APM Olt

   Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare: nu se supune evaluării impactului asupra mediului în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul: MODERNIZARE STRADA REGELE FERDINAND, MODERNIZARE STRADA PROF. MIRCEA BOTEZ, MODERNIZARE STRADA GRIGORE ALEXANDRESCU (ZONA BALAST), propus a fi propus a fi amplasat în  Slatina județul Olt

Titular: DASIP SLATINA   .  

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt din Slatina, str. Ion Moroşanu, nr. 3, judeţul Olt, în zilele de luni-vineri, între orele 9⁰⁰-14⁰⁰, precum şi la următoarea adresa de internet http://apmot.anpm.ro   

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10  zile de la data afişării anunţului.

    Data afişării anunţului: 11.09.2023

DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE (proiect)
Nr. 7126 din 07.09.2023

  

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de DASIP Slatina din Slatina, str. Draganesti, nr. 25A, județul Olt, înregistrată la A.P.M. Olt cu nr. 6896, nr. 6897, 6898  din 18.07.2023, în baza Legii nr. 292/2018  privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, si a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului  nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările si completările ulterioare,  Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 07.09.2023, că proiectul „MODERNIZARE STRADA REGELE FERDINAND, MODERNIZARE STRADA PROF. MIRCEA BOTEZ, MODERNIZARE STRADA GRIGORE ALEXANDRESCU (ZONA BALAST)”, propus a fi amplasat în UAT Slatina județul Olt,

- nu se supune evaluării impactului asupra mediului.

Justificarea prezentei decizii:

            I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

·  Proiectul se încadrează în prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, anexa nr. 2, la pct. 10, lit. b);

·  Din analizarea documentaţiei tehnice, verificarea amplasamentului şi completarea Listei de control s-a concluzionat că nu este posibil ca efectul lucrărilor propuse a se realiza să fie semnificativ;

·  Caracteristicile proiectului (localizare, dimensiune, natură ) şi caracteristicile amplasamentului au

indicat că nu este necesară efectuarea evaluării impactului.

·  In urma analizarii criteriilor de selectie din anexa 3, Legea nr. 292/2018, a rezultat:

 

1. Caracteristicile proiectului

a) dimensiunea şi concepţia întregului proiect

Strada Regele Ferdinand este situata la intersectia cu strada Dealul Viilor in paralel cu strada Profesor Mircea Botez.

În prezent sistemul rutier este format din balast si argila prafoasa-nisipoasa.

 

Traseul in plan

Se urmărește traseul existent, pentru prevenirea angajării unor lucrări foarte costisitoare şi ocupării unor suprafețe de teren ce nu au folosință de străzi și nu aparțin domeniului public. Traseul proiectat are în vedere o ușoară îmbunătățire a elementelor geometrice existente.

Având în vedere traseul liniar al sectoarelor de stradă nu a fost cazul amenajării de supralărgiri și supraînălțări.

 

În profil longitudinal drumul urmărește linia terenului existent.

Linia roșie copiază linia terenului existent.

S-a avut în vedere racordarea la capetele sectoarelor de stradă la cota existentă a străzii cu care se face intersecția.

 

Profil transversal

Se va pleca de la următorul profil transversal tip:

- parte carosabilă: 3,00m sau 3,50m;

- pantă unică – 2,50%;

- încadrare cu bordura mare pe ambele părți și apoi trotuare;

Având în vedere că prezentul proiect tratează reabilitare unor zone existente, elementele proiectate, precum și lățimile acestora s-au stabilit pe baza celor existente.

Se vor respecta astfel dimensiunile reprezentate pe planurile de situație și profilele transversale curente.

 

Structura rutieră va fi aceeași atât pentru partea carosabilă cât și pentru zonele de parcare:

Pentru zonele cu îmbrăcăminte existentă din beton de ciment:

• 4.00 cm BA 16 rul 50/70 conform SR EN 13108-1:2006; SR EN 13108-1:2006/AC:2008 (BA16 conform AND 605-2016);
• 6.00 cm strat de legatură BAD22.4;
• 20.00 cm strat de bază din piatră spartă;
• 20.00 cm strat de fundatie din balast

Trotuarele noi se vor executa cu următorul sistem constructiv:

• 3 cm BA8;
• 10 cm beton de ciment C12/15;
• 15 cm strat de balast;

   Trotuarele noi se va încadra spre partea carosabila cu borduri prefabricate din beton  de ciment, de 20 x 25  cm  si cu borduri prefabricate din beton de ciment de 10 x15  cm , spre spatii verzi. 

Toate tipurile de amenajare a suprafețelor sunt reprezentate distinct pe planul de situație (conform legendă) și se regăsesc detaliate și în Tabelul nr. 1 - Detaliere suprafețe amenajate anexat.

 

Scurgerea apelor se va realiza prin pantele părții carosabile către borduri și apoi către gurile de scurgere existente.

Colectarea apelor in lungul drumului se face la marginea carosabilului, la bordurile prefabricate din beton 20x25cm.

Apele pluviale vor fi preluate de către canalizarea subterană existentă și de către gurile de scurgere noi, care în final va avea în componență canalul colector, gurile de scurgere, căminele colectoare cu racorduri la gurile de scurgere.

Gurile de scurgere noi pentru captarea apelor pluviale vor fi din PEHD, cu diametru DN400 cu depozit de sedimente, prevăzute cu placă din beton cu ramă și grătar din fontă, clasa D400, cu sistem antifurt, iar racordul (legătura) cu căminele de vizitare va fi din PVC-KG DN160 cu panta de 2%. Gurile de curgere vor fi amplasate la marginea părții carosabile, lângă borduri. Apele colectate prin gurile de scurgere se dirijează spre căminele colectoare amplasate în apropiere. Racordarea țevilor la căminul de vizitare se va face prin intermediul pieselor de trecere speciale care să asigure o etanșietate corespunzătoare. Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasat pe verticală încât oglinda apei reținută de sifon să fie la o adâncime H cel puțin egală cu adâncimea de îngheț cf. prevederilor STAS 6701. După caz, se vor utiliza tuburi prelungitoare (tub telescop) pentru gurile de scurgere.

De asemenea se va avea în vedere ridicarea la cotă a căminelor de vizitare și a căminelor de racord existente prin înlocuirea plăcii din beton armat cu ramă și capac din fontă, clasa D400. Rama cu capac va fi poziționată cu 4 cm mai sus față de placa din beton pentru realizarea stratului astfaltic de uzură.

Amplasarea exactă a caminelor de colectare și a gurilor de scurgere se va detalia după începerea lucrărilor de săpătură și indentificare căminelor de canalizare existente.

 

Siguranța circulației se realizează atât pe perioada de execuție prin semnalizarea rutieră a punctelor de lucru cât și pe perioada de exploatare, conform legislației în vigoare.

Ca semnalizare orizontală, se vor realiza marcaje longitudinale limita dintre carosabil și acostamente precum și marcaj axial de separare a sensurilor de circulație, pe toată lungimea sectoarelor de drum.

Se vor monta și indicatoare rutiere noi, conform planurilor de situație, detaliate și în Tabel nr. 2 – Semnalizare verticală.

Indicatoarele vor răspunde cerințelor de avertizare, reglementare, orientare și informare și se vor executa la dimensiunile prevăzute în SR 1848/1-2011.

Lucrările de marcaj și semnalizare se vor executa în conformitate cu SR 1848/1-7.

 

Strada Profesor Mircea Botez este situata la intersectia cu strada Dealul Viilor.

În prezent sistemul rutier este format din balast, pamant si macadam.

 

Traseul in plan

La proiectarea lucrărilor de  modernizare a drumului s-au reconsiderat elementele geometrice existente ale racordărilor în plan cu adoptarea unor elemente superioare celor existente acolo unde a fost posibil, corespunzătoare vitezei de proiectare adoptate, cu respectarea prevederilor STAS 863.

Lucrările proiectate se încadrează pe cât posibil în traseul existent al drumului.

 

În profil longitudinal drumul urmărește linia terenului existent.

În profil longitudinal linia roșie s-a așezat astfel încât să se copieze alura profilul existent. Excepție fac zonele cu cote impuse (intersecțiile cu alte drumuri, etc).

Având în vedere că pasul de proiectare este de 20 de m, în situațiile în care diferența între cota proiectată și nivelul terenului din profilului longitudinal nu corespunde întocmai grosimii structurii rutiere, se va lua ca referință profilul transversal tip.

Profil transversal tip 1

Se va pleca de la următorul profil transversal tip:

- parte carosabilă: 5,50m;

- pantă transversală în acoperiș – 2,50%;

- încadrare cu bordura mare pe ambele părți și apoi trotuare încadrate spre spații verzi cu bordură mică 10x15cm.

Profil transversal tip 2

Se va pleca de la următorul profil transversal tip:

- parte carosabilă:  4,50m;

- pantă unică – 2,50%;

- încadrare cu bordura mare pe ambele părți și apoi trotuare încadrate spre spații verzi cu bordură mică 10x15cm.

Profil transversal tip 3

Se va pleca de la următorul profil transversal tip:

- parte carosabilă:  5,00m;

- pantă transversală în acoperiș – 2,50%;

- încadrare cu bordura mare pe ambele părți și apoi trotuare încadrate spre spații verzi cu bordură mică 10x15cm.

   Profilele transversale tip 1, respectiv tip 2 se aplica pe str. Prof. Mircea Botez tronson I, iar profilul transversal tip 3 se aplică pe str. Prof. Mircea Botez tronson II, conform Tabel 1 – Detaliere profile tip.

Având în vedere că prezentul proiect tratează reabilitarea unor zone existente, elementele proiectate, precum și lățimile acestora s-au stabilit pe baza celor existente.

Se vor respecta astfel dimensiunile reprezentate pe planurile de situație și profilele transversale curente.

 

Structura rutieră pentru partea carosabilă va fi:

• 4.00 cm BA 16 rul 50/70 conform SR EN 13108-1:2006; SR EN 13108-1:2006/AC:2008 (BA16 conform AND 605-2016);
• 6.00 cm strat de uzură BAD22.4 leg. 50/70;
• strat de baza din piatră spartă, 20.00 cm;
• strat de fundație din balast, 20.00 cm;
• săpătură.

Trotuarele noi se vor executa cu următorul sistem constructiv:

• 3 cm BA8;
• 10 cm beton de ciment C12/15;
• 15 cm strat de balast.

   Trotuarele noi se va încadra spre partea carosabila cu borduri prefabricate din beton  de ciment, de 20 x 25  cm  si cu borduri prefabricate din beton de ciment de 10 x15  cm , spre spatii verzi. 

Toate tipurile de amenajare a suprafețelor sunt reprezentate distinct pe planul de situație (conform legendă) și se regăsesc detaliate și în Tabelul nr. 1 - Detaliere profile tip anexat.

 

Scurgerea apelor se va realiza prin pantele părții carosabile către borduri și apoi către gurile de scurgere existente.

Colectarea apelor in lungul drumului se face la marginea carosabilului, la bordurile prefabricate din beton 20x25cm.

Apele pluviale vor fi preluate de către canalizarea subterană existentă prevăzută cu guri de scurgere noi, care în final va avea in componenta canalul colector, gurile de scurgere, caminele colectoare cu racorduri la gurile de scurgere.

Gurile de scurgere noi pentru captarea apelor pluviale vor fi din PEHD, cu diametru DN400, cu depozit de sedimente, prevazute cu placă din beton cu ramă și grătar din fonta clasa D400, cu sistem antifurt, iar racordul (legatura) cu căminele de vizitare va fi din PVC-KG, DN160, cu panta de 2%.Gurile de scurgere vor fi amplasate la marginea parții carosabile, langă borduri. Apele colectate prin gurile de scurgere se dirijeaza spre caminele colectoare, amplasate in apropiere.      Racordarea țevilor la căminul de vizitare se va face prin intermediul pieselor de trecere speciale  care să asigure o etanșeitate corespunzatoare.                                                                                          

Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasat pe verticală încat oglinda apei reținută de sifon să fie la o adâncime H cel puțin egală cu adâncimea de ingheț cf. prevederilor STAS 6701. După caz, se vor utiliza tuburi prelungitoare (tub telescop) pentru gurile de scurgere.

De asemenea se va avea în vedere ridicarea la cotă a căminelor de vizitare și a căminelor racord existente prin înlocuirea plăcii din beton armat cu ramă și capac din fontă, clasa D400. Rama cu capac va fi pozitionată cu 4 cm mai sus față de placa din beton pentru realizarea stratului astfaltic de uzură.

Amplasarea exactă a caminelor de colectare și a gurilor de scurgere se va detalia după începerea lucrărilor de săpătură și indentificare căminelor de canalizare existente.

Siguranța circulației

Se realizează atât pe perioada de execuție prin semnalizarea rutieră a punctelor de lucru cât și pe perioada de exploatare, conform legislației în vigoare.

Ca semnalizare orizontală, se vor realiza marcaje longitudinale limita dintre carosabil și acostamente precum și marcaj axial de separare a sensurilor de circulație, pe toată lungimea sectoarelor de drum.

Se vor monta și indicatoare rutiere noi, conform planurilor de situație, detaliate și în Tabel nr. 2 – Semnalizare verticală.

Indicatoarele vor răspunde cerințelor de avertizare, reglementare, orientare și informare și se vor executa la dimensiunile prevăzute în SR 1848/1-2011.

Lucrările de marcaj și semnalizare se vor executa în conformitate cu SR 1848/1-7.

Strada Grigore Alexandrescu este situata in proximitatea intersectiei dintre strada Grigore Alexandrescu si strada Lacului .

În prezent structura rutiera se prezinta sub forma unui strat din balast contaminat in grosime de aproximativ 10-15 cm.

Traseul in plan

La proiectarea lucrărilor de  modernizare a drumului s-au reconsiderat elementele geometrice existente ale racordărilor în plan cu adoptarea unor elemente superioare celor existente acolo unde a fost posibil, corespunzătoare vitezei de proiectare adoptate, cu respectarea prevederilor STAS 863.

Lucrările proiectate se încadrează pe cât posibil în traseul existent al drumului.

În profil longitudinal

În profil longitudinal linia roșie s-a așezat astfel încât să se copieze alura profilul existent. Excepție fac zonele cu cote impuse (intersecțiile cu alte drumuri, etc).

Având în vedere că pasul de proiectare este de 20 de m, în situațiile în care diferența între cota proiectată și nivelul terenului din profilului longitudinal nu corespunde întocmai grosimii structurii rutiere, se va lua ca referință profilul transversal tip.

Profil transversal

Se va pleca de la următorul profil transversal tip:

- parte carosabilă: 4.00 m;

- pantă transversală unică– 2,50%;

- încadrare cu bordura mare pe ambele părți și apoi trotuare.

Având în vedere că prezentul proiect tratează reabilitare unor zone existente, elementele proiectate, precum și lățimile acestora s-au stabilit pe baza celor existente.

Se vor respecta astfel dimensiunile reprezentate pe planurile de situație și profilele transversale curente.

Structura rutieră pentru partea carosabilă va fi:

• 4 cm BA 16 rul 50/70 conform SR EN 13108-1:2006; SR EN 13108-1:2006/AC:2008 (BA16 conform AND 605-2016);
• 6.00 cm, strat de legatura beton asfaltic BAD22.4;
• 15.00 cm, strat superior de fundație din piatră spartă 0-63 mm;
• 30.00 cm, strat inferior de fundație din balast 0-63mm;
• săpătură.

Trotuarele noi se vor executa cu următorul sistem constructiv:

• 3 cm BA8;
• 10 cm beton de ciment C12/15;
• 15 cm strat de balast.

Trotuarele noi se vor încadra spre partea carosabila cu borduri prefabricate din beton  de ciment, de 20 x 25  cm  si cu borduri prefabricate din beton de ciment de 10 x15  cm , spre spatii verzi. 

Toate tipurile de amenajare a suprafețelor sunt reprezentate distinct pe planul de situație (conform legendă) și se regăsesc detaliate și în Tabelul nr. 1 - Detaliere profile tip anexat.

Scurgerea apelor se va realiza prin pantele părții carosabile către borduri și apoi către gurile de scurgere existente.

Colectarea apelor in lungul drumului se face la marginea carosabilului, la bordurile prefabricate din beton 20x25cm.

Siguranța circulației se realizează atât pe perioada de execuție prin semnalizarea rutieră a punctelor de lucru cât și pe perioada de exploatare, conform legislației în vigoare.

Ca semnalizare orizontală, se vor realiza marcaje longitudinale limita dintre carosabil și acostamente precum și marcaj axial de separare a sensurilor de circulație, pe toată lungimea sectoarelor de drum.

Se vor monta și indicatoare rutiere noi, conform planurilor de situație, detaliate și în Tabel nr. 2 – Semnalizare verticală.

Indicatoarele vor răspunde cerințelor de avertizare, reglementare, orientare și informare și se vor executa la dimensiunile prevăzute în SR 1848/1-2011.

Lucrările de marcaj și semnalizare se vor executa în conformitate cu SR 1848/1-7.

Pentru realizarea proiectului vor fi necesare o serie de lucrări care vor cuprinde:

• realizarea organizării de şantier;

• amenajarea terenului;

• realizarea lucrărilor la terasamente;

• realizarea lucrărilor de relocare sau protejare a utilităţilor intersectate;

• realizarea lucrărilor de artă (podeţe);

• realizarea sistemului de drenaj a apelor pluviale;

• realizarea lucrărilor necesare pentru siguranţa circulaţiei;

• realizarea lucrărilor pentru protecţia mediului.

Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă

Asigurarea utilităţilor necesare în perioada de construcţie se va realiza astfel:

• Alimentarea cu apă: asigurarea necesarului de apă tehnologică şi menajeră se va asigura prin branşament la reţeaua din zonă, acolo unde aceasta există, sau se va asigura prin achiziţionare de la terţi şi va fi adusă pe amplasament cu ajutorul cisternelor auto. Apa potabilă necesară personalului va fi achiziţionată din comerţ.

• Evacuarea apelor uzate: apele uzate menajere vor fi dirijate prin intermediul reţelei interne de canalizare către reţelele existente sau în bazine betonate vidanjabile, de unde vor fi preluate şi transportate la staţiile de epurare existente în zona proiectului de către firme autorizate în baza contractelor încheiate. În cazul fronturilor de lucru, în anumite zone se vor asigura toalete ecologice.

• Alimentarea cu energie electrică se va asigura prin racord la reţeaua locală de energie electrică şi din surse proprii (grupuri electrogene).

• Asigurarea agentului termic: nu este cazul.

În perioada de funcționare nu sunt necesare asigurarea utilităților.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției

La finalizarea lucrărilor, suprafeţele de teren ocupate temporar (organizările de şantier, drumurile temporare de acces, platformele de depozitare etc.) vor fi reabilitate. În acest sens se vor realiza următoarele lucrări pentru refacerea zonelor afectate:

 • demontarea construcţiilor şi instalaţiilor existente, evacuarea acestora de pe amplasament şi

   amenajarea terenului ocupat temporar în vederea redării la folosinţele anterioare;

 • retragerea de pe amplasamente a utilajelor de construcţii şi transport;

 • colectarea şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor rezultate;

 • scarificarea terenului

 • curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Accesul în interiorul şantierului al vehiculeleor pentru transportul personalului, materialelor, deşeurilor şi a tuturor echipamentelor şi utilajelor implicate în lucrările de construcţie se va realiza pe drumurile existente.

Realizarea modernizării străzilor presupune execuţia unor lucrări de drum (suprastructura drumului, lucrări pentru scurgerea apelor și parapeţi). La lucrările de drum propriu-zise se adaugă lucrări de artă (podețe) și lucrările pentru siguranţa circulaţiei (semnalizări şi marcaje).

Perioada pentru execuţia lucrărilor este 7 luni pentru strada Regele Ferdinand, 5 luni pentru strada Profesor Mircea Botez și 5 luni pentru strada Grigore Alexandrescu.

Perioada de funcţionare este nelimitată, în condiţiile realizării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii conform normativelor în vigoare.

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

În această fază de proiect tehnic au fost luate în considerare toate alternativele cu privire la modernizare, având vederea de ansamblu cu privire la condiționările existente

În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de demolare a podețelor de acces existente ce nu asigură scurgerea apelor și se vor realiza alte conforme. Terenul unde se vor realiza lucrările de demolare aparține Direcției Administrarea Străzilor și Iluminatului Public a Municipiului Slatina, județul Olt.

După demolarea elemnetelor existente necorespunzătoare, deşeurile rezultate în urma lucrărilor vor fi evacuate de pe amplasament, terenul urmând a fi pregătit pentru lucrările aferente infrastructurii modernizării.

Pentru realizarea lucrărilor de demolare nu vor fi necesare lucrări de realizare a unor căi noi de acces şi nici schimbarea căilor de acces existente.

Metodele tehnice propuse pentru realizarea lucrărilor de demolare sunt bazate pe următoarele principii:

• Asigurarea unui sistem de gestionare a materialelor necesare execuţiei lucrărilor în condiţii corespunzătoare (gospodărirea materialelor de construcţie se va face numai în limitele terenului deţinut de proprietar, fără a deranja vecinătăţile);

 • Respectarea zonelor de protecţie ale conductelor şi reţelelor de utilităţi ce traversează amplasamentul lucrării, precum şi condiţiile impuse prin avizele obţinute;

 • Evacuarea de pe amplasament a tuturor deşeurilor şi materialelor rămase la finalul lucrărilor de demolare. Deşeurile rezultate se vor depozita separat, pe fiecare tip, până la preluarea acestora de către operatori autorizaţi.

 Lucrările de demolare se vor desfăşura mecanizat cu utilaje obişnuite, folosite uzual în aceste tipuri de lucrări (excavatoare, buldozere, macarale, picamere etc.).

• Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Pentru realizarea lucrărilor de demolare au fost analizate următoarele alternative:

• demolarea mecanizată realizată cu utilaje de construcţie;

 • demolarea manuală.

A fost aleasă metoda de demolare mecanizată, aceasta având un timp mai scurt de execuţie.

În urma lucrărilor de demolare vor rezulta diferite tipuri de deşeuri care vor necesita o gestionare adecvată în cadrul şantierului. Ca atare, toate elementele rezultate în urma lucrărilor de demolare se vor depozita pe categorii în limita amplasamentului până la preluarea acestora în vederea reciclării/valorificării/eliminării de către operatorii economici autorizaţi. În vederea uşurării sortării materialelor rezultate în urma lucrărilor demolarea se va face în etape succesive, demolându-se pe cât posibil pe rând elementele construite ce cuprind acelaşi tip de materiale, acestea evacuându-se din zona de lucru înainte de următoarea etapă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

b) cumularea cu alte proiecte existente şi/sau aprobate

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii:

d) cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate:

Deseurile rezultate din activitatea proprie se vor colecta din frontul de lucru, se vor transporta si depozita temporar la punctul de colectare propriu din incinta santierului. Activitatea se va organiza si desfasura controlat sub supraveghere, astfel incat cantitatea de deseuri din zona de lucru sa fie permanent minima pentru a nu induce factori suplimentari de risc din punct de vedere al sanatatii si securitatii muncii.

Evacuarea deseurilor din incinta santierului se va face numai cu mijloace de transport adecvate si numai la gropi de gunoi autorizate.

Executantul va respecta obligativitatea ce ii revine pentru gestiunea, evacuarea si eliminarea/ valorificarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Orice ambaleje ar rezulta in urma lucrarilor de executii se vor prelua prin grija executantului si se vor depozita in locuri special amenajate pentru a fi preluate de unitati de salubritate/reciclare

 

 

Denumire deșeu	Cantitate estimată a fi generată	Locul de generare	Unitate de masură	Starea fizică	Cod deseu	Modul de gestionare
Etapa de execuție
Deșeuri municipale amestecate	10.6	Activitatea socială a personalului constructor	t/an	S	20 03 01	Se vor realiza spaţii special amenajate prevăzute cu containere tip pubele. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate la depozitele de deşeuri sau la staţiile de transfer ale localităţilor
Hârtie și carton	3.2			S	20 01 01	Se vor colecta selectiv în spaţii de depozitare temporară special amenajate în cadrul organizărilor de şantier şi în fronturile de lucru. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate în vederea valorificării.
Plastic	4.2			S	20 01 39
Metale	0.2			S	20 01 40
Amestecuri metalice	2.5	Resturi de armături sau alte elemente metalice utilizate în construcție	t/ perioada execuţie	S	17 04 07
Deşeuri din materiale plastice	0.2	Resturi materiale utilizate în construcţii (tubulaturi PVC, profile etc.)		S	17 02 03
Ambalaje de hârtie şi carton	0.1	Materiale de construcţii aprovizionate		S	15 01 01
Ambalaje de materiale plastice	0.2			S	15 01 02
Ambalaje de lemn	0.5			S	15 01 03
Ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase	1			S	15 02 10*	Vor fi colectate şi depozitate selectiv, în vederea transportării la instalaţiile de valorificare prin operatori autorizaţi. Excepţie fac ambalajele ce sunt returnate la producător (ex: IBC-uri).
Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06	0.2	Demolari		S	17 01 07	Vor fi depozitate în containere şi ulterior transportate de operatori autorizaţi la depozitul de deşeuri municipale.
Pământ şi pietre altele decât cele specificate la 17 05 03*	3	Decopertări, excavări		S	17 05 04	Depozitat în zona fronturilor de lucru şi ulterior reutilizat ca material de umplutură.
Nămoluri de la bazinele vidanjabile	2	De la bazinele etanşte vidanjabile din organizările de şantier		SS	20 03 04	Nămolurile colectate în bazinele vidanjabile care deservesc grupurile sanitare vor fi în mod obligatoriu vidanjate şi transportate de către operatori autorizaţi în staţii de epurare din proximitate.
Asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01	2500	Lucrări de asfaltare		S	17 03 02	Se vor depozita temporar separat pe platformele special prevăzute (impermeabilizate), prevăzute în cadrul organizărilor de şantier. Acestea vor fi reciclate pentru producere de asfalt nou în staţii autorizate
Etapa de operare
Ambalaje de hârtie şi carton	0.2	Materiale de construcţii aprovizionate pentru întreținerea drumului județean		S	15 01 01	Se vor colecta selectiv în spaţii de depozitare temporară special amenajate în cadrul CIC. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate în vederea valorificării.
Ambalaje de materiale plastice	0.1			S	15 01 02
Ambalaje de lemn	2			S	15 01 03
Ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase	1			S	15 02 10*	Vor fi colectate şi depozitate selectiv, în vederea transportării la instalaţiile de valorificare prin operatori autorizaţi. Excepţie fac ambalajele ce sunt returnate la producător (ex: IBC-uri).
Asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01	5	Lucrări de asfaltare pentru întreținere curentă		S	17 03 02	Se vor depozita temporar separat pe platformele special prevăzute (impermeabilizate), prevăzute în cadrul organizărilor de şantier. Acestea vor fi reciclate pentru producere de asfalt nou în staţii autorizate

 

În vederea reducerii cantităţilor de deşeuri ca urmare a realizării proiectului se are în vedere reutilizarea pământului excavat în umpluturile ce vor efectuate pentru realizarea terasamentului drumului. De asemenea, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri municipale amestecate care se elimină la depozitul ecologic municipal, sunt prevăzute atât în etapa de execuţie dotări pentru colectare separată a deşeurilor, ce constau în recipienţi corespunzători pentru fiecare fracţie (hârtie/carton, plastic/sticlă, metal etc).

Managementul deșeurilor este o modalitate de control intern, în procesul de optimizare a fluxului de materii prime și materiale. Managementul adecvat al deșeurilor rezultate din activitatea societății este realizată prin:

• Depozitarea temporară a deșeurilor în mod controlat și selectiv pe platforme betonate, în containere sau în saci temporar la punctul de colectare propriu din incinta santierului
• Achiziționarea/închirierea de containere pentru colectarea, depozitarea și transportul deșeurilor
• Definirea, clasificarea și inventarierea deșeurilor, evidența gestiunii deșeurilor
• Determinarea conformării cu legislația în vigoare
• Prevenirea generării deșeurilor prin utilizarea optimă a utilajelor
• Optimizarea colectării și depozitării provizorii a deșeurilor
• Instruirea lucrătorilor în mangementul deșeurilor, reguli și măsuri de protecție a mediului, de sănătate și securitate în muncă
• Evaluarea pericolelor și riscurilor ce pot fi generate de eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor.

 

– planul de gestionare a deșeurilor

În toate etapele proiectului se vor încheia contracte cu societăţi autorizate ce vor asigura eliminarea/valorificarea tuturor tipurilor de deşeuri generate. Toate deşeurile generate în urma proiectului, în toate etapele acestuia, vor fi depozitate temporar doar pe suprafeţe special amenajate în acest sens.

În cazul deşeurilor periculoase se vor lua măsuri speciale de gestionare a acestora (prin stocare separată doar pe suprafeţe impermeabile), pentru a nu contamina restul deşeurilor sau solul.

În incinta organizării de şantier, antreprenorul va amenaja o platformă special destinată colectării şi gestionării tuturor tipurilor de deşeuri ce vor rezulta în urma execuţiei lucrărilor, prevăzută cu pubele, containere şi recipienţi special destinaţi depozitării temporare a deşeurilor. Platforma va fi amenajată astfel încât să permită manipularea deşeurilor de către societăţile autorizate contractate, în condiţii de siguranţă. Depozitarea temporară a deşeurilor se va face separat, pe fiecare tip de deşeu, fiecare container sau recipient destinat depozitării fiind etichetat cu codul corespunzător al deşeului, conform HG 856/2002.

 În toate etapele proiectului se va menţine evidenţa gestiunii deşeurilor conform HG nr. 856/2002 şi respectiv OUG nr. 92/2021. Modalitatea de gestionare a deşeurilor, în funcţie de categoria acestora, a fost descrisă în tabelul anterior.

Toţi angajaţii de pe şantier vor fi instruiţi cu privire la manipularea deşeurilor precum şi la modul de sortare a acestora pe categorii, în containerele special prevăzute pentru fiecare categorie de deşeu.

 

Gospodarirea substanelor si preparatelor chimice periculoase

substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate și/sau produse

Deșeurile periculoase din deșeurile de construcții și demolări pot include:

Materiale periculoase: -azbest, gudroane și vopsele, metale grele (crom, plumb mercur), lacuri, vopsele, adezivi,

Materiale nepericuloase care au fost contaminate prin amestecarea cu materiale periculoase- ex. materiale de construcții amestecate cu substanțe periculoase, materiale amestecate rezultate în urma activității de demolare neselectivă etc.

Soluri și pietrișuri contaminate cu substanțe periculoase

Deșeurile din construcții și demolări ce conțin compuși bifenili policloruraţi şi similari acestora a (denumiţi generic PCB) pot fi reprezentate de: cleiuri cu conţinut de PCB, duşumele pe bază de răşini cu conţinut de PCB, echipamente electrice (ex. condensatori) ce conţin ulei cu PCB, substanţe ignifuge, substanţe utilizate pentru controlul prafului (de ex. în mixturile asfaltice), adezivi speciali, plastifianţi (materiale de umplere a îmbinărilor de beton, elemente din cauciuc utilizate pentru etanşarea tâmplăriei), coloranţi etc..

Deşeurile din construcţii şi demolări cu conţinut de azbest pot include: materiale de izolare a diferitelor structuri şi suprafeţe, funii, corzi, ţesături, cartoane, hârtii, produse din azbociment, produse cu bitum, plăci de pardoseală, vopsele, compuşi adezivi şi de îmbinare cu conţinut de azbest etc.. Solurile şi pietrişurile contaminate pot proveni atât din activităţile de construcţii şi demolări (ex. terenuri contaminate ca urmare a nerespectării disciplinei în construcţii şi a unei gestionări defectuoase a substanţelor chimice periculoase şi a deşeurilor) cât şi din decopertarea terenurilor contaminate în urma desfăşurării unor activităţi de producţie ce au avut loc anterior pe amplasament.

Execuţia lucrărilor va necesita utilizarea unor materiale care prin compoziţie sau prin efectele potenţiale asupra sănătăţii angajaţilor sunt încadrate în categoria substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Aceste substanţe şi materiale sunt reprezentate de:

• carburanţi (motorină, benzină) folosiţi pentru funcţionarea echipamentelor şi mijloacelor de transport;

• lubrifianţi (uleiuri) utilizaţi pentru utilajele de construcţie;

• vopseluri utilizate în principal pentru marcajele rutiere;

• solvenţi utilizaţi pentru diluarea vopselurilor;

• aditivi de mixturi asfaltice şi bitum utilizate în lucrările de asfaltare.

Principalele substanţe utilizate, împreună cu natura riscului pe care îl generează folosirea acestor substanţe sunt prezentate în tabelul următor.

Principalele substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate

 

• Impactul asupra populaţiei

Impactul datorat activităţilor de realizare a componentelor proiectului propus asupra mediului uman are două aspecte. Pe de o parte este impactul asupra forţei de muncă prin aplicarea unor practici nesigure pentru mediu şi mai mult decât atât, dăunătoare sănătăţii muncitorilor direct antrenaţi în această activitate.

Pe de altă parte este impactul asupra populaţiei, zgomotul, respectiv îngreunarea traficului, restricţionarea accesului la zonele de locuit sau de lucru, ca şi riscul apariţiei unor accidente prin nesemnalizarea adecvată a lucrărilor. 

Măsuri de minimizare:

Controlul lucrărilor de construcţie în conformitate cu prevederile Legii 10/1995, privind calitatea în construcţii; controlul siguranţei şi sănătăţii populaţiei, ca şi protecţia mediului prin lucrările de construcţii. Realizarea unui control strict pentru a verifica conformarea cu normele şi reglementările din domeniu. Vor fi instalate bariere de zgomot în jurul zonelor sensibile (şcoli, spitale, grădiniţe), in cazul în care alte masuri de minimizare nu pot fi luate. Echiparea tuturor utilajelor cu amortizoare de zgomot aşa cum sunt precizate de producător. Nu va fi permisă funcţionarea echipamentelor în şantier fără dispozitiv de amortizare a zgomotului (eşapament). Tuturor echipamentelor le vor fi impuse niveluri de zgomot conforme cerinţelor de protecţia muncii. Cu exceptia unor cazuri speciale, se va interzice folosirea pentru diverse atenţionări a semnalelor sonore, în locul celor luminoase. În cazul în care zgomotul echipamentelor de lucru depăşeşte limitele admise vor fi aduse noi echipamente şi utilaje care să se încadreze în aceste limitele. În cazul în care prin alte mijloace nu se va putea reduce nivelul zgomotului se vor instala panouri de atenuare în jurul echipamentelor de lucru. Limitarea traficului tuturor vehiculelor şi utilajelor de construcţii la căile de acces stabilite şi destinate acestui scop. Semnalizarea corespunzătoare a lucrărilor pe carosabil. Folosirea instalaţiilor de iluminare se va face astfel încât să nu afecteze traficul si rezidenţii din zonă.

 

• Impactul asupra faunei şi florei

În cea mai mare parte, proiectul propus este restricţionat la zona descrisă, nu este de aşteptat ca pe perioada realizării lucrărilor, zonele de floră şi faună cu valoare deosebită să fie afectate.

 

Măsuri de minimizare:

Controlul lucrărilor prin clauze contractuale (spre exemplu Legea 10/1995 şi FIDIC); Limitarea traficului tuturor vehiculelor şi utilajelor de constructii la caile de acces stabilite si destinate acestui scop; Limitarea dislocărilor de sol si vegetatie la minimul necesar atat pentru lucrarile temporare cat si pentru cele definitive; Folosirea instalaţiilor de iluminare se va face astfel încât să nu afecteze fauna sălbatică. Tăierea şi degradarea vegetaţiei vor fi limitate la minim. După realizarea şi punerea în funcţiune a construcţiilor si a coridoarelor de conducte şi a altor facilităţi realizate, suprafaţele afectate vor fi revegetate.

 

• Impactul asupra solului

În perioada de construcţie riscul poluării solului se datorează tasării acestuia de către utilajele de construcţii şi de către facilităţile de depozitare a materialelor. Asigurarea birourilor pentru organizarea de şantier sau pentru camparea muncitorilor va putea crea un impact suplimentar prin scoaterea din folosinţe a unor terenuri suplimentare.

Lucrările proiectului propus sunt limitate în cea mai mare parte la amplasamente existente, ocupate de acelaşi tip de lucrări, în principal desfăşurându-se în acest perimetrul.

• Perturbarea solului prin eroziune (uscată sau umedă) datorită decopertărilor.
• Poluarea solului prin aplicarea unor practici de lucru nesigure pentru mediu, cum ar fi întreţinerea necorespunzătoare a utilajelor, depozitarea incorectă a materialelor, etc.

 

Măsuri de minimizare:

Controlul realizării construcţiilor (conform Legii 10/1995 şi FIDIC). Limitarea traficului tuturor vehiculelor şi utilajelor de construcţii la căile de acces stabilite şi destinate acestui scop; Pentru parcarea vehiculele şi utilajele de construcţii se vor utiliza numai locuri de parcare cu suprafaţa dură şi sisteme de drenaj pentru apele pluviale. Limitarea dislocărilor de sol şi vegetatie la minimul necesar atat pentru lucrările temporare cât şi pentru cele definitive; Pentru fiecare componentă a planului va fi realizat un program de control al eroziunilor care va identifica soluţiile pentru reducerea pierderilor de sol şi a impactului asupra calităţii apei subterane. Pământul din excavaţii va fi amenajat cu berme şi pante pentru a dirija scurgerea apelor meteorice; Oriunde va fi necesar se vor instala decantoare înainte de descărcarea apelor în receptor; Asigurarea unor condiţii şi spaţii corespunzătoare  pentru depozitarea deşeurilor menajere (euro pubele, suprafaţă betonată, împrejmuire cu gard). Încheierea unui contract de colectare şi transport a deşeurilor cu operatorul de salubritate. Examinarea periodică a tuturor utilajelor pentru construcţii şi a vehiculelor pentru a descoperi posibile scurgeri de combustibili şi lubrifianţi, consemnarea şi intervenţia rapidă asupra unor eventuale defecte. Interzicerea utilizării de către constructor a unor vehicule/utilaje de construcţii non-certificate şi neautorizate. Se vor lua măsuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport: scăpări neintenţionate sau accidentale de carburanţi, uleiuri, ciment, substanţe chimice (vopseluri)  etc. în timpul manipulării acestora. Depozitarea materialelor de construcţie astfel încât să nu blocheze căile de acces şi să nu poată fi antrenate de vânt sau de ape pluviale.

 

• Impactul asupra apei

Prin specificul lucrărilor ce vor fi realizate, nu sunt prognozate forme semnificative de impact asupra apelor de suprafaţă atâta timp cât pe fiecare şantier se va asigura un management adecvat al lucrărilor şi o gestionare atentă a tuturor materialelor de construcţie folosite.

Antreprenorul va asigura permanent măsuri efective de evitare a poluării cursurilor de apă de suprafaţă şi subterane.

Măsuri de minimizare:

Se va controla Calitatea lucrărilor de construcţii conform Legii 10/1995, prin contractul de construcţii, şi conform FIDIC a condiţiilor privind sănătatea şi siguranţa populaţiei (clauza 6.7) ca şi în ceea ce priveşte protecţia mediului ca urmare a activităţilor de construcţii (clauza 4.18). Se va programa un control riguros privind conformarea cu normele şi standardele în vigoare. Se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport: scăpări neintenţioate sau accidentale de carburanţi, uleiuri, ciment, substanţe chimice (vopseluri), în timpul manipulării acestora; Depozitarea materialelor de construcţie astfel încât să nu blocheze căile de acces şi să nu poată fi antrenate de vânt sau de ape pluviale. Condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice de managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor de suprafaţă şi subterane Orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturală a apelor va fi realizată doar după obţinerea aprobărilor din partea organelor abilitate.

 

• Impactul asupra calităţii aerului

În perioada de construcţie a proiectului propus, sursele mobile de poluare a aerului sunt restricţionate la maşinile şi utilajele de construcţii. În tabelul următor sunt redaţi principalii factori de emisie ai utilajelor grele în Uniunea Europeană, deduşi prin aplicarea proiectului CORINAIR, pentru diferite surse de emisie şi sectoare de activitate (EEA 2003).

Tabel 3.12 : Surse Mobile – Factorii principali de emisie ai utilajelor grele (limite de variaţie în Uniunea Europeană)

Utilaje grele	Unitate	Factor de emisie
CO2	[g/kg carburant]	3,09 – 3,11
CH4	[g/kg carburant]	0,18 – 0,28
NOx	[g/kg carburant]	19,14 - 30,04

 

Riscul poluării aerului în perioada de construcţie este datorat în principal, neîntreţinerii corespunzătoare a utilajelor de construcţie. În perioadele secetoase, praful este generat de traficul vehiculelor de transport şi al utilajelor de construcţii. Contractul pentru realizarea acestor proiecte se va încheia conform normelor FIDIC şi va respecta prevederile Legii 10/1995, urmărind stricta încadrare în prevederile acestora, astfel încât este de aşteptat ca impactul să se manifeste în limite admisibile.

Poluarea aerului este generată de vehiculele şi utilajele de construcţii, respectiv, praf şi de emisiile de gaze relevante pentru efectul de seră rezultate din arderea carburanţilor, atunci când nu sunt corect întreţinute.

Impact potenţial:

Măsuri de minimizare:

Se va controla prin contractul de construcţii, conform Legii 10/1995, Calitatea lucrărilor de construcţii şi conform FIDIC Condiţiile privind sănătatea şi siguranţa populaţiei (clauza 6.7) ca şi măsurile de protecţie a mediului, ca urmare a activităţilor de construcţii (clauza 4.18). Se va programa un control riguros privind conformarea cu normele şi standardele în vigoare. Utilajele de gabarit mare vor fi întreţinute conform normelor specificate de contructor pentru a menţine nivelul emisiilor în limite normale.Operatorul de apă va cere constructorului să implementeze aceste măsuri în conformitate cu criteriile practice de aplicare;  Folosirea carburanţilor care corespund normelor euro, reglarea motoarelor, reducerea timpului de stationare si functionare in gol a utilajelor; Stropirea cu apă sau cu aditivi chimici pe baza de apa va fi aplicata in toate zonele cu trafic intens si cu potential ridicat de antrenare a prafului. Vehiculele care transporta materiale pulverulente vor fi acoperite cu prelate sau alte mijloace similare. Interzicerea utilizarii de catre constructor a unor vechicule/utilaje de constructii non-certificate si neautorizate.

 

• Impactul asupra peisajului şi mediului vizual

Pentru lucrările de reabilitare a drumului se vor adopta tehnologii care nu impun neapărat dezafectarea traficului, excavaţii de mare anvergură, astfel că impactul vizual este nesemnificativ.

Antreprenorul va trebui să adopte măsurile necesare pentru izolarea vizuală, prin panouri, a lucrărilor de excavaţii şi a depozitelor de pământ. 

Măsuri de minimizare:

Măsuri de izolare vizuală a excavaţiilor. Organizarea depozitelor temporare de pământ excavat În măsura în care este posibil amplasarea construcţiilor se va face astfel încât va asigura reducerea impactului  vizual, prin minimizarea interferenţei cu elementele de suprafaţă existente. Elementele de construcţie se vor incorpora armonios cu situaţia existentă. La finalizarea noilor construcţii vor fi asigurate culori plăcute, care să se încadreze armonios în peisajul existent Folosirea instalaţiilor de iluminare se va face astfel încât să nu afecteze traficul, rezidenţii din zonă şi fauna sălbatică. Vor fi evitate sau limitate la minimul necesar tăierile de pomi maturi, demolările sau excavaţiile. Înprejmuirile care limitează obiectele proiectului de zonele rezidenţiale adiacente sau de drumuri vor trebui astfel realizate încât să minimizeze impactul estetic Tăierea şi degradarea vegetaţiei vor fi limitate la minim. După realizarea şi punerea în funcţiune, suprafaţele afectate vor fi revegetate.

      Construcţiile existente sunt vizibile. Caracteristicile fizice ale proiectului propus sunt reduse faţă de cele existente, fiind vorba în principal de lucrări  de reabilitare. Nu vor necesita spaţiu suplimentar semnificativ, nu vor modifica semnificativ regimul de înălţime.

 

• Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural

     Antreprenorul va trebui să-şi stabilească propriile facilităţi astfel încât accesul vehiculelor grele să fie minim.

     Lucrările de construcţie propriu zise se desfasoara pe un perimetru limitat, astfel ca nu se întrevede posibilitatea generării unui impact deosebit asupra patrimoniului istoric si cultural al localitatilor

 

Măsuri de minimizare:	Respectarea programului de lucru; stabilirea rutelor de transport în comun cu autoritatea rutieră. Alegerea unor echipamente de lucru de gabarit şi tonaj reduse. Vor fi instalate bariere de zgomot în jurul zonelor sensibile (şcoli, grădinite, biserici, muzee), in cazul în care alte masuri de minimizare nu pot fi luate.

 

• Impactul asupra mediului social şi economic

     Impactul datorat activităţilor de realizare a componentelor proiectului propus asupra mediului uman are două aspecte. Pe de o parte este impactul asupra forţei de muncă prin aplicarea unor practici nesigure pentru mediu şi mai mult decât atât, dăunătoare sănătăţii muncitorilor direct antrenaţi în această activitate. Pe de altă parte este impactul asupra populaţiei, respectiv îngreunarea traficului, restricţionarea accesului la zonele de locuit sau de lucru, ca şi riscul apariţiei unor accidente prin nesemnalizarea adecvată a lucrărilor. 

 

 

Măsuri de minimizare:

Controlul lucrărilor de construcţie în conformitate cu prevederile Legii 10/1995, privind calitatea în construcţii; controlul siguranţei şi sănătăţii populaţiei conform normelor FIDIC (clauza 6.7) ca şi protecţia mediului prin lucrările de construcţii (clauza 4.18). Realizarea unui control strict pentru a verifica conformarea cu normele şi reglementările din domeniu.

 

Principalele beneficii socio-economice şi pentru populaţie sunt următoarele:

• Asigurarea unor servicii performante.
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea potenţialului pentru dezvoltarea economică a regiunii.

Crearea unor noi locuri de muncă pe perioada realizării construcţiilor.

 

e) poluarea şi alte efecte negative: nu este cazul;

f) riscurile de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informaţiilor ştiinţifice: redus, in conditiile respectarii normelor de protectie a muncii specific.

g) riscurile pentru sănătatea umană: nu este cazul.

 

2. Amplasarea proiectului

a) utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor;

b) bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul acesteia: nu este cazul.

c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială următoarelor zone:

    1. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor: nu este cazul;

    2. zone costiere şi mediul marin: nu este cazul;

    3. zonele montane şi forestiere: nu este cazul;

    4. arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, international: nu este cazul;

    5. zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare : nu este cazul;    

    6. zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului   

       prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi

       relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: nu este  cazul;      

    7. zonele cu o densitate mare a populaţiei: nu este cazul;                                    

   8. peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic:  nu este cazul.

 

3. Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial

a) importanţa şi extinderea spaţială a impactului - zona geografică şi dimensiunea populaţiei care poate fi afectată: redusa, pe perioada de executie si functionare;

b) natura impactului:

• impactul asupra populației

Prin implementarea proiectului, traficul (indirect populaţia) va beneficia de condiţii superioare de circulaţie şi vor fi create condiţii de siguranţă rutieră, condiţii care se vor concretiza intr-o serie de avantaje socio-economice precum: siguranţa circulaţiei,  reducerea cheltuielilor de exploatare a vehiculelor, viteză de parcurs sporită.

Constructorul are obligaţia pe timpul executării lucrărilor, de a menţine sectoarele de drum cuprinse în proiect în condiţii de circulaţie în deplină siguranţă şi confort.

In cazul producerii prafului, urmare a executării unor lucrări cuprinse in proiect, se vor lua măsuri de umectare anterioara a zonei pentru protejarea sănătăţii personalului utilizat la execuţia lucrărilor.

Protecţia calităţii apelor

În perioada de construcţie impactul asupra apei se va resimți atât asupra apelor de suprafață, cât și asupra apelor subterane.

Impactul lucrărilor de modernizare asupra apei subterane se exercită mai puternic în zonele cu pânza freatică ridicată, unde este posibilă modificarea regimului natural de scurgere și a indicatorilor de calitate. Drenajul platformelor și excavațiile pot determina scăderea nivelului pânzei de apă subterană în zonele adiacente, în timp ce rambleele și structurile pot ridica nivelul pe direcțiile curenților naturali de scurgere.

Masuri pentru protectia calitatii apelor

Nu sunt necesare masuri suplimentare pentru protectia calitatii apelor. Se vor lua măsuri urgente de îndepărtatrea petelor de produse petroliere sau uleiuri scurse accidental in zona de executie sau pe traseul de transport al materialelor necesare pentru executia lucrarii.

Protecţia aerului

Este evident ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, tendinta in lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cit mai mici pe unitatea de putere si cu un control cit mai restrictiv al emisilor.

Aceste doua elemente sunt reflectate de dinamica legislatiei in domeniul mediului a UE si a SUA.

Pentru mijloacele de transport incadrate in categoria vehiculelor grele (havy duty vehicles), estimarile efectuate de literatura de specialitate americana coreleaza emisiile de poluanti cu nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere sau la 100 km, vârsta vehiculului etc.

Astfel, metodologiile americane estimeaza pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un consum mediu de 29,9 l/100 km, in timp ce basculantele de 16 t fabricate in Romania au un consum de carburant de 40-45 l/100 km.

Consumul specific, raportat la 1 tona dematerial transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic comparative cu consumul basculantelor romanesti de 16-20 t.

Aria principala de emisie a poluantilor rezultati din activitatea utilajelor si a mijloacelor de transport se considera ampriza lucrari extinsa lateral, pe ambele, parti, cu câte o fasie de 6-8 m latime. Concentratiile maxime de poluanti se realizeaza in cadrul acestei arii.        

Studii de dispersie completate cu masuratori arata ca, in exteriorul acestei arii, concentratiile de substante poluante in aer se reduce substantial.

Astfel, la 20 m in exteriorul acestei fasii, concentratiile se reduc cu 50%, iar la peste 50 m reducerea este de 75%.

Având in vedere ca unele firme de constructii au in dotare vehicule de ultima generatie fabricate in strainatate, putem aprecia ca activitatile de santier nu vor avea un impact deosebit asupra calitati aerului din zonele de lucru si nici in zonele adiacernte acestora

  Masuri pentru asigurarea protectiei aerului

Pentru protectia aerului din zona de exploatare a balastului se preconizeaza urmatoarele masuri:

- funcționarea motoarelor cu care sunt dotate utilajele si mijloacele de transport numai in perioadele de lucru efectiv sau in perioadele de deplasare catre alt punct de lucru.

Protecţia împotriva zgomotului și vibrațiilor

Amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva zgomotului

Întrucât activitatea în viitorul obiectiv se va desfăşura în aer liber, va  exista o dispersie rapidă a zgomotelor produse în atmosfera din jur, reducând astfel acuitatea acestora şi mai ales transmiterea lor către vecinătăţi.

Împotriva zgomotului din cladirile obiectivului se vor lua următoarele măsuri :

 -menţinerea utilajelor tehnologice într-o stare de funcţionare corespunzătoare prin executarea unor reparaţii de calitate care să evite producerea unor zgomote sau vibraţii accidentale ;

- utilizarea unor mijloace de transport fara defectiuni, care sa produca zgomote sau vibratii.

 

Măsuri de protecţia muncii împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Pentru evitarea zgomotelor şi vibraţiilor se prevăd următoarele măsuri:

- Centrarea tuturor părţilor de rotaţie ale utilajelor terasiere pentru atenuarea zgomotelor;

- Întreţinerea şi repararea periodică a utilajelor terasiere folosite sau a unor agregate ale acestora;

- Dotarea personalului deservent cu antifoane pentru protejarea auzului şi ca măsură preventivă în

zonele puternic afectate (zona extractie si incacare balast)

- Respectarea NTSM de către personalul muncitor.

- Folosirea unor scule şi dispozitive de lucru funcţionale, fără defecţiuni în activitatea de reparaţii

 şi întreţinere a obiectivului ;

Nivelul de zgomot şi vibraţii

Având în vedere menţiunile făcute la punctele anterioare se apreciază că nivelul zgomotului la limita perimetrului obiectivului se va înscrie în valorile admisibile pentru zgomote de tip industrial, zgomotele fiind produse de utilaje specifice acestor activităţi.

Protecţia solului şi subsolului

Nu este cazul deoarece prin activitatea obiectivului nu intervin modificări calitative şi structurale ale solului şi subsolului. Prin condiţiile impuse de proiectant nu există poluări asupra pânzei freatice din zonă. De asemeni apele de suprafaţă nu suferă poluări din partea obiectivului, deoarece nu sunt evacuări de ape uzate in emisar.

Protecţia ecosistemelor terestre si acvatice

În zona obiectivului nu există parcuri naţionale, rezervaţii naturale sau monumente ale naturii, care trebuiesc protejate de activitatea desfăşurată în obiectiv.

Activitatea nu va afecta peisajul din zona.

Protecţia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Nu exista obiective de interes public, monumente istorice si de arhitectura sau alte zone asupra carora sa existe un regim de restrictie in apropierea obiectivului.

Obiectivul dezvoltă o activitate fără poluări semnificative, care nu are efecte negative asupra aşezărilor umane din zonă.  Nu există reclamaţii privind activitatea desfăşurată în obiectiv la autorităţile locale sau județene.

• impactul asupra patrimoniului istoric și cultural - fără impact, în zonă nu există obiective ale patrimoniului istoric și cultural; in zona obiectivului nu exista obiective de interes public, monumente istorice si de arhitectura, zone cu regim de restrictie sau zone de interes traditional. Perimetrele afectate de lucrări pot fi susceptibile de potențial arheologic, existând posibilitatea ca in urma unor lucrări de construire, excavări, exploatări, amenajări, etc, sa fie evidențiate eventuale urme ale manifestărilor umane (descoperiri de vestigii arheologice), pentru care titularul investiției are obligația de a opri lucrările si de a informa de urgenta Directia Județeana pentru Cultura Olt conform art. 5 (10) si art. 6 din O.G. 43/2000 pentru a se lua masurile de protejare a patrimoniului cultural national.

c) natura transfrontalieră a impactului: nu este cazul, deoarece lucrarile propuse prin proiect nu au efecte transfrontaliere;

d) intensitatea şi complexitatea impactului: Nu se estimeaza o extindere a impactului asupra zonei geografice, populatiei din zona si din localitatile invecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii, impactul general fiind unul redus la nivel local.

        

e) probabilitatea impactului: redusa;

f) debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului: Impactul este limitat, temporar pe perioada efectivă de lucru, fără consecinţe cuantificabile, semnificative.

g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate: nu este cazul;

h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: nu este cazul.

 

Organizarea de şantier

Constructorul va folosi cea mai apropiată organizare de șantier pe care o are în zonă sau va amenaja o organizare de șantier care să îi faciliteze accesul la rețele de utilități din zonă dar numai cu acordul beneficiarilor acestora.

Utilajele vor staționa de regulă pe platforma drumului, iar materialele folosite pentru construcție se vor depozita, pe cât posibil, pe platforma drumului sau în imediata vecinătate a acestuia. Nu se vor amplasa punctele de lucru în zone care sa necesite defrișări.

Lucrările vor fi semnalizate corespunzător atât în timpul zilei cât si în timpul nopții si în măsura în care este posibil se va asigura paza punctului de lucru.

Alimentarea cu apa tehnologica la frontul de lucru se va face cu cisterna. Apa folosita nu trebuie sa conțină particule în suspensie conform SR EN 1008:2003.

Pentru personalul muncitor apa potabila va fi transportata la punctele de lucru aflate pe traseul lucrărilor în bidoane de plastic.

Se vor respecta si lua toate masurile necesare pentru asigurarea securității muncii specifice lucrărilor cuprinse in prezentul proiect.

   Pe toata durata realizării lucrării, angajatorii trebuie sa respecte obligațiile generale ce le revin in conformitate cu prevederile din legislația națională care transpune Directiva 89/391/CEE, in special in ceea ce privește:

• menținerea șantierului in ordine si într-o stare de curățenie corespunzătoare;
• alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ținând seama de condițiile de acces la aceste posturi;
• stabilirea cailor si zonelor de acces sau de circulație;
• manipularea in condiții de siguranță a diverselor materiale;
• întreținerea, controlul înainte de punerea in funcțiune si controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate, in scopul eliminării defecțiunilor care ar putea sa afecteze securitatea si sănătatea lucrătorilor;
• delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare si înmagazinare  a diverselor materiale, in special a materialelor sau substanțelor periculoase;
• condițiile de deplasare a materiilor si materialelor periculoase utilizate;
• stocarea, eliminarea sau evacuarea deșeurilor si materialelor rezultate din dărâmări, demolări si demontări;
• adaptarea, in funcție de evoluția șantierului, a duratei de execuție efectiva stabilita pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru.

La executarea si predarea lucrării se vor respecta reglementările din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții si H.G. nr. 343/2017 privind recepția lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora.

 

                                                                                                      

II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit ca nu este necesara efectuarea evaluării adecvate:

• Amplasamentul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare.

 

III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit ca nu este necesara efectuarea evaluării impactului asupra corpurilor de apa.

Proiectul propus nu necesita aviz de gospodarire a apelor.

 

Prezenta decizie de încadrare se emite cu respectarea următoarelor condiţii:

a)  Respectarea proiectului care a stat la baza avizării, respectiv a memoriului prezentat în documentaţia de susţinere a solicitării. Orice modificare a acestuia, care poate avea efecte semnificative asupra mediului, se va notifica la A.P.M. Olt. Notificarea se va realiza obligatoriu înainte de modificarea proiectului.

b)  Respectarea legislaţiei de mediu în vigoare.  In perioada de executie a proiectului se vor lua toate masurile care se impun pentru evitarea poluarii atmosferei, solului, apelor subterane, pentru protectia tuturor factorilor de mediu si se vor lua masuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.

c)  Începerea lucrărilor de execuţie este permisă numai după obţinerea  tuturor avizelor impuse prin      Certificatul de Urbanism şi de către membrii Comisiei de Analiză Tehnică:

Perimetrul afectat de lucrări poate fi susceptibil de potențial arheologic, existând posibilitatea ca în urma unor lucrări de construire, excavări, exploatări, amenajari, etc. sa fie evidențiate eventuale urme ale manifestărilor umane(descoperiri de vestigii arheologice, pentru care titularul investiției are obligația de a opri lucrările și de a informa de urgență Direcția Județeană pentru Cultură Olt, conform art. 5(10) și art. 6 din O.G. nr. 43/2000, pentru a se lua măsurile de protejare a patrimoniului arheologic evidențiat întâmplător.

d)  Deşeurile rezultate, indiferent de natura lor, se vor gestiona în conformitate cu prevederile OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor.

          e)  Respectarea prevederilor legale  privind limita  maximă admisă a zgomotului. Activitatea se va desfăşura fără să creeze disconfort vecinătăţilor.

f)  Se va reface cadrul natural afectat în timpul execuţiei lucrărilor. În cazul în care se constată o degradare a terenului, vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.

g) La finalizarea lucrarilor se va notifica A.P.M. Olt pentru intocmirea procesului verbal pentru verificarea respectarii prevederilor deciziei etapei de incadrare, conform prevederilor Anexei V, art. 43, alin.(3) si (4) din din Legea nr. 292/2018  privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. 

 

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica APM Olt.

              

               Răspunderea pentru corectitudinea informațiilor puse la dispoziția autorității competente pentru protecția mediului și a publicului revine în întregime titularului activității.

 

• Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
• Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.
• Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.
• Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.
• Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.
• Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

 

 Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:

- pe parcursul derulării procedurii, informarea publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei s-a realizat astfel:

1. anunţ pe site-ul propriu a A.P.M. Olt  la depunerea solicitării în data de 10.08.2023; titular prin publicare în ziarul Reporter 24  din data de 10.08.2023, afişare la primăria Slatina în data de  10.08.2023;

 2. anunţ pe site-ul propriu a A.P.M. Olt  privind decizia etapei de încadrare  în data de..................; titular prin publicare în ziarul Stiri de Olt din data de 08.09. 2023, afişare la primăria Slatina nr. 07.09.2023;

3. Documentaţia de susţinere a solicitării a fost accesibilă spre consultare de către public, pe toată durata derulării procedurii, la sediul A.P.M. Olt;

 

 Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

                                                         

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Gheorghe NEACSA

                                                                       

 

 

p.ŞEF SERVICIU A.A.A.,                                                 ŞEF SERVICIU C.F.M.,    

   Ionel TOLOS                                                                     Dorin ROGOJINARU

                         

 

 

 

 

Întocmit,                                                                                      Întocmit,

   Anca Truta                                                                                        Mihaela DRAGA