Back

Decizia etapei de încadrare(proiect) Nr. 5445 din 11.08.2023,pentru proiectul: EFICIENTIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA LA UAT COMUNA VISINA, JUDETUL OLT PRIN INSTALAREA DE PANOURI SOLARE FOTOVOLTAICE CU PUTERE DE 300KW, propus a fi amplasat în Visina, nr. CF 5453, judeţul Olt. Titular: UAT VISINA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare: nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul: EFICIENTIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA LA UAT COMUNA VISINA, JUDETUL OLT PRIN INSTALAREA DE PANOURI  SOLARE FOTOVOLTAICE CU PUTERE DE 300KW,   propus a fi amplasat în Visina, nr. CF 5453, judeţul Olt.  

Titular: UAT VISINA

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt din Slatina, str. Ion Moroşanu, nr. 3, judeţul Olt, în zilele de luni - vineri, între orele 900-1400, precum şi la următoarea adresa de internet http://apmot.anpm.ro   

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10  zile de la data afişării anunţului.

                                                                             

Data afişării anunţului: 16.08.2023

Decizia etapei de încadrare(proiect)

Nr. 5445 din 11.08.2023

 

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de  UAT VISINA  cu sediul în  Visina, str. Principala, nr. 86 jud. Olt, înregistrata la A.P.M. Olt cu nr. 5445/07.06.2023, în baza Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Agenția pentru Protecția Mediului Olt decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de analiză tehnică  din data de 11.08.2023, că proiectul: EFICIENTIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA LA UAT  COMUNA VISINA, JUDETUL OLT PRIN INSTALAREA DE PANOURI  SOLARE FOTOVOLTAICE   CU PUTERE DE 300KW”  propus a fi amplasat in Visina, nr. CF 5453, judeţul Olt,       

- nu se supune evaluării impactului asupra mediului.

    Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

·  Proiectul se încadrează în prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, anexa nr. 2, la pct. 3, lit. a);

·  Din analizarea documentaţiei tehnice, verificarea amplasamentului şi completarea Listei de control s-a concluzionat că nu este posibil ca efectul lucrărilor propuse a se realiza să fie semnificativ;

·  Caracteristicile proiectului (localizare, dimensiune, natură ) şi caracteristicile amplasamentului au

indicat că nu este necesară efectuarea evaluării impactului.

·  In urma analizarii criteriilor de selectie din anexa 3, Legea nr. 292/2018, a rezultat:

 

  1. CARACTERISTICILE PROIECTULUI.

Proiectul constă in construirea unei Instalaţii fotovoltaice de producere a energiei electrice  care va fi conectată direct la reţeaua publică de alimentare cu energie, producţia locală fiind determinată printr-un grup de masura  cu contorizare inversă, iar consumul beneficiarului fiind determinat ulterior prin cumul, din mai multe locaţii de consum.

Centrala electrica fotovoltaica este compusa din 268 colectoare solare fotovoltaice, invertoare, tablouri de siguranta si protectie. Un container unde se vor monta echipamentele si se va face legatura printr-un cablu electric cu lungimea de 487 m la LES. Terenul unde se va amplasa centrala electrica fotovoltaica va fi imprejmuita pe o lungime de 191 metri liniari, va avea o poarta pietonala cu lungimea de 1 metru si o poarta auto cu lungimea de 4 metri. Gardul pentru imprejmuire va fi realizat din panouri de gard bordurat galvanizat cu stalpi din 2 sau 2,5 m cu o inaltime de 2 metri. Suprafata unde va fi amplasata centrala electrica fotovoltaica va fi dotata cu sistem de iluminat pe tot perimetrul imprejmuirii si va fi monitorizata cu camere de supraveghere. Suprafata unde se va amplasa centrala electrica fotovoltaica are o suprafata de 1879 mp. Postul de transformare se afla la o distanta de 487 m fata de containerul unde vor fi instalate echipamentele. Constructia va fi de tip container care va avea dubla functionalitate:

  • de adapostirea personalului destinate supravegheri invertoarelor si intretinerea centralei elecrice fotovoltaice;
  • instalarea calculatorului de supraveghere a functionari invertoarelor;
  • instalarea sistemului de supraveghere video a intregului perimetru.

Containerul care va fi instalat va avea propria instalatie de producer a energiei electrice si a energiei termice din surse regenerabile.

Instalaţia fotovoltaică de producere a energiei electrice  va fi conectată direct la reţeaua publică de alimentare cu energie, producţia locală fiind determinată printr-un grup de masura  cu contorizare inversă, iar consumul beneficiarului fiind determinat ulterior prin cumul, din mai multe locaţii de consum. Cantitatea de energie produsă va fi scăzută din cantitatea de energie consumată de beneficiar, compania locală de electricitate plătind pentru kilowatul produs tariful pentru energie verde.

Functionarea instalaţiei fotovoltaica este posibila numai acolo unde exista deja o retea electrica de joasa tensiune, cu care trebuie sa se sincronizeze. Scopul ei este de a introduce energie electrica in reteaua publica de energie electrica. Schema electrica a fost conceputa pentru a lucra intr-o retea trifazica, de 230/400Vac / 50Hz. Puterea instalatiei fotovoltaice distribuite este de 381000 kW.

Racordarea la SEN se va face la LEA 20kV din apropiere prin intermediul unor dipozitive si echipamente specifice ( celula de linie, separatoare  ) realizate intr-un complet unitar

Instalaţia fotovoltaică - va fi constituită din câmpul fotovoltaic şi instalaţia de conversie a energiei de curent continuu în energie de curent alternativ, precum şi suportul pentru modulele fotovoltaice.

Câmpul fotovoltaic – va fi realizat din module fotovoltaice tip MonoSi. Modulele fotovoltaice vor fi fixate pe suporturi special proiectate, care respectă azimutul şi înclinarea necesară la 45º, precum şi cerinţele legate de greutatea ansamblului de module fotovoltaice şi de încărcările suplimentare generate de factorii meteorologici – vânt, zăpadă, chiciură. Suportul este astfel proiectat încât poate fi adaptat la un număr diferit de module fotovoltaice şi este parţial demontabil. Modulele fotovoltaice vor fi fixate pe ramele speciale prin şuruburi şi vor fi interconectate prin cablurile speciale furnizate de producător (1 pentru fiecare modul, de 1,2m). În cazul depăşirii distanţei de 1,2m se pot interconecta unul sau mai multe cabluri, sau se poate confecţiona un singur cablu de lungimea necesară (variantă recomandată). Este necesară prevederea aprovizionării, pentru fiecare suport standard, cu un număr acoperitor de cabluri standard de rezervă sau conectori şi conductor monofilar izolat cu aceleaşi caracteristici cu ale cablurilor de interconectare standard.

Sistemul de conversie – se va realiza prin utilizarea unui invertor  care va respecta cerinţele impuse de compania de electricitate privind calitatea energiei electrice furnizate în reţea şi de parametri rezultaţi din proiectare. Având în vedere cerinţele de proiectare este optimă varianta outdoor a inverto Racordarea la SEN se va face la transformatorul 20 KV / 0,4 KV din apropiere prin intermediul unor dipozitive si echipamente specifice ( celula de linie, separatoare ) realizate intr-un complet unitar .

Trasee de cabluri – Traseele de cabluri de c.a. vor fi realizate subteran, în canal de cablu din beton armat şi acoperământ tip dală marină. Adâncimea canalului de cablu va fi de minim 0,5m, iar cablele vor fi poziţionate la cel puţin 10 cm unul de celălalt.Se poate realiza traseul de cable de c.a. şi prin îngroparea la minim 0,5 m, după ce au fost trase prin ţevi de PE sau PVC, de diametru corespunzător. Traseul de împământare (funie de Cu sau platbandă de oţel) nu se introduce în ţevi de PE, PVC sau în canalul de cable. Acestea se îngroapă la minim 0,8m. Traseele de cable de c.c. se vor realiza aerian, între modulele fotovoltaice şi unde suporturile fotovoltaice sunt apropiate, respectiv îngropat (LES) la minim 1,2m, unde suporturile fotovoltaice sunt distanţate, introduse în ţevi de PE sau PVC, pe traseele propuse în desen.

Traseele de cable de c.a. şi c.c. este recomandabil de a trece la minim 0,5m de orice fundaţie sau platformă.

 Platforme şi fundaţii

Este necesară intreprinderea unor studii geologice în zona amplasamentului propus, rezultatele acestuia trebuind să ducă la următoarele concluzii:

  • Terenul utilizat trebuie să fie stabil, fără fenomene fizico – geologice de instabilitate sau degradare;
  • Stratul de fundare, trebuie să fie bun de la cota -0,9m, încastrarea în acesta a fundaţiei fiind de minim 20cm;
  • Presiunea convenţională pe stratul de fundare trebuie să asigure conform STAS 3300/2-85 de minim 35000daN/m2;
  • Suportul pentru câmpul fotovoltaic şi fundaţia calculată exercită o presiune de 1050 daN/m2, deci solul pentru fundare la cota de -1m, va trebui să asigure o presiune convenţională de minim, conform STAS 3300/2-85, de 31000daN/m2.

 

Structura suportului trebuie să răspundă la următoarele cerinţe principale:

  • să fie aptă de a fi utilizată potrivit scopului pentru care a fost prevăzută, ţinând seama de durata ei de viaţă şi cheltuielile antrenate. Suportul se încadrează în Clasa 4 - Clădiri temporare, clădiri agricole, clădiri pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieţi omeneşti în caz de avariere la cutremur, conform Codului de proiectare „Bazele proiectării structurilor în construcţii", indicativ CR 0-3005;
  • să reziste la efectele tuturor acţiunilor în timpul execuţiei şi exploatării şi să aibă o durabilitate corespunzătoare;
  • să nu fie grav avariată sau distrusă de evenimente ca explozii, şocuri, seism sau consecinţe ale erorilor umane.

În acest sens s-au avut în vedere următoarele:

  • eliminarea, evitarea sau reducerea degradărilor potenţiale la care poate fi expusă construcţia;
  • alegerea unui tip de structură puţin sensibilă la pericole potenţiale ;
  • adoptarea unor legături adecvate între elementele structurii.

Construcţii tehnologice

 Se propune realizarea unei construcţii cu dublă funcţionalitate:

  • adăpostirea personalului destinat supravegherii şi întreţinerii centralei fotovoltaice;
  • instalarea calculatorului de supraveghere a funcţionării invertoarelor şi de semnalizare a avariilor instalaţiei şi a alarmelor de intruziune.

Constructia va fi de tip container care va fi prevazuta cu propria instalatie de producere a energiei electrice si a energiei termice din surse regenerabile:

Producere curent electric : panouri fotovoltaice ;

Intregul perimetru va fi imprejmuit cu gard de plasa si va fi monitorizat cu un sistem de camere video.

Iluminatul va fi asigurat cu lampadare ce vor folosi energie electrica produsa din sursa regenerabila .

  Suportul pentru câmpul fotovoltaic

Pentru obţinerea unei producţii nominale   se vor utiliza module fotovoltaice cu următoarele caracteristici:

  • înclinaţia acestora (45°),
  • modul de interconectare,
  • evaluarea încărcărilor la acţiunea vântului conform Codului de proiectare NP-082-04 topografia terenului.

Structura suportului trebuie să răspundă la următoarele cerinţe principale:

  • să fie aptă de a fi utilizată potrivit scopului pentru care a fost prevăzută, ţinând seama de durata ei de viaţă şi cheltuielile antrenate. Suportul se încadrează în Clasa 4 - Clădiri temporare, clădiri agricole, clădiri pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieţi omeneşti în caz de avariere la cutremur, conform Codului de proiectare „Bazele proiectării structurilor în construcţii", indicativ CR 0-2005;
  • să reziste la efectele tuturor acţiunilor în timpul execuţiei şi exploatării şi să aibă o durabilitate corespunzătoare;
  • să nu fie grav avariată sau distrusă de evenimente ca explozii, şocuri, seism sau consecinţe ale erorilor umane.

În acest sens, s-au avut în vedere următoarele:

• eliminarea, evitarea sau reducerea degradărilor potenţiale la care poate fi expusă construcţia;

• alegerea unui tip de structură puţin sensibilă la pericole potenţiale ;

• adoptarea unor legături adecvate între elementele structurii.

Pentru satisfacerea tuturor acestor cerinţe, s-au ales în mod corespunzător materialele, concepţia şi alcătuirea tuturor detaliilor constructive şi s-au specificat tehnologiile adecvate pentru exploatarea construcţiei.

Sistemul de monitorizare – invertorul propus poate fi conectat la o staţie de supraveghere (caluculator PC) prin interfaţă RS 485, ETHERNET sau USB.

Invertorul are un Data Logger integrat, care stochează parametri de funcţionare ai acestuia. Aceşti parametri pot fi afişaţi pe displayul local al invetorului. Capacitatea de stocare a controlerului asigură înregistrarea principalilor parametri de funcţionare, la un interval de 5 minute, timp de un an de funcţionare.

De asemenea invertorul are conectori externi pentru conectarea opţională a unui senzor de radiaţie solară şi a unui senzor de temperatură externă.

Afişajul invertorului are dimensiunile 128 x 64 pixeli şi poate fi accesat de pe panoul frontal al invertorului prin intermediul tastelor localizate sub display.

Parametri invertorului pot fi vizualizaţi prin intermediul unui soft furnizat de producător; acest program realizează vizualizarea conţinutul înregistrărilor realizate de Data Logger (producţia de energie, tensiune, curent, radiaţie globală, etc) într-un mod foarte intuitiv şi simplu. Datele pot fi descărcate de la invertor, pe acelaşi calculator, prin intermediul unei interfeţe a invertorului. Având în vedere distanţele relativ mari dintre locaţiile invertorului şi clădirea tehnologică în care se va instala staţia de monitorizare, conectarea data logger-elor la aceasta se va face prin interfaţă RS485 (la 2 fire). La staţia de monitorizare toate conexiunile RS485 necesită o interfaţă de conectare la unul din porturile calculatorului

 b)  cumularea cu alte proiecte existente si/sau aprobate – nu este cazul.

 c)   utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității:

Resursele naturale care pot fi utilizate in cadrul procesului de executie sunt:

- nisipul utilizat la realizarea patului de asezare a conductelor achizitionat de la

balastierele autorizate din zona;

- agregatele naturale utilizate la realizarea stratului de uzura a strazilor nemodernizate,

- apa pentru umectarea spatiilor de lucru când condițiile meteorologice impun acest

lucru; folosită la udarea umpluturii in vederea realizarii gradului de compactare necesar;

- apa va fi adusa cu cisterna de la reteaua de apa existenta in zona;

- nu va fi utilizata apa din cursuri naturale si nu vor fi executate foraje pentru acest scop

Acestea se vor procura de la unitățile specializate din zonă.

d)   Producţia de deşeuri.

In faza de constructie-montaj deseurile preconizate pot fi clasificate astfel :

-             menajere si/sau asimilabile acestora ;

-             deseuri din materiale de constructie

-             plastic (din ambalaje, cabluri etc.)

-          metalice ( de la armaturi si utilajele de pe santier ale caror piese se pot

defecta)

-             anvelope, acumulatori ;

-             uleiuri uzate, alte produse petroliere ;

-             hartie,carton ( din activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier .

Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate, in conditii de siguranta, in conformitate cu legislatia in vigoare . Astfel, se va amenaja un spatiu pentru colectarea selectiva a deseurilor pe timpul organizarii de santier ( PET, Hartie/carton, menajer, metalice ). Evidenta deseurilor se va intocmi cu respectarea prevederilor HG nr. 856/2002.

- lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi

naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate;

           Deşeuri clasificate conform deciziei comisiei din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei

2000/ 532/ CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/ 98/ CE a

Parlamentului European şi a Consiliului

Grupa 17 deşeuri de construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din situri contaminate)

17 01 01 Beton

17 03 02 Asfalturi

17 05 04 Pământ

           Grupa 20 deşeuri minicipale (deşeuri menajere şi deşeuri asimilabile provenite din comerţ,

industrie şi instituţii) inclusiv fracţiuni colectate separat

20 01 01 hârtie şi carton

20 01 02 sticlă

20 01 11 materiale textile

20 01 28 vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini

20 01 38 lemn

20 01 39 materiale plastice

 

- programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate;

- planul de gestionare a deşeurilor;

Gospodărirea substanţelor si preparatelor chimice periculoase.

e) poluarea și alte efecte nocive: emisiile, zgomotul şi vibraţiile sunt cele produse prin funcţionarea utilajelor specifice în perioada lucrărilor.

f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice: nu este cazul.

g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): nu este cazul.

2. AMPLASAREA PROIECTULUI.

a)  utilizarea actuală și aprobată a terenurilor:

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale

 (inclusiv solul, terenurilor, apa si biodiversitatea) din zona și din subteranul acesteia: nu este cazul.

c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor zone:

  1.   zone umede, zone riverane, guri ale râurilor: nu este cazul.

        ii)  zone costiere și mediul marin: nu este cazul.

        iii) zonele montane şi forestiere:  nu este cazul.   

       iv) rezervaţii și parcuri naturale:  nu este cazul.

        v)  zone clasificate sau protejate de dreptul național; zone Natura 2000 desemnate de statele

        membre în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE: nu este cazul.   

        vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului

        prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel 

        de cazuri: nu este cazul.

        vii) zonele cu o densitate mare a populației: nu este cazul;

        viii) peisaje si situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: nu este

        cazul. In zona amplasamentului parcului fotovoltaic nu au fost identificate situri arheologice,

        retele de utilitati care sa fie afectate de proiect, zone protejate sau terenuri care fac apartin unor

        institutii care fac parte din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.

  1. TIPURILE SI CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENŢIAL.

Protectia calitatii apelor

Obiectivul realizat nu produce şi nu evacuează ape uzate de nici un fel.

Se va asigura si pastra curatenia in incinta organizarii de santier.

Protectia aerului

In perioada lucrarilor de construire, principalele surse de poluare ale aerului le reprezinta utilajele din sistemul operational participant (buldozere, sapatoare de sant, lansatoare, autocamioane de transport), echipate cu motoare termice care, in urma arderii combustibilului lichid, evacueaza gaze de ardere specifice (gaze cu continut de monoxid de carbon, oxizi de azot si sulf, particule in suspensie si compusi organici volatili metanici). Impactul gazelor de ardere provenit de la motoarele utilajelor asupra aerului atmosferic este practic nesemnificativ, el incadrandu-se in fondul general al admisiei permise.

Utilajele implicate in realizarea lucrarii au revizia tehnica efectuata si nu prezinta o posibila sursa majora de poluare.Limitarea preventiva a emisiilor din autovehicule se face prin conditiile tehnice impuse la omologarea acestora si pe toata durata de utilizare a acestora, prin inspectiile tehnice periodice obligatorii.

In timpul executiei lucrarilor sunt utilizate utilaje si masini omologate ale caror motoare elimina in atmosfera cantitati de gaze care se inscriu in limitele legale.

Prin proiect au fost luate masuri de limitare a emisiilor in atmosfera prin:

  • mentinerea presiunii de operare si inregistrarea fluctuatiilor de presiune;
  • verificarea periodica a starii izolatiei de protectie anticoroziva;
  • verificarea periodica a calitatii fluidelor transportate privind compozitia si agresivitatea chimica

 

Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

           Principalele surse de zgomot şi vibratii sunt: utilajele de săpat şi mijloacele de transport. Toate sursele de zgomot se înscriu în limitele admisibile (90dB) pentru zgomote de tip industrial, lucrarea încadrîndu-se în condiţiile prevăzute de STAS 6156/84 (Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social - culturale. Limite admisibile şi para-metri de izolare acustică).      Lucrările efectuate pentru realizarea proiectului nu sânt surse de vibraţii.

           Zgomotul produs de utilaje, conform prevederilor din literatura de specialitate sunt:

                                    - excavator     - 78dB(A);

                                    - basculantă    - 70dB(A);

                                    - compactor    - 80dB(A);

Nivelul de zgomot produs de funcţionarea simultană a acestor surse este de 83,7dB(A). Aportul perioadelor de execuţie a amplasamentului la poluarea fonică a zonei este nesemnificativă.

La desfăşurarea lucrărilor se va urmări perioada zilei în care se va lucra, respectându-se orele de somn şi de odihnăile pe care se lucrează, conform legislaţiei în vigoare.

Protectia  solului si subsolului

Panourilor fotovoltaice nu sunt surse de poluanti pentru sol, subsol si pânze freatice. Avand in vedere faptul ca afectarea solului are un caracter provizoriu (numai pe perioada executiei) si ca lucrarile vor determina o buna stabilitate a solului prin reducerea eroziunilor, consideram ca impactul asupra factorului de mediu sol este nesemnificativ.

La executarea lucrărilor şi în cazul unor intervenţii în timpul exploatării, stratul vegetal de pământ de pe traseul conductelor va fi decopertat de pe întregul culoar de lucru şi depozitat separat, iar la încheierea lucrărilor se reface stratul vegetal la gradul avut înainte de începerea acestora.

Un factor de poluarea solului şi subsolului sunt scurgerile accidentale de la mijloacele de transport şi de la utilajele acţionate de motoare cu ardere internă.

Nu vor fi admise accesul utilajelor şi mijloacelor de transport care au defecţiuni ce produc scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi. În cazul unor scurgeri locale , accidentale, se va asigura colectarea urgentă a materialului afectat, după presarea cu material absorbent -nisip sau rumeguş; materialul colectat se va stoca temporar în recipienţi metalici în vederea evacuării din obiectiv.

Nu se va permite depozitarea pe terenul obiectivului a deşeurilor de natură solidă de orice fel, acestea vor fi colectate în pubele din PVC. Se face precizarea că lucrările pentru execuţia şi întreţinerea Instalaţiei fotovoltaice de producere a energiei electrice nu afectează solul şi subsolul.

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

            Pentru activităţile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activităţi, deşi au un uşor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt .

            Pe termen scurt, în cazul impactului indirect – este rezultatul activităţilor de transport al materialelor de construcţii, a utilajelor, deşeurilor şi a personalului în vederea susţinerii etapelor de amenajare şi construcţie . Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activităţi presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat

            Instalarea obiectivului de investitie nu va avea un impact asupra speciilor de pasari.

            Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activităţilor de transport al materialelor de construcţii, a utilajelor, deşeurilor şi a personalului în vederea susţinerii etapelor de amenajare şi construcţie . Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activităţi presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat .

            Impactul organizarii de santier va fi nesemnificativ in zona de studiu .

            Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim pana la eliminarea impactului vizat. Titularul proiectului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare .

Principala mãsurã care trebuie luatã este evitarea tasãrii terenului In faza de construcţie prin deplasarea utilajelor grele , numai pe suprafetele aprobate.

Pentru o refacere cât mai rapidã a solului afectat In faza de construcţie se recomandã ca In cazul executãrii şanţurilor, materialul rezultat sã fie depozitat pe orizonturi pedologice, urmând ca reconstrucţia habitatului afectat sã se facã cu respectarea strictã a reaşezãrii solului In funcţie de orizonturile pedologice iniţiale.

Este important ca in zonele in care se vor efectua decopertãri, stratul de sol fertil, care conține și stratul vegetal preexistent, sã fie pãstrat In imediata apropiere a zonelor de unde a fost extras. Odatã cu incheierea lucrãrilor de amenajare și construcție , stratul de sol fertil va fi folosit la ecologizare.

Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Obiectivele de interes public, monumente istorice, de arhitectură, diverse aşezăminte, zone de interes tradiţionanal, construcţii, etc., nu sânt afectate de lucrările pentru execuţia şi întreţinerea instalaţiei.

Se vor monta panouri avertizoare cu privire la pericolele existente in zona  amplasamentului.

Se vor utiliza echipamentele de protectie

a) importanta și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi  afectată):  Impactul este local, cu durata limitata, numai in zona frontului de lucru, prin implementarea proiectului nu se va schimba funcţiunea zonelor invecinate sau activităţile ce se desfăşoară in vecinătatea amplasamentului

b)  natura impactului: Pe perioada de derulare a proiectului va exista un impact redus, pe termen scurt, în ceea ce priveşte zgomotul, doar la nivelul amplasamentului. De asemenea, vor exista emisii temporare

impact temporar, asupra atmosferei de la utilajele ce vor fi folosite pentru realizarea obiectivelor.

In perioada de operare, nu exista echipamente generatoare de zgomot

c)  natura transfrontaliera a impactului: proiect fără impact transfrontalier, iar impactul asupra mediului se manifesta numai in incinta  zonei de amplasarea a parcului fotovoltaic.

d) intensitatea și complexitatea impactului:

In faza de executie impactul va fi redus, lucrarile in cauza fiind de complexitate redusa, nefiind necesare tehnici si echipamente complexe de executie.

-In faza de functionare impactul va fi nesemnificativ, cantitatea de deseuri rezultata va fi minimizata, intrucat kiturile de panouri fotovoltaice reprezinta o tehnologie moderna de productie energie electrica, fara emisii directe ori indirecte, fara surse de zgomot si vibratii si fara a afecta apele de suprafata sau subterane.

e)  probabilitatea impactului:

In faza de executie tinand cont de complexitatea redusa a proiectului si de tehnica de realizare lucrari, simpla si noninvaziva, asupra mediului, datorita utilizarii de produse prefabricate si doar montate la fata locului, impactul va fi redus.

In faza de functionare a proiectului de asemenea activitatea propriu zisa desfasurata pe amplsament si faptul ca deseurile rezultate sunt nepericuloase genereaza un impact nesemnificativ asupra mediului.

f)  debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului:

In faza de executie impactul va fi pe termen scurt, de la data inceperii lucrarilor si va avea un caracter temporar, pe durata executiei anumitor lucrari. Impactul este reversibil fara a solicita masuri speciale.

In faza de functionare impactul va fi nesemnificativ prin activitatea de productie energie verde din energie solara.

g)  cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente si/sau aprobate: nu este cazul.

h)  posibilitatea de reducere efectivă a impactului prin respectarea următoarelor condiții de realizare a proiectului: Se vor lua masurile necesare de protectie si control a lucrarilor de amenajare si exploatare a instalatiilor astfel incat sa se asigure protectia mediului inconjurator conform prevederilor legislatiei in vigoare.

 LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER:

Organizarea santierului, pe fiecare amplasament, este impusa de actiunea particularitkilor
procesului de productie in constructii. In acest capitol sunt prezentate pe scurt, activitkile de
selectare și achizitionare a amplasamentului, proiectare, finantare și organizare a lucrarilor de
amenaj are a santierului, asigurarea spatiilor de servire a personalului, realizarea cailor de
comunicatii, a surselor și retelelor de alimentare cu

 Organizarea de șantier se realizeaza la inceputul perioadei de executie și trebuie indeplinite
urmatoarele:
o Amplasare panou de informare conform constructiei;
o Imprejmuirea spatiului organizkii santierului cu bandd de avertizare și depozitarea
materialelor ;
Inchirierea de toalete ecologice pentru muncitori;
inchirierea de containere tip vestiar, care va fi prevazut cu pachet PSI si cu contor,
deasemenea va avea prevazut cablu pentru racord electric pentru 50m.
Racordul electric cu aviz de la distribuitorul de energie electrica.
La inceperea lucrarilor se va monta la loc vizibil (sa poata fi citit dinspre drumul de acces),
panoul de identificare a investitiei care va avea dimensiunile minime 60x90 cm.
• ASIGURAREA SI PROCURAREA DE MATERIALE SI ECHIPAMENTE
            Pentru fluidizarea procesului de productie si inlaturarea timpilor morti se va avea
permanent in vedere asigurarea la timp cu materiale a santierului, pe faze de executie, a
semifabricatelor, precum si asigurarea cu mijloace de productie indispensabile pentru lucrarile ce
se efectueaza (bormașina rotopercutoare, polizor unghiular, aparat de sudura electric). Materialele
(sub forma de semifabricate) ce se vor pune in opera se vor procura de la furnizorii locali avandu-
se in vedere ca aceste materiale vor fi verificate calitativ si cantitativ si vor fi insotite de certificate
de calitate si buletine de analiza. Mortarele si betoanele vor fi aduse numai de la statii de betoane
autorizate. Materialele se vor depozita functie de volum, valoare, caracteristici fizico-chimice.
            Materialele care au o anumita perioada de garantie se vor pune in opera dupa regula ultimul venit primul folosit. Este interzisa depozitarea oricaror materiale pe domeniul public.

            Rampă special pentru depozitarea conductelor din polietilenă

 

II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit că nu este necesară efectuarea evaluării adecvate sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului  nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare.

 

III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit că nu este necesară efectuarea evaluării  impactului asupra corpurilor de apă sunt următoarele: nu se încadreaza în prevederilor art. 48 şi 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Condiţiile de realizare a proiectului:

a)  Respectarea proiectului care a stat la baza avizării, respectiv a memoriului prezentat în documentaţia de susţinere a solicitării. Orice modificare a acestuia, care poate avea efecte semnificative asupra mediului, se va notifica la A.P.M. Olt. Notificarea se va realiza obligatoriu înainte de modificarea proiectului.

b)  Respectarea legislaţiei de mediu în vigoare.  In perioada de executie a proiectului se vor lua toate masurile care se impun pentru evitarea poluarii atmosferei, solului, apelor subterane, pentru protectia tuturor factorilor de mediu si se vor lua masuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.

c)  Începerea lucrărilor de execuţie este permisă numai după obţinerea  tuturor avizelor impuse prin      Certificatul de Urbanism şi de către membrii Comisiei de Analiză Tehnică (act de reglementare DSP):

Perimetrul afectat de lucrări poate fi susceptibil de potențial arheologic, existând posibilitatea ca în urma unor lucrări de construire, excavări, exploatări, amenajari, etc. sa fie evidențiate eventuale urme ale manifestărilor umane(descoperiri de vestigii arheologice, pentru care titularul investiției are obligația de a opri lucrările și de a informa de urgență Direcția Județeană pentru Cultură Olt, conform art. 5(10) și art. 6 din O.G. nr. 43/2000, pentru a se lua măsurile de protejare a patrimoniului arheologic evidențiat întâmplător.

d)  Deşeurile rezultate, indiferent de natura lor, se vor gestiona în conformitate cu prevederile

OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor.

         e)  Respectarea prevederilor Ordinul MS 119/2014 pentru aprobarea normelor de igiena si sanatate publica  privind mediul de viata al populatiei.

f)  Respectarea prevederilor legale  privind limita  maximă admisă a zgomotului. Activitatea se va desfăşura fără să creeze disconfort vecinătăţilor.

g)  Se va reface cadrul natural afectat în timpul execuţiei lucrărilor. În cazul în care se constată o

degradare a terenului, vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.

h) La finalizarea lucrarilor se va notifica A.P.M. Olt pentru intocmirea procesului verbal pentru verificarea respectarii prevederilor deciziei etapei de incadrare, conform prevederilor Anexei V, art. 43, alin.(3) si (4) din din Legea nr. 292/2018  privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. 

 

. ♦  Informarea şi participarea publicului în procedura derulată.

A.P.M. Olt a asigurat accesul liber al publicului la informaţie prin:

-  publicarea anunţului privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu în ziarul Eveniment de Olt din  19.07.2023  , afişare la sediul Primăriei Visina  în 19.07.2023;

- publicarea anunţului privind decizia etapei de încadrare în ziarul Eveniment de Olt 11.08.2023 afişare la sediul Primăriei Visina   11.08.2023

- afişarea anunțului privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu, a anunţului privind decizia etapei de încadrare şi a draftului deciziei etapei de încadrare pe pagina de internet şi la sediul A.P.M. Olt;

- Documentaţia de susţinere a solicitării a fost accesibilă spre consultare de către public, pe toată durata derulării procedurii, la sediul A.P.M. Olt;

- În perioada legală privind procedura de consultare a publicului nu au fost înregistrate observaţii legate de proiect.    

 

Răspunderea pentru corectitudinea informațiilor puse la dispoziția autorității competente pentru protecția mediului și a publicului revine în întregime titularului.         

 

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.

 

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

            Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

            Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

            Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

            Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

                                                 

                                               DIRECTOR EXECUTIV, 

                                                Gheorghe  NEACŞA

 

                                                                         

p.ŞEF SERVICIU A.A.A.,                                                                ŞEF SERVICIU C.F.M.,    

Ionel TOLOS                                                                                        Dorin ROGOJINARU

 

                              

Întocmit,                                                                                                             Întocmit,

   Anca Truta                                                                                                        Mihaela DRAGĂ