiza obligatoriu înainte de modificarea proiectului.

b)  Respectarea legislaţiei de mediu în vigoare.  In perioada de executie a proiectului se vor lua toate masurile care se impun pentru evitarea poluarii atmosferei, solului, apelor subterane, pentru protectia tuturor factorilor de mediu si se vor lua masuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.

c)  Începerea lucrărilor de execuţie este permisă numai după obţinerea  tuturor avizelor impuse prin      Certificatul de Urbanism şi de către membrii Comisiei de Analiză Tehnică:

- ISU Olt: nu este necesara obtinerea avizului de securitate la incendiu;

- DSP Olt : - detine Notificare .

Perimetrul afectat de lucrări poate fi susceptibil de potențial arheologic, existând posibilitatea ca în urma unor lucrări de construire, excavări, exploatări, amenajari, etc. sa fie evidențiate eventuale urme ale manifestărilor umane(descoperiri de vestigii arheologice, pentru care titularul investiției are obligația de a opri lucrările și de a informa de urgență Direcția Județeană pentru Cultură Olt, conform art. 5(10) și art. 6 din O.G. nr. 43/2000, pentru a se lua măsurile de protejare a patrimoniului arheologic evidențiat întâmplător.

d)  Deşeurile rezultate, indiferent de natura lor, se vor gestiona în conformitate cu prevederile

OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările și completările ulterioare.

e) Respectarea prevederilor legale  privind limita  maximă admisă a zgomotului. Activitatea se va desfăşura fără să creeze disconfort vecinătăţilor.

f)  Se va reface cadrul natural afectat în timpul execuţiei lucrărilor. În cazul în care se constată o

degradare a terenului, vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.

g) La finalizarea lucrarilor se va notifica A.P.M. Olt pentru intocmirea procesului verbal pentru verificarea respectarii prevederilor deciziei etapei de incadrare, conform prevederilor Anexei V, art. 43, alin.(3) si (4) din din Legea nr. 292/2018  privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. 

h) La finalizarea lucrărilor se va solicita autorizaţie de mediu în conformitate cu  prevederile legale în  vigoare.

♦  Informarea şi participarea publicului în procedura derulată.

-  publicarea anunţului privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu în ziarul  Gazeta Publică din  12.09.2023, afişare la sediul Primăriei Drăghiceni în 12.09.2023 și   afişare pe pagina de internet şi la sediul A.P.M. Olt în 12.09.2023;

- publicarea anunţului privind decizia etapei de încadrare în ziarul  Gazeta Publică din 27.09.2023, afişare la sediul Primăriei Drăghiceni în 26.09.2023 și  afişare pe pagina de internet şi la sediul A.P.M. Olt în 28.09.2023;

- afişarea anunțului privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu, a anunţului privind decizia etapei de încadrare şi a draftului deciziei etapei de încadrare pe pagina de internet şi la sediul A.P.M. Olt;

- Documentaţia de susţinere a solicitării a fost accesibilă spre consultare de către public, pe toată durata derulării procedurii, la sediul A.P.M. Olt;

- În perioada legală privind procedura de consultare a publicului nu au fost înregistrate observaţii legate de proiect.    

Răspunderea pentru corectitudinea informațiilor puse la dispoziția autorității competente pentru protecția mediului și a publicului revine în întregime titularului.         

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

           Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

           Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.         

           Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii.

           Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

            Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

                                      DIRECTOR EXECUTIV, 

                                                   Gheorghe NEACSA  

 

                                                           

ŞEF SERVICIU A.A.A.,                                                                       ŞEF SERVICIU C.F.M.,    

Ionel TOLOS                                                           Dorin ROGOJINARU                              

 

 

 

Întocmit,                                                                                                        Întocmit,

Florin CĂRUNTU                                                                                     Mihaela DRAG