Amplasamentul se găsește in intravilanul mun. Slatina, in partea de nord-est a orasului, la nord-vest de ELECTROCARBON S.A, la cca. 3 km sud de DN 65 Craiova-Pitesti, pe Str. Constructorului, Nr. 3, C 1; accesul auto si pietonal pe amplasament se face direct din str. Constructorului, prin partea de nord a terenului, conform planului de amplasament.

N-NE - zona rezidențială a municipiului Slatina la 5 km.

N– Slamec SA;

S–Concis SA;

E–Concis SA;

V–Concis SA.

Figura 1 – Plan amplasament

Caracteristicile fizice ale proiectului

Proiectul are ca obiectiv implementarea unei tehnologii de obtinere a lingourilor de aluminiu si aliaje din aluminiu prin reciclarea deseurilor de aluminiu si prevede inlocuirea creuzetului de topire deseuri din aluminiu cu un cuptor rotativ basculant cu capacitate 2500 kg – 2700 kg – prevazut cu injectoar cu turbosuflanta si arzatoar tip AS 3 HESPER (CLU/CLG), o hota si tubulatura pentru colectarea si dirijarea emisiilor. Echipamentele se vor racorda la instalatia de filtrare noxe existenta. Cuptorul este prevazut cu picioare metalice fixate pe platforma de beton.

Cuptorul rotativ basculant cu capacitate 2500 – 2700 kg, volum interior aprox. 2 mc, unghí de operare 20 grade, putere reductor 7,5 kw, viteza reductor 25 rot/min, capacitate termica 1000 kw/h, prevazut cu hota si tubulatura de racord (200 mm) cu functionare utilizand drept combustibil CLU/CLG.

Pentru evacuarea și epurarea controlată a gazelor arse, precum și pentru mentinerea indicatorilor de mediu monitorizati in limitele impuse in Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1032 a Comisiei de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru industria metalelor neferoase, noua sursa va fi racordata la instalatia existenta de filtrare noxe prevazuta cu 150 saci filtranti cu jet, 52 de conducte, prevazuta cu ciclon si sac pentru colectarea automata a pulberilor. De asemenea, este prevazuta cu un compresor, cu surub, de 11 kw, 8 bari si rezervor de aer 500 l (model 15 TIDY).

Instalatia existenta de filtrare noxe gaze arse provenite de la cuptoarele rotative basculante din hala productie aluminiu va avea urmatoarea configuratie :

Hote absorbante pentru cele doua cuptoare rotative basculante;
Conducte de racord de la hotele absorbante la instalatia de filtrare gaze arse;
Instalatie epurare uscata;
Cos de dispersie cu diametrul de 0,6 m si inaltimea de 3 m peste inaltimea halei
Cabina cu dulapuri electrice si de comanda;

Profilul si capacitatile de productie

Situatie existenta:

Pe amplasamentul situat in Slatina, str. Constructorului, nr. 3, jud. Olt se desfasoara activitati pentru care titularul detine autorizatia de mediu nr. 122/14.08.2019 revizuita in data de 13.03.2023, dupa cum urmeaza:

- recuperarea materialelor reciclabile sortate, cod CAEN 3832;

- turnarea metalelor neferoase usoaree, cod CAEN 2453;

- comert cu ridicata al deseurilor si resturilor, cod CAEN 4677.

Hala existenta, in suprafata de 658 mp realizata din stilpi si ferme din beton armat prefabricat, cu inchideri exterioare din zidarie si PVC, invelitoare din tabla.

In cadrul halei de topire-turnare functioneaza urmatoarele utilaje necesare realizarii turnarii de lingouri de aluminiu:

1 cuptor rotativ cu capacitate 600 – 800 kg, volum interior 1 mc, unghí de operare 20 grade, putere reductor 7,5 kw, viteza reductor 25 rot/min, capacitate termica 1000 kw/h, prevazut cu hota si tubulatura de racord (200 mm), functionare pe CLU/CLG
2 racitoare de zgura cu recuperarea aluminiului cu capacitate de 350 kg
2 malaxoare cu bile metalice cu capacitate de 0,6 mc
2 ciururi vibratoare cu magnet
Echipament de racire alcatuit din 150 saci filtranti cu jet, 52 de conducte, compresor, cu surub, de 11 kw, 8 bari si rezervor de aer 500 l (model 15 TIDY)
Instalatie epurare uscata compusa din:

turbosuflanta 7,5 kw si debit de 1500 mc/h
camera colectare praf 30 mp
saci filtranti 150 buc

cos de dispersie cu diametrul de 0,6 m si inaltimea de 3 m peste inaltimea halei
spatiu de productie pentru malaxare si sitare in care se depoziteaza si materia prima, S = 100 mp
spatiu topire – turnare in care se depoziteaza si materia prima, S = 138 mp
magazie materie prima , S = 180 mp
magazie produs finit, S = 50 mp
spatiu depozitare zgura praf, S = 80 mp
camera etansa colectare praf;
linie lingotiere cu carucior care ruleaza pe o cale de rulare cu tronsoane, 40 buc demontabile
2 injectoare cu turbosuflanta si arzatoare tip AS 3 HESPER cu turbosuflanta (CLU/CLG) corespunzatoare fiecarui cuptor
halda de zi – 30 mp si volum 90 mc pentru depozitarea zgurii din procesul tehnologic
cantar 1000 kg
clesti pentru stivuit lingouri
racle, linguri si lopeti
roabe metalice
recipienti metalici pentru colectarea deseurilor (sticla, hartie, menajer)
spatiu special amenajat pentru depozitare combustibil – rezervor metalic suprateran cu volum de 5,5 mc, amplasat in cuva de retentie metalica
recipienti de plastic cu capacitate de 1 mc fiecare pentru depozitarea combustibilului, amplasati in afara halei de productie, pe platforma betonata
vestiar si birouri, S = 50 mp;
bazin betonat vidanjabil de 1 m³;
incinta este prevazuta cu platforma betonata.

Situatie propusa:

Inlocuirea creuzetului utilizat in procesul de topire-turnare deseuri de aluminiu cu un cuptor rotativ basculant fixat pe picioare metalice pe platforma betonata in interiorul halei de productie aluminiu.

- descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice

Principalele faze ale fluxului tehnologic:

► colectarea deseurilor:

pilitura si span neferos cod 12 01 03
deseuri neferoase cod 19 10 02, metale neferoase cod 16 01 18
aluminiu cod 17 04 02
cupu, bronz, alama cod 17 04 01
plumb, zinc cod 17 04 03, 17 04 04
staniu cod 17 04 06
amestecuri metalice cod 17 04 07
cabluri cod 17 04 11
zguri de la topirea primara si secundara cod 10 05 01
deseuri si resturi – zguri aluminiu cod 10 01 03
cruste aluminiu cod 10 03 16), cruste altele decat cele specificate la cod 10 03 15
deseuri de aluminiu cod 17 04 02
scorii si cruste de la topirea primara si secundara 10 06 02
metale neferoas od 19 12 03, metale neferoase cod 16 01 18

► sortare

► depozitare temporara in hala si pe platforma betonat

► proces tehnologic de obtinere a lingourilor de aluminiu si aliaje de aluminiu utilizand deseuri din aluminiu si aliaje de aluminiu

Instalații electrice si utilități:

Tabloul electric PT 7C va fi modernizat astfel încât sa se preia circuitele de alimentare a consumatorilor existenți si sa se adauge circuitele de alimentare noi. Tabloul electric principal aferent investiției va fi alimentat din stația electrica de joasa tensiune de 0,4 kV, (existenta), puterea instalata fiind 50 Kw.

Tabloul de distributie de 0,4 kV va asigura alimentarea cu energie electrica a noilor consumatori.

Utilitati disponibile:

Reteaua electrica: 400 V, 50 Hz
Aer comprimat: 5 - 6 bar
Apa antiincediu: 4 - 5 bar
Temperatura mediului ambiant: -30°C/+45°C

Regimul tehnic al investiţiei

Cuptorul rotativ basculant cu capacitate 2500 – 2700 kg va fi pozitionat in interiorul halei productie aluminiu existenta.

Caracteristici constructive:

Suprafața totala - hala productie aluminiu existenta realizata din stilpi si ferme din metal, cu inchideri exterioare din panouri sandwich si tamplarie PVC, invelitoare din tabla cu S = 658 m² (din care spatiu topire/turnare 138 m², spatiu malaxare si sitare 100 m², magazie materie prima 180 m², depozit produs finit 100 m², spatiu depozitare zgura 90 m² si vestiar si birouri 50 m²).

Regimul de înălțime = Parter.

Descrierea principalelor caracteristice ale etapei de funcționare a proiectului

Procesul tehnologic are urmatoarele faze:

Se verifica deseurile daca sunt uscate sau daca au inglobate in ele deseuri ale
altor metale sau deseuri nemetalice (pietre, lemne, etc)
Deseurile de fier se depisteaza cu ajutorul unor magneti permanenti iar
deseurile de celelalte metale se identifica dupa culoare (ex: cupru) sau greutate (ex: plumb).
Se inlatura deseurile nedorite. Daca sunt deseuri de cabluri electrice de aluminiu se curata invelisul de PVC sau cand este cazul se inlatura si platbanda de otel.
In functie de calculul de sarja se cantaresc materialele necesare.
Se introduce siliciu metalic pe vatra cuptorului pentru preincalzire timp de 20 minute.
Se micsoreaza focul si se introduc deseurile cantarite.
Se porneste focul si se mentine pina la completa dizolvare a deseurilor; se mentine focul pornit pentru ridicarea temperaturii baii metalice.
Se micsoreaza flacara si se fac amestecari lente si profunde cu racla protejata.
Daca este cazul se face aliere cu Mg sau Cu.
Se micsoreaza flacara la minim si se curata zgura cu ajutorul unei racle protejate.
Se ia proba pentru verificarea compozitiei si a degazarii.
Daca materialul este gazat, se asteapta 30 minute pentru decantare si se ia din nou proba; aceasta operatie se repeta de cate ori este necesar.
Se porneste din nou focul si cind temperatura metalului este cuprinsa intre 700°C si 720°C se toarna in lingotiere metalice, racite natural in aer.
Dupa solidificare si racire blocurile din aluminiu se stivuiesc pe sarja si se marcheaza specific pentru fiecare aliaj.

Materii prime, energie si combustibili utilizați si modul de utilizare a acestora

Materiile prime si materialele utilizate in desfășurarea procesului de producție în cuptorul rotativ

- materii prime: deșeuri de aluminiu (cod 17 04 02), pilitura șpan neferos (cod 12 01 03), deșeuri neferoase (cod 19 10 02), metale neferoase (cod 19 12 03), metale neferoase (cod 16 01 18), cupru, bronz, alama (cod 17 04 01), plumb (cod 17 04 03), zinc (cod 17 04 04), staniu (cod 17 04 06), ambalaje metalice din aluminiu (cod 15 01 04);

- materii pentru aliere şi/sau corecţie: cupru, magneziu şi siliciu;

- materiale auxiliare: vopsea pentru marcaj, platbandă din oţel pentru legat stive.

Combustibil: combustibil lichid CLU/ CLG, 62920 litri in 2022.

Energie electrica: alimentarea se va face din tabloul de distribuție energie electrică integrat în sistemul de distribuție al tabloului electric PT7C existent. Tabloul de distribuție de 0,4 kV va asigura alimentarea cu energie electrică (cca 600 kW instalați) a noilor consumatori.

Informații privind producția si necesarul resurselor energetice:

Producția		Resurse folosite in scopul asigurării producției
Denumirea	Cantitatea anuala	Denumirea	Cantitatea anuala
Lingouri aluminiu si aliaje din aluminiu	cca. 241 t	Zgura si deseuri din aluminiu	cca. 757 t
		Combustibil lichid CLU/ CLG si ulei uzat	cca. 62920 l
		Energie electrica	0.4 kV, 50 Hz 600 kW instalati

Deșeuri si emisii preconizate

Deșeuri estimate:

Din activitatea societatii se estimează a fi generate următoarele tipuri de deșeuri:

zgura de topitorie, cod 10 10 03 – cca. 650 t/an – valorificare prin societati autorizate
alte materiale de captusire si refractare din procesele metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 03, 16 11 04 cca. 9 t/ an - valorificare prin firme autorizate
metale neferoase ( piese neconforme) : deseuri de aluminiu (cod 17 04 02), pilitura span neferos (cod 12 01 03), deseuri neferoase (cod 19.10.02), metale neferoase (cod 19 12 03), metale neferoase (cod 16 01 18), cupru, bronz, alama (cod 17 04 01), plumb (cod 17 04 03), zinc ( cod 17 04 04), fier si otel 17 04 05, staniu (cod 17 04 06); ambalaje metalice (cod 15 01 04) - sunt reintroduse in procesul tehnologic
Deseu menajer, cod 20 03 01 – cca 20 mc/an – eliminare prin firma de salubritate

In faza de constructie /monare a cuptorului rotativ basculant rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

deseuri de ambalaje (hartie & carton, platbanda, polietilena etc) cu codurile: 15 01 01, 15 01 02 si 15 01 03, in cantitate de cca. 50 kg; se valorifica la societati autorizate pentru colectare si valorificare deseuri;
deseuri metalice feroase (capete de schelet metalic, otel beton etc) cu codul 17 04 05 in cantitate de max 50 kg; se valorifica la societati autorizate pentru colectare si valorificare deseuri;
deseurile de materiale refractare si captusire, fiind deseuri inerte, se pot depozita intermediar in vederea trimiterii la valorificare prin operatori autorizati 50 kg.

Modul de gospodărire a deșeurilor si asigurarea condițiilor de protecție a mediului

Deșeurile reciclabile se depozitează in depozite temporare pana la predarea lor către firmele specializate.

Deșeurile inerte, nereciclabile, se colectează si se depoziteaza intermediar in vederea trimiterii la valorificare prin operatori autorizati.

Celelalte tipuri de deșeuri vor fi colectate selectiv si vor fi depozitate temporar, in condiții de siguranța, pana la eliminarea definitiva.

Emisii estimate:

In perioada de realizare a proiectului se estimează:

- emisii de la gazele de eșapament ale utilajelor folosite;

- emisii de praf ca urmare a traficului, operatiilor de sapare si realizare a fundatiilor, operațiilor de montaj;

In perioada de funcționare a proiectului se estimează:

- emisii de gaze arse si tratate in instalatia de filtrare noxe provenite de la cuptoarele rotative basculante de topire din hala productie aluminiu de turnare.

Surse staționare dirijate

Calculul emisiilor de poluanti se efectueaza tinand cont de versiunea 2009 a U.S. EPA AP-42 sectiunea 1.11 Waste Oil Combustion. Astfel:

Surse staționare dirijate

Nr. crt	Denumirea sursei	Poluant	Debit masic (mg/h)	Debit gaze/ aer impurificat (Nm³/h)	Emisie (mg/Nm³)	VLE impusă prin AM nr. 122/2019 [mg/Nm³]
1	Hala productie aluminiu turnatorie - cuptoare rotative basculante	Pulberi	498.60	97.87	5.09	50
2		NO_X	12139.77		124.04	500
3		SO₂	10506.4		107.35	500
4		CO	5518.07		56.38	170

Surse staționare de poluare a aerului, poluanți generați si emiși

Denumirea activității sectorului, procesului tehnologic, codul activității

Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumire

Productie

Timp de lucru anual, ore

Poluanți generați

Denumire

Înălțime

Diametrul la vârf al coșului mm

Viteza m/s

Temperatura ⁰C

Hala productie aluminiu turnatorie - cuptoare

rotative basculante

Procese de ardere combustibil CLU

Produse turnate din aluminiu

7900

Pulberi

NOx

SO₂

Cos

7.0

600

7.3

150

2.Descrierea alternativelor

Soluția tehnologica aleasa se încadrează printre cele mai bune tehnici disponibile (BAT), in domeniul utilizării deșeurilor din aluminiu.

Evaluarea tehnologiei aplicate în raport cu recomandările BAT (Best Available Techniques).

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/1032 A COMISIEI din 13 iunie 2016 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru industria metalelor neferoase include capitole specifice producției de aluminiu primar și secundar, cu referite la tehnologiile BAT, impactul acestora asupra factorilor de mediu și monitorizare.

Capitolul de producerea aluminiului secundar se referă și la procesele de turnare a aluminiului (lichid) obtinut din deseuri de aluminiu sau zguri aluminoase.

In aceste condiții prevederile BAT se aplica echipamentelor ce fac obiectul noii investiții.

În vederea creșterii randamentului materiilor prime, BAT constă în separarea componentelor nemetalice de metale, altele decât aluminiul, prin utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora, în funcție de componentele materialelor tratate - Separarea magnetică a metalelor feroase, cerinta indeplinita.

Pentru a preveni și a reduce emisiile difuze provenite din pretratarea deșeurilor, BAT constă în utilizarea - Incinte sau hote pentru punctele de încărcare și de evacuare, cerinta indeplinita.

Pentru a preveni sau a reduce emisiile difuze provenite din procesele de încărcare și descărcare/ evacuare a cuptoarelor de topire, BAT constă în utilizarea - Amplasarea unei hote în partea superioară a ușii cuptorului și la gura de evacuare unde are loc extracția de gaze reziduale, conectate la un sistem de filtrare si ușa cuptorului închisă etanș, cerinta indeplinita.

Pentru a reduce emisiile de pulberi și de metal în aer rezultate din procesele care țin de cuptor, precum încărcarea, topirea, evacuarea și tratarea metalului topit în cadrul producției de aluminiu secundar, BAT constă în utilizarea unei instalatiei de epurare umeda, cerinta indeplinita.

Pentru a reduce cantitățile de zgură de săruri rezultate în urma producerii de aluminiu secundar, BAT constă în utilizarea - Cuptor rotativ basculant, cerinta indeplinita.

Nu a existat un alt amplasament alternativ, nici un alt moment pentru demararea proiectului.

Proiectul are ca obiectiv implementarea unei tehnologii de obtinere a lingourilor de aluminiu si aliaje din aluminiu prin reciclarea deseurilor de aluminiu si prevede inlocuirea creuzetului de topire deseuri din aluminiu cu un cuptor rotativ basculant cu capacitate 2500 kg – 2700 kg– prevazut cu injectoar cu turbosuflanta si arzatoar tip AS 3 HESPER (CLU/CLG), o hota si tubulatura pentru colectarea si dirijarea emisiilor. Echipamentele se vor racorda la instalatia de filtrare noxe existenta. Cuptorul este prevazut cu picioare metalice fixate pe platforma de beton.

3.Descrierea aspectelor relevante a stării actuale a mediului

În judeţul Olt calitatea aerului este monitorizată prin măsurări continue astfel:

staţie automată amplasată în municipiul Slatina (staţia OT-1), Aleea Grădişte F.N.

conform criteriilor de amplasare prevăzute în Legea 104/2011 privind calitate aerului

înconjurător. Staţia este de tip industrial, iar poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO, NOx, NO2, CO, O3, pulberi (PM10). De asemenea, în scopul interpretării datelor de calitatea aerului, sunt monitorizaţi şi o serie de parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, direcţia şi viteza vântului, umiditatea relativă, presiunea, radiaţia solară.

staţie automată amplasată în municipiul Slatina, Aleea Muncii nr.4, staţie de tip fond urban (OT-2). Poluanţii monitorizaţi sunt: ozon, pulberi (PM10 şi PM2,5) şi o serie de parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, direcţia şi viteza vântului, umiditatea relativă, presiunea, radiaţia solară.

Staţiile fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului constituită la

nivelul ţării din peste 150 de staţii.

Sistemul de monitorizare permite autorităţilor locale pentru protecţia mediului

următoarele atribuţii:

- să evalueze, să cunoască şi să informeze în permanenţă publicul, alte autorităţi şi

instituţii interesate, despre nivelul calităţii aerului;

- să ia, în timp util, măsuri prompte pentru diminuarea şi/sau eliminarea episoadelor de

poluare sau în cazul unor situaţii de urgenţă;

- să prevină poluările accidentale;

- să avertizeze şi să protejeze populaţia în caz de urgenţă.

Datele despre calitatea aerului, provenite de la staţie au fost şi sunt prezentate publicului

prin intermediul unui panou exterior care este amplasat pe b-dul A.I.Cuza la intersecţia cu str. Libertăţii ( zona Poştă ) şi a unui panou interior (amplasat în holul APM Olt).

De asemenea, prin accesarea site-ului creat de ANPM: www.calitateaer.ro pot fi

vizualizate în orice moment datele înregistrate de staţiile automate din toate judeţele, inclusiv

datele transmise automat de staţia din municipiul Slatina.

În vederea unei informări complete a publicului a fost emis Ordinul MMDD nr. 1818/2020 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului, astfel:

Indice specific de calitatea aerului, pe scurt "indice specific", reprezintă un sistem de

codificare a concentraţiilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi monitorizaţi:

1. dioxid de sulf (SO2);

2. dioxid de azot (NO2);

3. ozon (O₃);

4. monoxid de carbon (CO);

5. pulberi in suspensie (PM10)..

Indicele general se stabileşte pentru fiecare dintre staţiile automate din cadrul Reţelei

Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici

corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel puţin un indice

specific corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

Indicele general şi indicii specifici sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1 şi 6, fiecare număr corespunzând unei culori (pe figura vor fi reprezentate atât culorile cât şi

numerele asociate acestora), aşa cum rezultă:

În continuare sunt prezentate date şi informaţii sintetice privind rezultatele monitorizării calităţii aerului în anul 2021, care ilustrează calitatea aerului în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de alertă sau de informare, stabilite în legislaţia specifică pentru fiecare poluant.

Dioxidul de sulf SO₂

Dioxidul de sulf este un gaz puternic reactiv, provenit în principal din arderea combustibililor fosili sulfuroşi (cărbuni, păcură) pentru producerea de energie electrică şi termică şi a combustibililor lichizi (motorină) în motoarele cu ardere internă ale autovehiculelor rutiere. Dioxidul de sulf poate afecta atât sănătatea oamenilor prin efecte asupra sistemului respirator cât şi mediul în general (ecosisteme, materiale, construcţii, monumente) prin efectul de acidifiere.

Concentraţia medie anuală de SO₂ din aerul înconjurător a fost de 7,52 μg/m³ şi se evaluează folosind valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (350μg/m³), care nu trebuie depăşită mai mult de 24 ori/an şi valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 μg/m³), care nu trebuie depăşită mai mult de 3 ori/an.

În anul 2021 la staţie valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (350 μg/m³), nu a fost depăşită şi nici valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 μg/m³), nu a fost depăşită .

Nu s-au înregistrat alerte (depăşiri ale concentraţiei de 500 μg/m3 măsurate timp de 3 ore consecutiv) pentru dioxidului de sulf.

Dioxidul de azot (NO₂) şi oxizii de azot (NOx)

Oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în diferite instalaţii industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale cât şi din transportul rutier. Oxizii de azot au efect eutrofizant asupra ecosistemelor şi efect de acidifiere asupra multor componente ale mediului, cum sunt solul, apele, ecosistemele terestre sau acvatice, dar şi construcţiile şi monumentele. Dioxidul de azot este un gaz care este transportat pe distanţe lungi, având un rol important în chimia atmosferei, inclusiv în formarea ozonului troposferic.

Expunerea la dioxid de azot în concentraţii mari determină inflamaţii ale căilor respiratorii, reduce funcţiile pulmonare şi agravează astmul bronşic.

Concentraţia medie anuală de dioxid de azot din aerul înconjurător în anul 2021 a fost de 19,63 μg/m³ şi se evaluează folosind valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/m³).

- nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limite orare pentru protecția sănătății umane ( 200 μg/m³);

- nu au fost înregistrate depășiri ale valorii pragului de alertă (400 μg/m³);

Valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (200 μg/m³), nu a fost depăşită la staţie. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă (concentraţia 400 μg/m³ măsurată timp de 3 ore consecutiv) pentru dioxidului de azot.

În lunile aprilie-iulie analizorul a fost defect, astfel că nu există achiziţie de date.

Monoxidul de carbon CO

Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea organismului de a reţine oxigenul, în concentraţii foarte mari fiind letal. Provine din surse antropice sau naturale, care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă: în instalaţii energetice, industriale, în instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale), din arderi în aer liber (arderea miriştilor, deşeurilor, incendii etc.) şi din trafic.

Concentraţia medie anuală de monoxidul de carbon din aerul înconjurător a fost de 0,13 mg/m³ şi se evaluează folosind valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (10 mg/m³), calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă).

Analizând datele obţinute din monitorizarea monoxidului de carbon în anul 2021, se constată că valorile maxime zilnice ale mediilor concentraţiilor pe 8 ore, s-au situat mult sub valoarea maximă zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (10 mg/m³).

Ozon O3

Ozonul se găseşte în mod natural în concentraţii foarte mici în troposferă (atmosfera joasă). Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează formele de viaţă împotriva acţiunii radiaţiilor ultraviolete, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit de toxic, având o acţiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor şi are potenţial cancerigen. De asemenea, ozonul are efect toxic şi pentru vegetaţie, determinând inhibarea fotosintezei şi producerea de leziuni foliate, necroze.

Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari, precursori ai ozonului: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (COV), monoxidul de carbon (CO), etc.

Precursorii ozonului provin atât din surse antropice (arderea combustibililor, traficul rutier, diferite activităţi industriale) cât şi din surse naturale (compuşi organici volatili biogeni emişi de plante şi sol, în principal izoprenul emis de păduri; aceşti compuşi biogeni, dificil de cuantificat, pot contribui substanţial la formarea ozonului). O altă sursă naturală de ozon în atmosfera joasă este reprezentată de mici cantităţi de ozon din stratosferă, care în anumite condiţii meteorologice migrează ocazional către suprafaţa pământului.

Formarea fotochimică a O3 depinde în principal de factorii meteorologici şi de concentraţiile de precursori. În atmosferă au loc reacţii în lanţ complexe, multe dintre acestea concurente, în care ozonul se formează şi se consumă, astfel încât concentraţia sa la un moment dat depinde de o multitudine de factori, precum raportul dintre monoxidul de azot şi dioxidul de azot din atmosferă, prezenţa compuşilor organici volatili necesari iniţierii reacţiilor, dar şi de factori meteorologici: temperaturi ridicate şi intensitatea crescută a radiaţiei solare (care favorizează reacţiile de formare a ozonului), precipitaţii (care contribuie la scăderea concentraţiilor de ozon din aer).

Ca urmare a complexităţii proceselor fizico-chimice din atmosferă şi a strânsei lor dependenţe de condiţiile meteorologice, a variabilităţii spaţiale şi temporale a emisiilor de precursori, a creşterii transportului ozonului şi precursorilor săi la mare distanţă, inclusiv la scară inter-continentală în emisfera nordică, precum şi a variabilităţii schimburilor dintre stratosferă şi troposferă, concentraţiile de ozon în atmosfera joasă sunt foarte variabile în timp şi spaţiu, fiind totodată dificil de controlat.

Concentraţia medie anuală de ozon din aerul înconjurător a fost de 50,78 μg/m3 şi se evaluează folosind pragul de alertă (240 μg/m3 măsurat timp de 3 ore consecutiv) calculat ca medie a concentraţiilor orare, pragul de informare (180 μg/m3) calculat ca medie a concentraţiilor orare şi valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120 μg/m3) calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă), care nu trebuie depăşită mai mult de 25 ori/an.

În anul 2021 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă pentru ozon, şi nici pragul de informare pentru ozon nu a fost depăşit.

Pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni PM10

Particulele în suspensie din atmosferă, sunt poluanţi transportaţi pe distanţe lungi, proveniţi din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc.) sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.

Natura acestor particule este foarte variată. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi - PAH-uri şi a compuşilor bifenili policloruraţi – PCB, adsorbiţi pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi).

Concentraţia medie anuală de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul înconjurător determinate gravimetric în anul 2021 a fost de 19,01 μg/m3 şi se evaluează folosind valoarea limită zilnică (50μg/m3), care nu trebuie depăşită mai mult de 35 ori/an şi valoarea limită anuală, (40μg/m3).

Evolutia probabila in cazul neimplementarii proiectului

Nu se vor semnala evolutii notabile ale factorului de mediu aer.

Neimplementarea proiectului va avea efecte negative:

- asupra mediului socio-economic local si regional prin ratarea oportunitatii de dezvoltare economica locala si regionala si prin pierderea unor locuri de munca potentiale.

- asupra schimbarilor climatice la nivel global. Desi proiectul este generator de gaze cu efect de sera si in consecinta va avea impact negativ asupra schimbarilor climatice, cantitatea gazelor cu efect de sera evacuate in atmosfera pentru a obtine 1 tona de aluminiu prin topirea deseurilor din aluminiu va fi net inferioara decat cea generata prin extragerea si prelucrarea minereurilor cu continut de aluminiu;

- asupra dezvoltarii durabile. Reciclarea de materiale din deseuri in dauna exploatarii resurselor naturale reprezinta o componenta importanta a conceptului de dezvoltare durabila.

Pulberi sedimentabile

Evoluția probabila in cazul neimplementării proiectului

Proiectul presupune inlocuirea unui creuzet cu un cuptor rotativ basculant.

Neimplementarea proiectului va avea efecte negative:

asupra factorului de mediu aer prin neimplementarea unei solutii care presupune reducerea concentratiei si a cantitatii de poluanti emisi in atmosfera pe tona de aluminiu produs;
asupra sanatatii umane prin mentinerea concentratiei poluantilor in aerul ambiental la nivelul actual si neimplementarea proiectului care ar genera o scadere a poluantilor emisi in aer;
asupra mediului socio-economic local si regional prin ratarea oportunității de dezvoltare economica locala si regionala si prin pierderea unor locuri de munca potențiale.

4.Descrierea factorilor de mediu susceptibili a fi afectați de proiect

Receptori sensibili

Principali receptori sensibili fata de amplasament sunt:

Zona rezidențială Slatina	1 km	SV
Colegiul Național Agricol Carol I	1,7 km	SV
Gimnaziala „George Poboran”	2,2 km	SV
Colegiul Tehnic "Alexe Marin"	1,7 km	S
Gara Slatina	2 km	S
Piața Zahana	1,8 km	SV
Piața Steaua	2,8 km	S
Biserica Romano Catolică Nașterea Sfintei Fecioare Maria	1,5 km	SV
Parohia Ortodoxa SF MUCENIC MINA	1,8 km	SV
Catedrala Episcopală Înălțarea Domnului	2,5 km	SV
Biblioteca municipala Ion Minulescu si Consiliul Județean OLT	2,6 km	SV
Primăria Slatina	3,2 km	SV
Parcul Strehareti	1,8 km	V
Parcul Esplanada	2,6 km	SV
Parcul Pitești	2,4 km	SV
Obelisc Slatina 600	2,3 km	SV
Spitalul Județean de urgenta Slatina	2,3 km	SV
Raul Olt	3,3 km	V

Populația si sănătatea umana

- Distanta fata de așezările umane, diverse anexe gospodărești, monumente istorice etc.

CASTING PLANT SRL este amplasata in zona industriala a orașului Slatina. Zona rezidențială Slatina este la cca. 1 km.

- Demografie, starea de sănătate a populației:

Orașul Slatina are circa 70.000 locuitori. CASTING PLANT SRL este amplasata in zona industriala a orașului Slatina, unde densitatea populației este scăzută.

Distribuția populației pe sexe şi grupe de vârstă la nivelul Municipiului Slatina

- Sănătatea umana

Serviciile de sănătate generale și specializate beneficiază de pe urma faptului că Slatina este centrul administrativ al Judeţului Olt, în special prin prezenţa Spitalului Judeţean Olt și a ambulatoriului integrat acestuia. Majoritatea cazurilor sunt tratate local, însă, pentru cazurile pentru care nu există expertiză locală, spitalul solicită sprijinul spitalelor din Craiova sau București. Principalele secţii ce aparţin de Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina din subordinea Direcţiei pentru Sănătate Publică Olt sunt: Medicina Interna, Gastroenterologie, Diabet Zaharat, Nutriție si Boli Metabolice, Oncologie Medicala, Cardiologie, Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie, Neurologie, Chirurgie Toracica, Chirurgie si Ortopedie Infantila, Ortopedie si Traumatologie, Chirurgie Generala, Chirurgie Plastica, Microchirurgie Reconstructiva, Urologie, Oftalmologie, O.R.L., A.T.I., Nefrologie, Neonatologie, Obstetrica - Ginecologie, Pediatrie, Boli Infecțioase, Psihiatrie, Neuropsihiatrie Infantila, Recuperare Neuro-Motorie Copii, Dermatovenerologie, Boli Cronice, Centrul de Hemodializa şi Unitatea Primire Urgente (U.P.U.).

Biodiversitatea

-Vegetația - tipuri, specii predominante, specii rare, ocrotite amenințate cu dispariția, arii protejate, ecosisteme specifice:

-Vegetația – tipuri, specii predominante, specii rare:

In piemontul Cotmeana, unde se afla situat municipiul Slatina, vegetația naturala este reprezentata preponderent de pădurile de foioase: stejari submezofili (cer, girnita) cu aerale restrânse, culturi agricole si pajiști secundare stepizate. Condițiile ecologice permit existenta unor specii fluoristice rare: Frictilloria montana, Tulipa bibersteiniana, Crocus moesiacus – ocrotite. Pe cea mai mare parte a teritoriului însă, vegetația naturala a fost înlocuită cu culturi agricole.

In lunca Oltului se afla salcete, plopisuri, rachitisuri, plantații de plopi euro-americani, pajiști mezohigrofile si vegetație acvatica.

- Fauna - specii caracteristice zonei, specii rare, ocrotite, amenințate cu dispariția

Fauna de stepa este reprezentata in primul rând de rozătoare: iepurele, popândăul, hârciogul, șoarecele si șobolanul de câmp; pasările mai importante sunt: fazanul (colonizat), prepelița, potârnichea, presura, eretele alb, șorecarul mare si șorecarul încălțat (răpitoare ocrotite).

Fauna ce populează pădurile este reprezentata de mamifere: mistreț, lup, vulpe, viezure, pisica sălbatică, veverița, jder; dintre păsări sunt frecvente: sitarul, potârnichea, porumbelul de scorbura, turturelele (specii de interes vânătoresc).

Ihtiofauna aparține zonei cleanului si mrenei.

Acvifauna ce populează luncile râurilor este bogata in elemente cinegetice: rate si gâște sălbatice, stârci, corcodei, lebede.

- Ecologia acvatica - specii si biotipuri specifice bazinelor acvatice (cursuri de apa, ape stătătoare):

Fauna acvatica este reprezentata prin crap, caras, știuca, plătica, șalău. Acvifauna ce populează luncile râurilor este bogata in elemente cinegetice: rate, gâște sălbatice, stârci, corcodei etc.

- Zonele umede in perimetrul si in jurul amplasamentului, efecte asupra obiectivului:

Pe lângă orașul Slatina trece pârâul Urlătoarea afluent al Oltului.

Prin procesul tehnologic de topire a deșeurilor din aluminiu in orașul Slatina nu este afectat in nici un mod cursul apelor din zona.

Solul si subsolul

- Prezentarea structurii geologice a subsolului:

CASTING PLANT SRL este situata într-o zona fluviala ce cuprinde nisipuri si pietrișuri acoperite de o cuvertura groasa de loess (3 m).

Terenul de fundare este alcătuit din argile grase compacte, cu caracter contractil. La cota de fundare –3,00 m pentru fundații directe din beton armat, se poate considera presiunea convențională de calcul p=4,0 daN/cm².

- Potențialul seismic al zonei:

Incinta industriala CASTING PLANT COM se afla, conform prevederilor Normativului P100-1/2006 in zona D de intensitate macroseismica, cu Ks = 0,16 si perioada de colt Tc = 1,5 secunde.

Gradul de seismicitate MSV pentru zona societății este VII (pe scara Richter).

In tabelul 5.1 clasa de importanta a lucrării este III – construcții industriale curente.

Conform HG nr. 766/1977, categoria de importanta a lucrării este C – normala.

- Tipurile de sol al zonei, cu caracteristicile acestora si modul de folosire:

Terenul din zona prezinta următoarele stratificație:

Sol vegetal si umpluturi eterogene neconsolidate pe o grosime de 0,8-1,6 m;
Un strat de argila vânată de 7-8 m constituit din argile contractile plastic vârtoase, cu intercalații subțiri mici prăfoase, cu carbonați de la adâncimea de 3,0 m in jos.
Argila nisipoasa 2-3 m.

- Descrierea topografiei zonei

Zona de amplasament este situata in contactul Câmpiei Olteniei cu Podișul Getic, fiind străbătută de la nord la sud de Valea Oltului, al cărui culoar modifica dinamica atmosferica in zonele aferente acestuia.

Apa

Apa subterana:

In zona de amplasament adâncimea stratului acvifer este de cca 9 m de la suprafața solului, funcție de morfologia terenului.

Din forajele executate in zona, nivelul apei subterane a fost întâlnit la cota 161,0 m. Oscilația nivelului apei subterane se apreciază ca fiind de ±1,5 m.

Apa freatica este de calitate potabila – conform determinărilor făcute la Postul Hidrogeologic de la Milcovul din Deal.

Adâncimea de îngheț conform STAS 6054/74 este de 0,8-0,9 m.

Apa de suprafața:

Regimul hidrografic este influențat de Raul Olt care este drenorul principal al zonei. Râul Olt este principalul curs de apă de pe teritoriul orașului, traversându-l prin partea sa vestică. Este unul din cele mai importante râuri din țară, având o lungime de 615 km, un debit mediu de 190 m³/s și un bazin hidrografic ce se întinde pe 24.050 km². Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare, barajul de la Slatina fiind unul dintre cele mai importante baraje amenajate pe râu. Pusă în funcțiune în anul 1981, acumularea hidro-energetică Slatina, prezintă următoarele caracteristici: H baraj = 23 m, S acumulat = 497 ha, V total acumulat = 31 milioane mc.

Aerul si Clima

Zona Slatina este cuprinsa in districtul climatic al Piemontului Getic, de nuanța mai umeda, din punct de vedere al unității climatice. Regimul climatic prezinta un grad de continentalism relativ accentuat.

- Temperatura medie anuala este de 10,8^oC; temperatura medie a lunii iulie este de 22,5^oC; vara se caracterizează prin predominarea timpului senin si intervale de seceta obișnuită. Temperatura medie a lunii ianuarie este de 1^oC.

Maxima absoluta este de 40,5^oC înregistrată la 17 august 1952, iar minima absoluta înregistrată, de –31^oC la 25 ianuarie 1942.

Variația temperaturilor medii multianuale, înregistrate la stația meteo Streharet-Slatina este prezentata mai jos:

Luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	AN
t^oC	-0,9	0,2	5,7	10,8	16,9	19,5	22,5	22,0	17,7	11,1	4,4	-0,1	10,8

- Regimul precipitațiilor atmosferice ilustrează nuanțe climatice de un continentalism accentuat. Cea mai mare parte a precipitațiilor cad sub forma de ploi, ele depășind cu cca 70-200 mm pe cele înregistrate in sezonul rece (zapezi). Valoarea medie multianuala a precipitațiilor atmosferice variază intre 500-700 mm, cu valorile maxime in lunile de tranziție si minime in lunile ianuarie si aprilie.

- Circulația generala a atmosferei se caracterizează printr-o interferenta a curenților de aer din estul Câmpiei Romane cu cei din vestul acesteia; una din principalele caracteristici ale dinamicii atmosferei o constituie adventia aerului maritim din vest, continentalizat si parțial a celui continental din est, nord-est si nord. Cele doua vanturi dominante sunt Crivatul din est (19 %) si Austrul din vest (18,5 %). Frecvente asemănătoare de vânt se înregistrează si pe direcția nord. Vitezele vântului variază, funcție de anotimp, intre 2-5 m/s.

- Umiditatea relativa a aerului are o valoare medie anuala de 81,4 %, variind intre minima de 73,8 % in luna septembrie si maxima de 92,7 % in decembrie.

Luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	AN
U %	90,8	86,5	81,2	77,7	76,4	77,4	75	74,4	73,88	82	82,2	92,7	81,4

- Nebulozitatea atmosferica este crescuta in lunile de iarna si scăzută in sezonul cald. Media anuala este 5,3 zecimi. In tabelul următor se prezinta valorile nebulozității totale (in zecimi):

Luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	AN
N	6,2	6,3	6,3	5,7	6	5,1	3,7	5,4	3,2	4,6	6,1	6,5	5,3

Patrimoniul cultural

Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locașuri de cult, dar există și structuri urbane cu valoare istorică și culturală.

Mănăstirile din Slatina sunt:

- Mănăstirea Clocociov (care datează din vremea lui Neagoe Basarab, reconstruită de Mihai Viteazul în 1594 și din nou în 1645 de către boierul Dinicu Buicescu)

- Mănăstirea Strehareți, a cărei construcție a început în 1665 și care a fost terminată în 1672

Bisericile care fac parte din moștenirea culturală a orașului Slatina sunt:

- “Sfânta Treime” (1645, cu fresce pictate în anul 1851);

- “Sfântul Nicolae” din deal (1700);

- “Adormirea Maicii Domnului” (1736);

- “Sfinții Împărați” (începută în secolul XVIII, reconsolidată în 1793, cu fresce pictate în anul 1899);

- “Sfântul Ioan Botezătorul” (1796);

- “Nașterea Fecioarei Maria” (1802);

- “Fecioara Maria” (1802-1806; cu fresce pictate în anul 1831).

Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal în peisajul urban din centrul vechi al orașului. Ele sunt situate pe strada Lipscani și strada Mihai Eminescu pe ambele părți. În total sunt 81 de structuri, construite între anii 1860-1938 în unul din următoarele stiluri: neo-gotic, neo-românesc, modern, art nouveau, art deco și renovări din diferite perioade. Majoritatea clădirilor au la parter un spațiu comercial, iar la etaj un spațiu rezidențial.

Clădiri istorice - din acest grup arhitectural se remarcă următoarele clădiri: Liceul Radu Greceanu (1891), Primăria Slatina (1905), Secția de Etnografie a muzeului județului Olt, Casa Caracostea (1902), Casa Profesorilor (1899), și vechiul sediu al Băncii Naționale a României din Slatina (1908).

Podul care traversează râul Olt, construit între anii 1888-1891. Podul, construit de inginerul Davidescu, este primul pod de metal peste un râu din România.

Monumentul “Ecaterina Teodoroiu” a fost construit în anul 1925 de către Dumitru Mățăoanu.

Obeliscul “Slatina 600” creat în anul 1968 cu ocazia celebrării a 600 de ani de la atestarea documentară a orașului Slatina de către Ion Irimescu.

5. Descrierea efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului

5.1. Construirea și existența proiectului

In perioada de execuție a proiectului, impactul se va manifesta prin emisii de gaze de eșapament de la utilajele folosite la implementarea proiectului, emisii zgomot si vibrații de la operațiile de montaj si trafic, crearea de locuri de munca.

Caracteristici impact: nesemnificativ

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: secundar

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen scurt, strict pe perioada de execuție;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

In perioada de funcționare, impactul se va manifesta prin reducerea concentratiei si cantitatilor de poluanti din gaze de ardere de la cuptoarele rotative basculante evacuate in atmosfera, zgomot si vibrații de la angrenarea echipamentelor dinamice, conformarea cu BAT, crearea de locuri de munca, dezvoltarea economica a zonei.

Efectele impactului se vor cumula cu efectele de la instalațiile si echipamentele existente in hala de productie aluminiu a caror reglementare este data de Autorizatia de mediu nr. 122/14.08.2019 revizuita la data de 13.03.2023.

Caracteristici impact: Moderat

- Natura impactului: pozitiv;

- Tip impact: cumulat

- Magnitudinea si complexitatea impactului: medie;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

5.2. Utilizarea resurselor naturale în special a terenurilor, a solului, a apei și a biodiversității.

Fără efecte semnificative.

Terenul pe care se va amplasa proiectul este deja folosit pentru același tip de activitate dezvoltata in etapa anterioara.

Caracteristici impact: nesemnificativ

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: secundar

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

5.3. Emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și radiații, crearea de efecte negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor

Apa

Implementarea proiectului nu presupune utilizarea apei in proces, nu vor rezulta ape uzate din procesul tehnologic.

Nu se prevăd efecte ale proiectului in toate fazele sale (implementare, funcționare, închidere), asupra factorului de mediu apa.

Sol si subsol

Implementarea proiectului se va realiza in hala productie aluminiu existenta, pe teren exista o platforma betonata.

Caracteristici impact: nesemnificativ

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: secundar

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen scurt, strict pe perioada de execuție;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului: mica

Nu se prevăd efecte semnificative ale proiectului in toate fazele sale (implementare, funcționare, închidere), asupra factorului de mediu sol si subsol.

Aer

Surse de emisii:

- In perioada de execuție: emisii de gaze de eșapament de la utilajele folosite la implementarea proiectului, emisii de zgomot si vibratii de la operațiile de montaj si trafic.

Caracteristici impact: nesemnificativ

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: secundar

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen scurt, strict pe perioada de execuție;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

- In perioada de funcționare:

Functionarea proiectului va genera o reducere a concentratiei si cantitatilor de poluanti emisi in atmosfera prin gazele de emisie provenite de la cuptoarele rotative basculante dupa trecerea acestora prin instalatia de epurare uscata.

Surse mobile : emisii de gaze de eșapament de la autoutilitarele utilizate pentru alimentarea cu deșeuri de aluminiu,

Surse staționare dirijate: emisii de gaze de ardere de la cuptoarele utilizate la topirea deșeurilor de aluminiu;

Gazelor de ardere colectate de la cuptoarele rotative basculante si tratate in instalatia de filtrare noxe vor avea dupa trecerea prin instalatia de filtrare o concentratie de pulberi in suspensie de 5 mg/mc conform monitorizarilor efecuate in timpul desfasurarii procesului tehnologic.

Caracteristicile gazelor de ardere evacuate in atmosfera:

Calculul emisiilor de poluanti se efectueaza tinand cont de versiunea 2009 a U.S. EPA AP-42 sectiunea 1.11 Waste Oil Combustion. Astfel:

Surse staționare dirijate

Nr. crt	Denumirea sursei	Poluant	Debit masic (mg/h)	Debit gaze/ aer impurificat (Nm³/h)	Emisie (mg/Nm³)	VLE impusă prin AM nr. 122/2019 [mg/Nm³]
1	Hala productie aluminiu turnatorie - cuptoare rotative basculante	Pulberi	498.60	97.87	5.09	50
2		NO_X	12139.77		124.04	500
3		SO₂	10506.4		107.35	500
4		CO	5518.07		56.38	170

Surse staționare de poluare a aerului, poluanți generați si emiși

Denumirea activității sectorului, procesului tehnologic, codul activității

Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumire

Productie

Timp de lucru anual, ore

Poluanți generați

Denumire

Înălțime

Diametrul la vârf al coșului mm

Viteza m/s

Temperatura ⁰C

Hala productie aluminiu turnatorie - cuptoare

rotative basculante

Procese de ardere combustibil CLU

Produse turnate din aluminiu

7900

Pulberi

NOx

SO₂

Cos

7.0

600

7.3

150

Efectele impactului se vor cumula cu efectele generate prin implementarea statie de tratare gaze la cuptoarele rotative basculante din etapa anterioara.

Caracteristici impact: moderat

- Natura impactului: pozitiv;

- Tip impact: cumulat

- Magnitudinea si complexitatea impactului: medie;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

Zgomot si vibrații

In perioada de execuție a proiectului, vor fi generate zgomote si vibrații de la operațiile de montaj si de la trafic.

Caracteristici impact: nesemnificativ

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: secundar

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen scurt, strict pe perioada de execuție;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

In perioada de funcționare, vor exista următoarele surse de zgomot si vibrații: de la funcționarea utilajelor dinamice. Conform prescriptiilor furnizorului de echipament nivelul de zgomot nu va depasi 85 dB(A).

Efectele impactului se vor cumula cu efectele de la hala productie aluminiu si cu alte activități industriale de pe platforma.

Valoarea nivelului de zgomot la limita societății nu va depăși 65 dB, respectând STAS 6156-86 si STAS 10009-2017.

Caracteristici impact: minor

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: cumulat

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

Eliminarea şi valorificarea deşeurilor

In faza de construcție/montaj a cuptorului rotativ basculant de topit deșeuri din aluminiu se estimează următoarele categorii de deșeuri:

deseuri de ambalaje (hartie & carton, platbanda, polietilena etc) cu codurile: 15 01 01,15 01 02 si 15 01 03, in cantitate de cca. 50 kg; se valorifica la societati autorizate pentru colectare si valorificare deseuri;
deseuri metalice feroase (capete de schelet metalic, otel beton etc) cu codul 17 04 05 in cantitate de max 50 kg; se valorifica la societati autorizate pentru colectare si valorificare deseuri;
deseurile de constructii, fiind deseuri inerte, se pot depozita intermediar in vederea trimiterii la valorificare prin operatori autorizati 50 kg.

In faza de funcționare rezulta următoarele categorii de deșeuri:

zgura de topitorie, cod 10 10 03 – cca. 650 t/an – valorificare prin societati autorizate
alte materiale de captusire si refractare din procesele metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 03, 16 11 04 cca. 9 t/ an - valorificare prin firme autorizate
metale neferoase ( piese neconforme) : deseuri de aluminiu (cod 17 04 02), pilitura span neferos (cod 12 01 03), deseuri neferoase (cod 19.10.02), metale neferoase (cod 19 12 03), metale neferoase (cod 16 01 18), cupru, bronz, alama (cod 17 04 01), plumb (cod 17 04 03), zinc ( cod 17 04 04), fier si otel 17 04 05, staniu (cod 17 04 06); ambalaje metalice (cod 15 01 04) - sunt reintroduse in procesul tehnologic
Deseu menajer, cod 20 03 01 – cca 20 mc/an – eliminare prin firma de salubritate

Caracteristici impact: nesemnificativ

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: secundar

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

5.4. Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu

5.4.1. Descrierea riscurilor

Riscul este dat de probabilitatea apariţiei unui efect negativ major cu impact dur, asupra factorilor de mediu, într-o perioada de timp specificată și este descris sub forma ecuaţiei:

R = P*E unde: R-riscul, P – pericolul, E – expunerea (conform Directivei CE 93/67/EEC).

Pericole naturale: cutremur

Cuptorul rotativ basculant, montajul acestuia, a fost proiectat si construit in conformitate cu Normativului P100-1/2006, si a tuturor reglementarilor tehnice in vigoare referitoare la asigurarea in caz de seism.

Incinta industriala se afla, conform prevederilor Normativului P100-1/2006 in zona D de intensitate macroseismica, cu Ks = 0,16 si perioada de colt Tc = 1,5 secunde.

Gradul de seismicitate MSV pentru zona societății este VII (pe scara Richter). Conform HG nr. 766/1977, categoria de importanta a lucrării este C – normala.

Accidente potențiale: incendiu

Cuptorul rotativ basculant este o construcție supraterana cu structura din beton armat si metalica având conform P118/1999

gradul II rezistenta la foc
categoria D pericol de incendiu, cu zone de categoria C si anume zonele unde exista posibilitatea de scurgere ulei (angrenaje, utilaje). Aceasta este limitata prin masurile de monitorizare continua a funcționării utilajelor, masuri de prevenire si de limitare a efectelor asupra mediului ( suprafețe betonate)

Riscurile potenţiale ce vor decurge ca urmare a realizării obiectivului de investiţii, sunt:

- risc de poluare accidentală ca urmare a pierderilor de produse petroliere (carburanți, uleiuri) de la utilaje si echipamente utilizate in perioada de implementare a proiectului. Acesta este limitat prin monitorizarea/intretinerea conforma a mijloacelor de transport care operează in zona.

- risc de producere a unor accidente de muncă, din cauza exploatării necorespunzătoare a utilajelor si echipamentelor din dotare;

- risc de producerea unor defectiuni la instalatia de filtrare gaze de ardere care sa duca la evacuarea in atmosfera de gaze netratate;

Un alt factor de risc îl constituie accidentele potenţiale în faza de exploatare, fiind generate de indisciplină şi de nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normativelor de protecţia muncii şi/sau neutilizarea echipamentelor de protecţie.

Riscul generat de implementarea si functionarea proiectului a fost evaluat conform matricei de evaluare in categoria B - Risc scăzut.

5.4.2. Masuri de prevenire a riscurilor

Pentru eliminarea tuturor posibilelor riscuri pentru sănătatea umana se vor lua următoarele masuri:

- Se va urmări ca întregul personal să poarte echipament de protecție. În activitatea desfăşurată pe amplasament în perioada de exploatare, trebuie respectate prevederile următoarelor acte normative:

legea sănătății si securității in munca
norme specifice de sănătate si securitate in munca
instrucțiuni de lucru in domeniul sănătății si securității in munca

- Utilajele si echipamentele vor fi întreținute si reparate de către societăți abilitate sa realizeze aceste lucrări;

- Monitorizarea parametrilor tehnici de funcționare a instalației de fitrare noxe;

5.5. Cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte

Impactul cumulat asociat cu activitatea propusa de proiect se refera la emisiile provenite de la celelalte surse de emisii de gaze de ardere si zgomot existente in hala productie aluminiu, instalația de filtrare gaze de ardere de la cuptoarele de topire deșeuri de aluminiu realizata in etapa anterioara.

Efecte generate de proiect	Alte activități sau proiecte in desfășurare	Calea de cumulare	Impact cumulat pe termen lung	Impact cumulat pe termen scurt
Poluare aer	- cuptoare de topire deșeuri din aluminiu reglementata anterior.	Aer	Moderat -Pozitiv	Nesemnificativ -Negativ
Zgomot		Aer	Nesemnificativ -Negativ	Nesemnificativ -Negativ

Se estimează ca impactul cumulat al proiectului cu alte proiecte existente/ sau aprobate este minor.

5.6. Impactul proiectului asupra climei

Proiectul nu va avea efect asupra gazelor cu efect de sera, dar se poate estima un efect pozitiv nesemnificativ , manifestat indirect, prin reducerea concentratiilor de pulberi in suspensie evacuate in atmosfera odata cu gazele de ardere.

Vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice

Nu au fost identificate vulnerabilități cu excepția actelor normative care ar putea sa impună restricții in folosirea unei anumite tehnologii.

5.7. Tehnologiile și substanțele folosite

Tehnologia folosita este de obtinere a lingourilor de aluminiu si aliaje din aluminiu prin reciclarea deseurilor de aluminiu si prevede inlocuirea creuzetului de topire deseuri din aluminiu cu un cuptor rotativ basculant.

Proiectul nu presupune utilizarea sau stocarea de substanțe chimice periculoase in cantități relevante menționate in anexele nr. 1 si nr 2 a Legii 59/ 2016.

6. Descriere dificultăților sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului.

Metodologia propusă în cadrul prezentului raport propune o diferenţiere între conceptul de „efect” şi cel de „impact”. Efectele se referă la modificările cauzate mediului fizic ca o consecinţă directă a cauzelor (modificărilor) generate de proiect. Efectele includ în principal: emisii de poluanţi, deşeuri.

Identificarea efectelor a presupus parcurgerea următorilor paşi: analiza tuturor intervenţiilor propuse în cadrul proiectului; Identificarea tuturor activităţilor ce rezultă din construcţia şi operarea investiţiilor; Identificarea tuturor modificărilor (efectelor) ce au loc în mediul fizic şi socio-economic ca urmare a realizării şi operării intervenţiilor. Interes pentru evaluare prezintă acele efecte care pot fi cuantificate şi care conduc cu certitudine la apariţia unei forme de impact. Identificarea efectelor s-a realizat cu ajutorul unei matrice ce a permis analizarea etapelor şi activităţilor corespunzătoare fiecăruia dintre obiectivele de investiţii propuse în cadrul proiectului.

Evaluarea impactului s-a făcut luând în considerare amplasamentul investiției și vecinătatea acestuia. De asemenea, pentru fiecare factor de mediu analizat s-a luat în considerare suprafețele afectate atât definitiv, cât și temporar în perioada de operare a investiției.

Criteriile de evaluare sunt de două tipuri:

(A) criterii ce pot influența, individual, scorul de evaluare obținut;

(B) criterii care, individual, nu pot influența scorul de evaluare.

Criterii de evaluare

Criteriul de evaluare

Scara

Descrierea

Importanta condiției pentru mediu

Important pentru interese naționale /internaționale

Important pentru interese regionale/ naționale

Important numai pentru arealele din proxim. localității

Important numai pentru localitate

Fără importanta

Magnitudinea schimbării/efectul asupra mediului

-1

-2

-3

Beneficiu major important

Îmbunătățire semnificativa a mediului

Îmbunătățire a mediului

Lipsa schimbare mediu

Schimbare negativa a mediului

Schimbări semnificative negative

Schimbări majore negative

Durata

Fără schimbări

Temporar

Permanent

Reversibilitate

Fără schimbări

Reversibil

Ireversibil

Cumulativitate

Fără schimbări

Non cumulativ/unic

Cumulativ /sinergici

Pentru a calcula scorul de evaluare se vor efectua cele trei relații matematice, inițial se vor înmulți valorile din grupa A, ulterior se va face suma valorilor din grupa B, iar scorul de evaluare este produsul dintre rezultatul primei, respectiv celei de a doua relații.

A1 * A2 = A_T (1)

B1 + B2 + B3 = B_T (2)

A_T * B_T = SE (3)

Au fost stabilite categorii de impact și a fost elaborată o scară a scorurilor de evaluare pe categorii de impact, prezentate în tabelul următor:

Categorii de impact

Scorul de mediu	Categorii de impact	Descrierea categoriei
>101	+E	Schimbări /impacte pozitive majore
+76la +100	+D	Schimbări /impacte pozitive semnificative
+51 la +75	+C	Schimbări /impacte pozitive moderate
+25 la +50	+B	Schimbări /impacte pozitive
+1 la +25	+A	Schimbări /impacte pozitive ușor pozitive
0	N	Neutru , lipsa schimbări
-1 la -25	-A	Schimbări /impacte ușor negative
-26 la -50	-B	Schimbări /impacte negative
-51 la -75	-C	Schimbări /impacte negative moderate
-76 la -100	-D	Schimbări /impacte negative semnificative
< -101	-E	Schimbări /impacte negative majore

Descrierea metodelor utilizate pentru identificarea efectelor cumulate

Pentru identificarea efectelor cumulative s-au luat în considerare activitățile desfășurate în zona și s-au analizat efectele generate de aceste activității.

Categoriile efectelor generate

Nr. crt.	Categoria	Nota evaluării
1	Efecte negative semnificative	-2
2	Efecte negative nesemnificative	-1
3	Efecte neutre	0
4	Efecte pozitive nesemnificative	+1
5	Efecte pozitive semnificative	+2

Descrierea metodelor utilizate pentru identificarea riscurilor

O definiție larg acceptată definește riscul ca fiind produsul dintre probabilitatea pentru ca un eveniment să se întâmple și consecințele negative pe care le poate avea, fiind exprimat după cum urmează:

R = F * C, unde:

R-risc (pierderi / unitate de timp),

F-frecvența de apariţie (nr. de evenimente / unitate de timp),

C-consecințe (pierderi / eveniment).

Clasele calitative utilizate în majoritatea metodologiilor privind cuantificarea riscului sunt reprezentate prin frecvență și consecințe.

Gradul riscului depinde atât de natura impactului asupra receptorului cât și de probabilitatea manifestării acestui impact.

Matricea privind gradul de frecvență este reprezentată prin punctaje diferite, conform următorului tabel, unde frecvența scăzută este notată cu 1, iar o frecvență foarte mare este notată cu 5.

Cuantificarea frecvenței

Scor de evaluare	Punctaj	Descrierea categorie/ frecventa
< 10	1	Foarte scăzută
11-25	2	Scăzută
26-50	3	Medie
51-75	4	Mare
76-100	5	Foarte mare

De asemenea, matricea privind nivelul consecinţelor care pot apărea, a fost reprezentata tot cu ajutorul punctajelor astfel că, consecințele Nesemnificative au fost notate cu 1 punct, iar cele Majore cu 5 puncte.

Cuantificarea consecințelor

Punctaj	Descrierea categoriei/ consecințe
1	Nesemnificative
2	Minore
3	Medii
4	Semnificative
5	Majore

Cele două clase se influenţează direct una pe alta astfel: cu cât frecvența este mai mare și consecințele vor fi mai semnificative. Cu ajutorul matricelor s-a calculat probabilitatea ca riscul respectiv să apară:

R = F x C,

unde R reprezintă riscul, F reprezintă frecventa și C reprezintă consecințele

Cuantificarea rezultatelor obținute privind Riscul existent, au fost clasificate conform tabelului următor:

Cuantificarea riscului final

Scorul de evaluare	Categorii de Risc	Descrierea categoriei
1-5	A	Risc Foarte Scăzut
6-10	B	Risc Scăzut
11-15	C	Risc Moderat
16-20	D	Risc Ridicat
>20	E	Risc Extrem

Dificultăți întâmpinate

Nu au fost întâmpinate dificultăți de natură tehnică în evaluarea impactului asupra mediului, sau determinate de lipsa de cunoștiințe privind colectarea informațiilor solicitate și prezentarea acestora.

7. Descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea efectelor negative semnificative asupra mediului.

Pentru eliminarea tuturor posibile riscuri pentru sănătatea umana se vor lua următoarele masuri:

legea sănătății si securității in munca
norme specifice de sănătate si securitate in munca
instrucțiuni de lucru in domeniul sănătății si securității in munca

- Utilajele si echipamentele vor fi întreținute si reparate de către societății abilitate sa realizeze aceste lucrări;

- Deșeurile menajere se vor colecta in europubele amplasate in spatii special amenajate si vor fi eliminate prin agenți economici autorizați;

- Monitorizarea parametrilor tehnici de funcționare a instalațiilor de filtrare gaze de ardere;

- Monitorizarea emisiilor gazelor evacuate la cos pentru urmatorii poluanti: SO₂; NO_x, CO si pulberi;

8. Descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în faţa riscurilor de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiect.

Proiectul nu presupune depozitarea/folosirea de substanțe periculoase in cantități relevante conform Legii 59/2016 pentru a fi încadrat ca amplasament SEVESO.

Nu au fost identificate riscuri de accident major pe amplasamentul proiectului la care proiectul ar fi vulnerabil.

Dintre dezastrele naturale cel mai mare potențial de a afecta proiectul l-ar putea avea un eventual cutremur sever.

Incinta industriala se afla, conform prevederilor Normativului P100-1/2006 in zona D de intensitate macroseismica, cu Ks = 0,16 si perioada de colt Tc = 1,5 secunde.

Gradul de seismicitate MSV pentru zona societății este VIII conform Legii nr. 575/2001.

Efecte in cazul unui cutremur sever:

- apariția de fisuri la sistemul de exhaustare, instalație de filtrare gaze;

- scăpări necontrolate de gaze de ardere neepurate, poluarea atmosferei;

- efectele vor fi de scurta dura, pana la oprirea instalației.

9. Rezumat netehnic.

Amplasare proiect:

Amplasarea unui cuptor rotativ cu capacitate 2500 kg – 2700 kg in hala de productie aluminiu existenta, conform planului general de amplasament.

N-NE - zona rezidențială a municipiului Slatina la 5 km.

N– Slamec SA;

S–Concis SA;

E–Concis SA;

V–Concis SA.

Descrierea proiectului:

Instalatia existenta de filtrare noxe gaze arse provenite de la cuptoarele rotative basculante din hala productie aluminiu va avea urmatoarea configuratie :

Hote absorbante pentru cele doua cuptoare rotative basculante;
Conducte de racord de la hotele absorbante la colectorul de gaze arse;
Instalatie epurare uscata;
Cos de dispersie cu diametrul de 0,6 m si inaltimea de 3 m peste inaltimea halei
Cabina cu dulapuri electrice si de comanda;

Modul de asigurare a utilităților:

Se va realiza conectarea la echipamentelor la utilitățile existente pe amplasament: curent electric.

Alimentarea cu energie electrică: Energia electrica, necesara executantului, pentru consum, se asigura din rețeaua existenta a Casting Plant Com.

Tabloul electric principal aferent investiției va fi alimentat din stația electrica de joasa tensiune de 0,4 kV, (existenta si modernizata), puterea instalata fiind 50 Kw.

Tabloul de distributie de 0,4 kV va asigura alimentarea cu energie electrica a noilor consumatori.

Flux tehnologic:

In cadrul atelierului se vor defasura doua tipuri de procese tehnologice: unul care foloseste ca materie prima zgura de aluminiu si altul care foloseste ca materie prima deseurile din aluminiu si aliaje de aluminiu.

a). Proces tehnologic de recuperare a aluminiului din zgura

Zgura este colectata de la diversi producatori din industria aluminiului si este depozitata in magazia de materii prime.

Fazele procesului tehnologic de recuperare a aluminiului din zgura sunt:

Verificarea zgurii daca este uscata si separarea zgurii umede daca este cazul (zgura umeda se depoziteaza pe platforma betonata, langa cuptoare, in vederea uscarii)
Cu ajutorul roabelor metalice se tranporta zgura la malaxoarele cu bile unde se face si separarea eventualelor incluziuni nemetalice si metalice: lemne, pietre, fier, etc.
Concasarea zgurii in malaxoarele cu bile
Clasarea zgurii in ciururile vibratoare in care se separa fractia fina care contine numai oxizi si care este transportata la depozitul de zgura
Fractia care contine aluminiu liber si bucati de zgura care contin o retea de aluminiu este transportata la cuptor
Zgura se introduce in cuptor care este incalzit si care are o baie de metal lichid; in momentul introducerii zgurii focul este oprit
Se porneste focul si se mentine pana la completa dizolvare a aluminiului;
Se opreste focul si se executa operatia de zgurificare; dupa aceasta se reintroduce din nou zgura si se repeta operatia de zgurificare dupa topirea aluminiului, de cate ori este necesar
Cand s-a ajuns ca aluminiu sa ocupe 85% din volumul creuzetului se mentine metalul lichid la temperatura de 720°C, pentru decantare
Se toarna in lingotiere cu ajutorul unor oale de turnare; metalul se raceste in aer
Cu ajutorul unor clesti se scot lingourile din lingotiere, se marcheaza si se stivuiesc.

b). Proces tehnologic de obtinere a lingourilor din aluminiu si aliaje din aluminiu utilizand deseuri din aluminiu

In procesul tehnologic societatea nu utilizeaza fluxuri de turnatorie.

Procesul tehnologic are urmatoarele faze:

Se verifica deseurile daca sunt uscate sau daca au inglobate in ele deseuri ale
altor metale sau deseuri nemetalice (pietre, lemne, etc)
Deseurile de fier se depisteaza cu ajutorul unor magneti permanenti iar
deseurile de celelalte metale se identifica dupa culoare (ex: cupru) sau greutate (ex: plumb).
Se inlatura deseurile nedorite. Daca sunt deseuri de cabluri electrice de aluminiu se curata invelisul de PVC sau cand este cazul se inlatura si platbanda de otel.
In functie de calculul de sarja se cantaresc materialele necesare.
Se introduce siliciu metalic pe vatra cuptorului pentru preincalzire timp de 20 minute.
Se micsoreaza focul si se introduc deseurile cantarite.
Se porneste focul si se mentine pina la completa dizolvare a deseurilor; se mentine focul pornit pentru ridicarea temperaturii baii metalice.
Se micsoreaza flacara si se fac amestecari lente si profunde cu racla protejata.
Daca este cazul se face aliere cu Mg sau Cu.
Se micsoreaza flacara la minim si se curata zgura cu ajutorul unei racle protejate.
Se ia proba pentru verificarea compozitiei si a degazarii.
Daca materialul este gazat, se asteapta 30 minute pentru decantare si se ia din nou proba; aceasta operatie se repeta de cate ori este necesar.
Se porneste din nou focul si cand temperatura metalului este cuprinsa intre 700°C si 720°C se toarna in lingotiere metalice, racite natural in aer.
Dupa solidificare si racire blocurile din aluminiu se stivuiesc pe sarja si se marcheaza specific pentru fiecare aliaj.

Capacitate de producție :

2.4 t/saja, (sarja = 10 - 12 ore), cca 2100 t/an lingouri aluminiu si aliaje din aluminiu;
Continut de 5 mg/Nmc pulberi in gazele tratate

Se estimează generarea următoarele tipuri de deșeuri:

zgura de topitorie, cod 10 10 03 – cca. 650 t/an – valorificare prin societati autorizate
alte materiale de captusire si refractare din procesele metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 03, 16 11 04 cca. 9 t/ an - valorificare prin firme autorizate
metale neferoase ( piese neconforme) : deseuri de aluminiu (cod 17 04 02), pilitura span neferos (cod 12 01 03), deseuri neferoase (cod 19.10.02), metale neferoase (cod 19 12 03), metale neferoase (cod 16 01 18), cupru, bronz, alama (cod 17 04 01), plumb (cod 17 04 03), zinc ( cod 17 04 04), fier si otel 17 04 05, staniu (cod 17 04 06); ambalaje metalice (cod 15 01 04) - sunt reintroduse in procesul tehnologic
Deseu menajer, cod 20 03 01 – cca 20 mc/an – eliminare prin firma de salubritate

In faza de constructie a cuptorului rotativ basculant rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

- deseuri de ambalaje (hartie & carton, platbanda, polietilena etc) cu codurile: 15 01 01,15 01 02 si 15 01 03, in cantitate de cca. 50 kg; se valorifica la societati autorizate pentru colectare si valorificare deseuri;

- deseuri metalice feroase (capete de schelet metalic, otel beton etc) cu codul 17 04 05 in cantitate de max 50 kg; se valorifica la societati autorizate pentru colectare si valorificare deseuri;

- deseurile de constructii, fiind deseuri inerte, se pot depozita intermediar in vederea trimiterii la valorificare prin operatori autorizati 50 kg.

Emisii:

in perioada de realizare a proiectului se estimează:

- emisii de la gazele de eșapament ale utilajelor folosite;

- emisii de zgomot si vibratii ca urmare a traficului, operațiilor de montaj;

in perioada de funcționare a proiectului:

Calculul emisiilor de poluanti se efectueaza tinand cont de versiunea 2009 a U.S. EPA AP-42 sectiunea 1.11 Waste Oil Combustion. Astfel:

Surse staționare dirijate

Nr. crt	Denumirea sursei	Poluant	Debit masic (mg/h)	Debit gaze/ aer impurificat (Nm³/h)	Emisie (mg/Nm³)	VLE impusă prin AM nr. 122/2019 [mg/Nm³]
1	Hala productie aluminiu turnatorie - cuptoare rotative basculante	Pulberi	498.60	97.87	5.09	50
2		NO_X	12139.77		124.04	500
3		SO₂	10506.4		107.35	500
4		CO	5518.07		56.38	170

Surse staționare de poluare a aerului, poluanți generați si emiși

Denumirea activității sectorului, procesului tehnologic, codul activității

Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumire

Productie

Timp de lucru anual, ore

Poluanți generați

Denumire

Înălțime

Diametrul la vârf al coșului mm

Viteza m/s

Temperatura ⁰C

Hala productie aluminiu turnatorie - cuptoare

rotative basculante

Procese de ardere combustibil CLU

Produse turnate din aluminiu

7900

Pulberi

NOx

SO₂

Cos

7.0

600

7.3

150

Descrierea alternativelor:

Soluția tehnologica aleasa se încadrează printre cele mai bune tehnici disponibile (BAT), in domeniul utilizării deșeurilor din aluminiu.

Nu a existat un alt amplasament alternativ, nici un alt moment pentru demararea proiectului.

Proiectul are ca obiectiv implementarea unei tehnologii de obtinere a lingourilor de aluminiu si aliaje din aluminiu prin reciclarea deseurilor de aluminiu si prevede inlocuirea creuzetului de topire deseuri din aluminiu cu un cuptor rotativ basculant cu capacitate 2500 kg – 2700 kg – prevazut cu injectoar cu turbosuflanta si arzatoar tip AS 3 HESPER (CLU/CLG), o hota si tubulatura pentru colectarea si dirijarea emisiilor, pentru evacuarea și epurarea controlată a acestora precum și pentru mentinerea indicatorilor de mediu monitorizati in limitele impuse in Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1032 a Comisiei de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru industria metalelor neferoase.

Descrierea aspectelor relevante a stării actuale a mediului

Evoluţia indicelui zilnic general de calitatea aerului în luna august 2021 la staţia OT-1 (Slatina, Aleea Grădişte F.N.):

- 15 zile în care calitatea aerului a fost bună, respectiv în zilele de 3, 4, 5, 6, 7, 9, 12, 16, 17, 18, 19, 20, 26, 27 și 28 august 2021, indicele general zilnic de calitatea aerului 1, calificativ bun;

- 15 zile în care calitatea aerului a fost acceptabilă, respectiv în zilele de 1, 2, 8, 10, 11, 13, 14, 15, 21, 22, 23, 24, 29, 30 și 31 august 2021, indicele general de calitatea aerului 2, calificativ acceptabil, dat de indicele specific 2 pentru NO₂ și PM10.

- o zi în care calitatea aerului a fost moderată, respectiv în ziua de 25 august 2021, indicele general de calitatea aerului 3, calificativ moderat, dat de indicele specific 3 pentru PM10.

Sinteză date luna august 2021

Evoluția probabila in cazul neimplementării proiectului

Evoluția probabila in cazul neimplementării proiectului

Proiectul presupune tratarea gazelor de ardere provenite de la cuptoarele rotative basculante.

Neimplementarea proiectului va avea efecte negative:

asupra factorului de mediu aer prin neimplementarea unei solutii care presupune reducerea concentratiei si a cantitatii de poluanti emisi in atmosfera la o tona de aluminiu produs;
asupra sanatatii umane prin mentinerea concentratiei poluantilor in aerul ambiental la nivelul actual si neimplementarea proiectului care ar genera o scadere a poluantilor emisi in aer;
asupra mediului socio-economic local si regional prin ratarea oportunității de dezvoltare economica locala si regionala si prin pierderea unor locuri de munca potențiale.

Descrierea factorilor de mediu susceptibili a fi afectați de proiect

Principali receptori sensibili fata de amplasament sunt:

Zona rezidențială Slatina	1 km	SV
Colegiul Național Agricol Carol I	1,7 km	SV
Gimnaziala „George Poboran”	2,2 km	SV
Colegiul Tehnic "Alexe Marin"	1,7 km	S
Gara Slatina	2 km	S
Piața Zahana	1,8 km	SV
Piața Steaua	2,8 km	S
Biserica Romano Catolică Nașterea Sfintei Fecioare Maria	1,5 km	SV
Parohia Ortodoxa SF MUCENIC MINA	1,8 km	SV
Catedrala Episcopală Înălțarea Domnului	2,5 km	SV
Biblioteca municipala Ion Minulescu si Consiliul Județean OLT	2,6 km	SV
Primăria Slatina	3,2 km	SV
Parcul Strehareti	1,8 km	V
Parcul Esplanada	2,6 km	SV
Parcul Pitești	2,4 km	SV
Obelisc Slatina 600	2,3 km	SV
Spitalul Județean de urgenta Slatina	2,3 km	SV
Raul Olt	3,3 km	V

Descrierea efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului

a) Construirea si existenta proiectului

In perioada de execuție

In perioada de funcționare

Caracteristici impact: nesemnificativ

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: secundar

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen scurt, strict pe perioada de execuție;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

Caracteristici impact: moderat

- Natura impactului: pozitiv;

- Tip impact: cumulat

- Magnitudinea si complexitatea impactului: medie;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

b) Utilizarea resurselor naturale în special a terenurilor, a solului, a apei și a biodiversității

Nu se prevăd efecte semnificative ale proiectului in toate fazele sale (implementare, funcționare, închidere), asupra factorului de mediu sol si subsol.

c) Emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și radiații, crearea de efecte negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor

Apa: Nu se prevăd efecte semnificative ale proiectului in toate fazele sale (implementare, funcționare, închidere), asupra factorului de mediu apa.
Sol si subsol: Nu se prevăd efecte semnificative ale proiectului in toate fazele sale (implementare, funcționare, închidere), asupra factorului de mediu sol si subsol.

Aer:

- In perioada de execuție: emisii de gaze de eșapament de la utilajele folosite la implementarea proiectului, emisii de zgomot si vibratii de la operațiile de montaj si trafic.

- In perioada de funcționare, proiectul insasi genereaza gaze dar presupune tratarea gazelor de la cuptoarele rotative basculante, astfel ca gazele emise in atmosfera dupa trecerea prin instalatia de filtrare vor avea urmatoarele caracteristici:

Calculul emisiilor de poluanti se efectueaza tinand cont de versiunea 2009 a U.S. EPA AP-42 sectiunea 1.11 Waste Oil Combustion. Astfel:

Surse staționare dirijate

Nr. crt	Denumirea sursei	Poluant	Debit masic (mg/h)	Debit gaze/ aer impurificat (Nm³/h)	Emisie (mg/Nm³)	VLE impusă prin AM nr. 122/2019 [mg/Nm³]
1	Hala productie aluminiu turnatorie - cuptoare rotative basculante	Pulberi	498.60	97.87	5.09	50
2		NO_X	12139.77		124.04	500
3		SO₂	10506.4		107.35	500
4		CO	5518.07		56.38	170

Surse staționare de poluare a aerului, poluanți generați si emiși

Denumirea activității sectorului, procesului tehnologic, codul activității

Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumire

Productie

Timp de lucru anual, ore

Poluanți generați

Denumire

Înălțime

Diametrul la vârf al coșului mm

Viteza m/s

Temperatura ⁰C

Hala productie aluminiu turnatorie - cuptoare

rotative basculante

Procese de ardere combustibil CLU

Produse turnate din aluminiu

7900

Pulberi

NOx

SO₂

Cos

7.0

600

7.3

150

Efectele impactului se vor cumula cu efectele generate prin implementarea noului cuptor rotativ gaze la instalatiile si echipamentele reglementate prin Autorizatia de mediu nr. 122/14.08.2019 revizuita la data de 13.03.2023 .

In perioada de execuție

In perioada de funcționare

Caracteristici impact: nesemnificativ

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: secundar

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen scurt, strict pe perioada de execuție;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

Caracteristici impact: moderat

- Natura impactului: pozitiv;

- Tip impact: cumulat

- Magnitudinea si complexitatea impactului: medie;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

Zgomot si vibrații

-In perioada de execuție a proiectului, vor fi generate zgomote si vibrații de la operațiile de montaj si de la trafic

-In perioada de funcționare, sa va genera zgomot si vibrații de la funcționarea utilajelor dinamice.

Efectele impactului se vor cumula cu efectele de la hala productie aluminiu turnatorie si cu alte activități industriale de pe platforma.

Valoarea nivelului de zgomot la limita societății nu va depăși 65 dB, respectând STAS 6156-86 si STAS 10009-2017.

In perioada de execuție

In perioada de funcționare

Caracteristici impact: nesemnificativ

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: secundar

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen scurt, strict pe perioada de execuție;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

Caracteristici impact: minor

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: cumulat

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

- Senzitivitatea receptorului : mica

Eliminarea şi valorificarea deşeurilor

In faza de construcție a noului cuptor rotativ de topit deșeuri din aluminiu se estimează următoarele categorii de deșeuri:

deseuri de ambalaje (hartie & carton, platbanda, polietilena etc) cu codurile: 15 01 01, 15 01 02 si 15 01 03, in cantitate de cca. 50 kg; se valorifica la societati autorizate pentru colectare si valorificare deseuri;
deseuri metalice feroase (capete de schelet metalic, otel beton etc) cu codul 17 04 05 in cantitate de max 50 kg; se valorifica la societati autorizate pentru colectare si valorificare deseuri;
deseurile de constructii, fiind deseuri inerte, se pot depozita intermediar in vederea trimiterii la valorificare prin operatori autorizati 50 kg.

In faza de funcționare rezulta următoarele categorii de deșeuri:

zgura de topitorie, cod 10 10 03 – cca. 650 t/an – valorificare prin societati autorizate
alte materiale de captusire si refractare din procesele metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 03, 16 11 04 cca. 9 t/ an - valorificare prin firme autorizate
metale neferoase ( piese neconforme) : deseuri de aluminiu (cod 17 04 02), pilitura span neferos (cod 12 01 03), deseuri neferoase (cod 19 10 02), metale neferoase (cod 19 12 03), metale neferoase (cod 16 01 18), cupru, bronz, alama (cod 17 04 01), plumb (cod 17 04 03), zinc ( cod 17 04 04), fier si otel 17 04 05, staniu (cod 17 04 06); ambalaje metalice (cod 15 01 04) - sunt reintroduse in procesul tehnologic
Deseu menajer, cod 20 03 01 – cca 20 mc/an – eliminare prin firma de salubritate

Caracteristici impact: nesemnificativ

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: secundar;

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica;

- Reversibilitatea impactului: reversibil;

- Senzitivitatea receptorului : mica.

d) Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu

Riscurile potenţiale ce vor decurge ca urmare a realizării obiectivului de investiţii, sunt:

- risc de producere a unor accidente de muncă, din cauza exploatării necorespunzătoare a utilajelor si echipamentelor din dotare;

- risc de producerea unor defectiuni la instalatia de tratare gasz de ardere care sa duca la evacuarea in atmosfera de gaze netratate;

Riscul generat de implementarea si functionarea proiectului a fost evaluat conform matricei de evaluare in categoria B - Risc scăzut.

e) Cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte

Impactul cumulat asociat cu activitatea propusa de proiect se refera la emisiile provenite de la celelalte surse de emisii de gaze de ardere si zgomot existente in hala productie aluminiu turnatorie, instalația de filtrare gaze de ardere de la cuptoarele de topire deșeuri de aluminiu reglementate anterior.

Efecte generate de proiect

Alte activități sau proiecte in desfășurare

Calea de cumulare

Impact cumulat pe termen lung

Impact cumulat pe termen scurt

Poluare aer

- cuptoare de topire deșeuri din aluminiu reglementata anterior.

Aer

Moderat

-Pozitiv

Nesemnificativ -Negativ

Zgomot

Aer

Nesemnificativ -Negativ

Se estimează ca impactul cumulat al proiectului cu alte proiecte existente/ sau aprobate este Moderat – Pozitiv.

f) Impactul proiectului asupra climei

Vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice

Nu au fost identificate vulnerabilități cu excepția actelor normative care ar putea sa impună restricții in folosirea unei anumite tehnologii sau sa reducă foarte drastic concentrația gazelor cu efect de sera la cos.

f) Tehnologiile și substanțele folosite

Proiectul nu presupune utilizarea sau stocarea de substanțe chimice periculoase in cantități relevante menționate in anexele nr. 1 si nr 2 a Legii 59/ 2016.

Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului

Dificultăți întâmpinate

Descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea efectelor negative semnificative asupra mediului

- Se va urmări ca întregul personal să poarte echipament de protecție;

- Utilajele si echipamentele vor fi întreținute si reparate de către societății abilitate sa realizeze aceste lucrări;

Deșeurile generate se vor colecta si depozita temporar in spatii special amenajate si vor fi eliminate prin agenți economici autorizați;

- Monitorizarea parametrilor tehnici de funcționare a instalațiilor de tratare gaze de ardere;

- Monitorizarea emisiilor gazelor evacuate la cos pentru urmatorii poluanti: SO2; NO_x, CO si pulberi;

Descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în faţa riscurilor de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiect

Proiectul nu presupune depozitarea/folosirea de substanțe periculoase in cantități relevante conform Legii 59/2016 pentru a fi încadrat ca amplasament SEVESO.

Nu au fost identificate riscuri de accident major pe amplasamentul proiectului la care proiectul ar fi vulnerabil.

Dintre dezastrele naturale cel mai mare potențial de a afecta proiectul l-ar putea avea un eventual cutremur sever.

Efecte in cazul unui cutremur sever:

- apariția de fisuri la sistemul de exhaustare, instalație de tratare gaze;

- scăpări necontrolate de gaze de ardere netratate, poluarea atmosferei;

- efectele vor fi de scurta dura, pana la oprirea instalației

10. Concluzii

Proiectul are ca obiectiv implementarea unei tehnologii de obtinere a lingourilor de aluminiu si aliaje din aluminiu prin reciclarea deseurilor de aluminiu si prevede inlocuirea creuzetului de topire deseuri din aluminiu cu un cuptor rotativ basculant. Pentru evacuarea și epurarea controlată a gazelor arse, precum și pentru mentinerea indicatorilor de mediu monitorizati in limitele impuse in Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1032 a Comisiei de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru industria metalelor neferoase, noua sursa va fi racordata la instalatia existenta de filtrare noxe

Realizarea proiectului va asigura o concentratie maxima de 5 mg/Nmc pulberi in gazele evacuate in atmosfera provenite de la cuptoarele rotative basculante.

Tehnologia propusa de proiect se încadrează in cele mai bune tehnici disponibile la momentul actual (BAT).

Zona in care urmează a se amplasa proiectul este zona industriala a orașului Slatina cu sensibilitate mica din punct de vedere al receptorilor sensibili susceptibili a fi afectați, zona rezidențială se situează la circa 1 km;

Calitatea aerului in municipiul Slatina se încadrează in limitele de acceptabil – moderata;

Principalele efecte pe care le poate avea implementarea asupra mediului sunt manifestate prin:

* Construirea și existența proiectului: Se va manifesta un impact moderat - pozitiv -cumulat prin efectele manifestate asupra factorilor de mediu aer, zgomot si vibrații ‚

Caracteristici impact: Moderat

- Natura impactului: pozitiv;

- Tip impact: cumulat;

- Magnitudinea si complexitatea impactului: medie;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica;

- Reversibilitatea impactului: reversibil;

- Senzitivitatea receptorului : mica.

* Emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și radiații, crearea de efecte negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor: Impactul se va manifesta in special asupra factorului de mediu aer si nivel de zgomot si vibrații, acesta fiind in general moderat-pozitiv-cumulat pentru aer si nesemnificativ-negativ-cumulat pentru zgomot;

Aer: Efectele impactului se vor cumula cu efectele generate prin functionarea instalatiilor si echipamentelor reglementate prin Autorizatia de mediu nr. 122/14.08.2019 revizuita la data de 13.03.2023

Caracteristici impact: moderat

- Natura impactului: pozitiv;

- Tip impact: cumulat;

- Magnitudinea si complexitatea impactului: medie;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica;

- Reversibilitatea impactului: reversibil.

Zgomot si vibrații: Efectele se vor manifesta pe toata perioada de implementare a proiectului cu o caracteristica intre nesemnificativ si minor de tip negativ-cumulat. Manifestarea impactului se va realiza prin zgomotul si vibrațiile produse de utilaje in perioada de construcție si de echipamentele dinamice in perioada de funcționare. Aceasta manifestare se va cumula cu nivelul de zgomot si vibrații existent pe amplasament.

Caracteristici impact: minor

- Natura impactului: negativ;

- Tip impact: cumulat;

- Magnitudinea si complexitatea impactului: mica;

- Durata impactului: pe termen lung;

- Extinderea efectului: locala;

- Intensitatea efectului: mica;

- Reversibilitatea impactului: reversibil;

- Senzitivitatea receptorului : mica.

Principalele riscuri pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu identificate ca urmare a realizării investiției sunt riscuri deja existente pe amplasament (risc de poluare accidentală, risc de producere a unor accidente de muncă), realizarea investiției va creste nesemnificativ aceste riscuri, având in vedere masurile de prevenire a riscurilor propuse.

Impactul cumulat asociat cu activitatea propusa de proiect se refera la emisiile provenite de prin functionarea instalatiilor si echipamentelor reglementate prin Autorizatia de mediu nr. 122/14.08.2019 revizuita la data de 13.03.2023

Bibliografie

Hotărârea consiliului local Slatina nr 202/2018 privind Strategia integrata de dezvoltare a municipiului Slatina

Slatina, România - Wikipedia

Directiva CE 93/67/EEC

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL OLT, AUGUST 2021

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR ÎN MUNICIPIUL SLATINA

Principles of environmental impact assessment: an international training course, United States. Environmental Protection Agency, United States, Environmental Protection Agency, DIANE Publishing, 2001

Environmental impact assessment, A. G. Colombo, Commission of the European Communities. Joint Research Centre, Ispra Establishment, Springer, 1992

EPA United States Environmental Protection Agency - AP-42, Fifth Edition Compilation of Air Pollutant Emissions Factors, Volume 1: Stationary Point and Area Sources October 14, 2009

By APM Olt 25/07/2023 25/07/2023

APM Olt

Reglementari

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC CASTING PLANT SRL

1.Descrierea proiectului

2.Descrierea alternativelor

Evaluarea tehnologiei aplicate în raport cu recomandările BAT (Best Available Techniques).

3.Descrierea aspectelor relevante a stării actuale a mediului

4.Descrierea factorilor de mediu susceptibili a fi afectați de proiect

5. Descrierea efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului

5.1. Construirea și existența proiectului

5.2. Utilizarea resurselor naturale în special a terenurilor, a solului, a apei și a biodiversității.

5.3. Emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și radiații, crearea de efecte negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor

5.4. Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu

5.5. Cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte

5.6. Impactul proiectului asupra climei

5.7. Tehnologiile și substanțele folosite

6. Descriere dificultăților sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului.

7. Descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea efectelor negative semnificative asupra mediului.

8. Descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în faţa riscurilor de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiect.

9. Rezumat netehnic.

10. Concluzii

Navigare rapida:

Program functionare APM Olt:

Sediu: