APM Bacau

În data de 2 februarie APM Bacău sărbătoreşte Ziua Mondială a Zonelor Umede, stabilită prin Convenţia semnată la Ramsar în Iran în anul 1971, document ratificat de România prin Legea 5/1991. Obiectivul declarat al Convenţiei este acela de conservare a zonelor umede care servesc ca habitat al florei şi faunei acvatice şi pentru că acestea constituie resurse importante de valoare economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.

• Tema sub care se organizează în acest an activităţile dedicate acestei zile este: Zonele umede şi schimbările climatice. Această temă evidenţiază rolul important al zonelor umede în lupta împotriva schimbărilor climatice deoarece: absorb şi depozitează carbonul din gazele cu efect de seră, atenuează impactul inundaţiilor, a secetei, a fenomenelor meteorologice extreme şi protejează zonele costiere. Cu toate acestea o treime din zonele umede ale planetei au dispărut în ultimii 45 de ani. La ora actuală, zonele umede dispar mai repede decât pădurile. Degradarea şi dispariţia zonelor umede sunt preocupari majore la nivel mondial, întrucât aceste fenomene contribuie la încălzirea globală şi intensificarea schimbărilor climatice. Convenţia Ramsar încurajează includerea strategiilor şi programelor de restaurare şi conservare a zonelor umede în politicile naţionale privind schimbările climatice, pentru atingerea obiectivelor  din  COP21 – Conferinţa privind Schimbările Climatice de la Paris din anul 2015. Împreună putem contribui la stoparea / atenuarea degradării şi dispariţiei zonelor umede, pentru a continua sa beneficiem de serviciile majore oferite de aceste zone.

• În perioada 11 - 15 februarie 2019 APM Bacău desfăşoară în unităţile şcolare din municipiul Bacău o campanie de informare dedicată zonelor umede, după cum urmează:

      - O serie de seminarii în care vor fi prezentate materiale informaţionale şi vor fi dezbătute aspecte referitoare la zonele umede din judeţ şi din ţară;

     - Prezentarea filmelor „Lacul Bacău II” şi „Lunca Siretului Mijlociu”.

• Până la sfârşitul anului 2018 pe lista Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale au fost înscrise 2.326 situri Ramsar din 170 ţări. Zonele umede reprezintă mediul propice de supravieţuire şi dezvoltare, pentru numeroase specii de plante, păsări şi animale care găsesc numai în astfel de locuri condiţii optime. Cele mai mari suprafeţe de zone umede naturale sunt cursurile de apă şi lacurile, acestea fiind adevărate coridoare ecologice care asigură deplasarea, reproducerea şi refugiul pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice.
•  România este o ţară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii. Ecosistemele naturale şi seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa tării. Au fost identificate şi desemnate 435 situri de importanţă comunitară şi 171 de arii de protecţie specială avifaunistică, reprezentate majoritar de zone umede. Din acestea, 19 sunt înscrise pe Lista Ramsar: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Comana, Lunca Mureşului, Tinovul Poiana Stampei, Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Lacul Techirghiol, Lacul Bistreţ, Confluenţa Olt – Dunăre, Lacul Iezer Călăraşi, Balta Suhaia, Lacul Blahniţa, Braţul Borcea, Dunărea – sectorul Calafat-Ciuperceni, Canaralele de la Hârşova, Ostroavele Dunării Bugiac-Iortomac, Dunărea Veche – Braţul Măcin şi  Confluenţa Jiu - Dunăre (ultimele 7 zone umede fiind înregistrate în anul 2013).
• Judeţul Bacău are o reţea hidrografică bine dezvoltată, fiind reprezentată de râurile Siret, Bistriţa, Trotuş şi afluenţii acestora. Lacurile din judeţul Bacău  au luat naştere ca urmare a amenajărilor antropice: Poiana Uzului, Belci, Bereşti, Răcăciuni, Galbeni, Bacău, Lilieci, Gârleni şi Racova.
• O mare parte din ariile naturale protejate din judeţul Bacău prezintă în componenţa lor zone umede, având un regim special de ocrotire şi conservare. Toate adăpostesc specii de floră şi faună protejate şi deţin un rol foarte important în cadrul culoarului de migraţie est – european al păsărilor.