Cadru general
Judeţul Covasna este aşezat în partea centrală a României, între 45o31` latitudine N – 46o17` latitudine N şi 25o 27` longitudine E – 26o 27 ` longitudine E, în interiorul Carpaţilor de curbură, între 480 m şi 1777 m, ocupând o suprafaţa de 3709 kmp.
Relieful judeţului Covasna aparţine unei singure uniţăti de relief – Carpaţii Orientali, în cadrul căreia se disting 8 subuniţăti de relief:
Munţii Harghita situaţi în N -V judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 520 – 1558 m, pantă între 10 –50 %, suprafaţă de 33900 ha (9% din suprafaţa judeţului), au pe teritoriul judeţului Covasna următoarele subdiviziuni: etajul conurilor vulcanice (Cucu, Pilişca, Ciomadu şi Murgu), etajul platoului vulcanic, depresiunea Ozunca –Bixad.
Munţii Nemireisituaţi în N-E judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 600 – 1640 m, panta între 20 –50 %, suprafaţa de 27600 ha (7%), în cadrul căroră se disting 3 subunităţi: munţii Nemirei care înglobează versanţii din depresiunea Tg.Secuiesc, depresiunea Cărpineni şi Depresiunea Apa Roşie.
Munţii Bodoc situaţi în partea central nordică a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 600 – 1240 m, panta între 20 –50 %, suprafaţă de 40500 ha (11%), sunt delimitaţi spre V, S şi E de depresiuni tectonice (Bixad şi Braşov).
Munţii Baraoltsituaţi în partea de V a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 490 – 1019 m, pantă între 20 –50 %, suprafaţa de 44000 ha (12%), puternic afectaţi de o retea de falii tectonice, rezultând, prin urmare, o serie de subuniţăţi:
- subunităţi muntoase (Hatod, Sugaş, Ariuşd Dealul Fagului) separate prin depresiuni;
- subunităţi depresionare tectonice cu altitudine medie de 608 m (Baţani, Bodoş, Aita Seacă, Aita Medie, Cocoş, Valea Mică, Belin Vale – toate alcătuind culoarul depresionar Baţani – Belin Vale; Iarăş, Debren, Vâlcele);
- subunităţi depresionare de eroziune (670 m)- reprezintă nişte lărgiri ale unor văi – Hetea şi Valea Zălanului.
Munţii Perşani (denumiţi şi Munţii Vârghişului) situati în extremitatea vestică a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 470 – 893 m, pantă între 20 –50 %, suprafaţa de 7180 ha (2%), au relief mai variat datorită apariţiei unor suprafeţe cu roci mai dure – calcare şi magmatite mezozoice.
Munţii Vrancei – se întind parţial în partea de E a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsa între 600 – 1777 m (vf. Lăcăuţ), pantă între 20 –50 %, suprafaţă de 40350 ha (11%). Din această grupă fac parte următorii munţi: Breţcului, Lăcăuţ – Goru, Lepşei şi Caşinului.
Munţii Buzăului se întind parţial în partea de S a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 550 – 1411 m, pantă între 20 –50 %, suprafaţă de 70750 ha (19 %). Din această grupă, în jud. Covasna se întalnesc următorii munţi: munţii Întorsurii care au întinderea cea mai însemnată şi cuprind Depresiunea Întorsura Buzăului, Depresiunea Cireş –Dărnău şi Depresiunea Comandău; munţii Tătaru, munţii Podu Calului şi Munţii Penteleu.
Depresiunea Braşov, unitate de relief cu cea mai mare pondere din judeţul Covasna , ocupând 107000 ha (29 %), altitudinea medie cuprinsă între 470 – 670 m, pantă între 1 –10 %. În cadrul depresiunii formele de relief sunt dispuse concentric şi etajat, în partea de jos întâlnindu-se luncile largi ale râurîlor Olt, Râul Negru şi Cormoş precum şi sesurile aluviale cu exces de umiditate freatic ( şesul Chichişului, şesul Brateşului).
Următoarea treaptă de relief este a teraselor (lacustre în cele mai multe cazuri) şi apoi a teraselor lacustre cu aspect de dealuri. Un tip de relief aparte îl constitue relieful de dune, ondulat, din stânga Râului Negru (între Reci şi Surcea).
Depresiunea Braşov este un ansamblu de compartimente care comunică prin “porţi”, fiecare din aceste compartimente constituind o adevarată depresiune. Astfel deosebim următoarele compartimente: depresiunea Baraolt (compartiment vestic), depresiunea Bârsei (sectorul Araci-Ariuşd), depresiunea Sf.Gheorghe - compartiment central dominat de întinse terase lacustre ce alcatuiesc Câmpul Frumos şi Câmpul Ilienilor şi de şesul aluvial ;
Depresiunea Târgu Secuiesc, compartiment estic cu întinderea cea mai mare, dominat de şesurile Brateşului şi Estelnicului şi de câmpurile de terase lacustre din dreapta râului Negru, de la Lunga până la Moacşa.
Judeţul Covasna se încadrează în zona climatică temperat – continentală, cu influenţe oceanice din vest. Resursele climatice au o distribuţie neuniformă datorită diversităţii condiţiilor fizico – geografice din judeţ.
click pe imagine pentru varianta mărită
Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică.
În conformitate cu OUG 57/2007 referitor la regimul ariilor protejate, anexa 2, în judeţul Covasna s-au identificat următoarele habitate naturale de interes comunitar :
Habitate de ape dulci
- Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto-Nanojuncetea; cod natura 2000: 3130
- Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition; cod Natura 2000: 3150
- Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; cod Natura 2000:3260
Habitate de pajisti si tufărisuri
- Tufărisuri ponto panonice de migdal pitic; cod Natura 2000: 40A0*
- Formaţiuni cu Juniperus commnunisîn zone sau pajişti calcaroase; cod Natura 2000:5130
Pajisti naturale
- Pajişti xerice şi calcifile pe nisipuri; cod Natura 2000: 6120*
- Pajisti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros; cod Natura 2000: 6210
- Pajisti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase; cod Natura 2000: 6230*
- Pajişti stepice subpanonice; cod Natura 2000:6240*
- Pajişti cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase (Molinion caeruleae); cod Natura 2000:6410
- Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin; cod Natura 2000: 6430
- Pajisti aluviale de Cnidion dubii; cod Natura 2000: 6440
Habitate din turbării si mlastini
- Turbării active; cod Natura 2000: 7110
- Mlăştini turboase de tranziţie si turbării oscilante; cod Natura 2000: 7140
Habitate de stâncării şi pesteri
- Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; cod Natura 2000: 8210
- Peşteri închise accesului public; cod Natura 2000: 8310
Habitate de pădure
- Păduri de fag tip Luzulo-Fagetum; cod Natura 2000: 9110
- Păduri de fag tip Asperulo-Fagetum; cod Natura 2000: 9130
- Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; cod Natura 2000: 9170
- Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi , grohotişuri şi ravene; cod Natura
2000: 9180
- Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; cod Natura 2000: 9410
- Turbării cu vegetaţie forestieră; cod Natura 2000: 91D0*
- Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior; cod Natura 2000: 91E0
- Păduri dacice de fag; cod Natura 2000: 91V0
- Păduri dacice de stejar si carpen; cod Natura 2000: 91Y0
Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
- Ligularia sibirica - Plantă perenă cu tulpină dreaptă, erectă, înaltă de 50-120 (150) cm. Frunzele bazale şi tulpinale inferioare foarte lung peţiolate, triunghiular ovate, pe margini accentuat dinţate, viu verzi, glabre şi netede. Frunze mijlocii asemănătoare. Flori galbene. A fost identificată în zona Turbăria Ruginosu, Turbăria Apa Roşie, Pârâul Cormos.
- Cypripedium calceolus - Plantă cu tulpină înaltă de 15-50 (70) cm, cilindrică, pubescentă la bază cu câteva frunze scvamiforme, obtuze. Frunze alterne, câte 3-4, lat eliptice, acute, proeminent nervate, cutate, pe faţă viu verzi, pe dos mai palide. Flori de obicei solitare, uneori câte 2 unilaterale, mari, de 3-4 cm în diametru. Tepale 4, patente, aşezate în cruce. Label mare, ovoidal, veziculos umflat, în formă de papuc galben deschis. A fost identificată în zona localităţilor Baraolt, Micfalau, Malnaş
- Campanula serrata -
- Iris aphylla ssp. Hungarica - Plantă perenă, înaltă de 20-30 cm. Frunze de lungimea tulpinii, adesea foarte arcuite, late de 2-3 cm. Flori 2-4, închis violacee, lucioase, înainte de înflorire erectea sau nutante. Fruct bruniu, alungit cilindric, obtuz 3-muchiat, lung de 3-4,5 cm şi de 13-16 mm în diametru. A fost identificată în zona localităţilor Ariujd, Baraolt, Băţani.
- Tozzia carpathica
- Aldrovanda vesiculosa- In lacurile de ses ale tarii noastre creste submers. Ea are numeroase frunze mici, fiecare frunza are petiolul latit . Pe limb sunt trei perechi de peri senzitivi situati de o parte si de alta a nervurii mediane . Marginea limbului este prevazuta cu dinti lungi care prind animale mici acvatice. Insecta prinsa in capcana este digerata de numeroase glande secretoare de pe fata superioara a limbului. A fost identificată în Rezervaţia Mestecănişul Reci.
- Pulsatilla patens
- Dicranum viride
- Angelica palustris - Plantă cu tulpină înaltă de 50-125 cm, erectă, puternic costată, cu coastele uşor aripate, ramificată în partea superioară. Frunze 2-3, cele bazale şi tulpinale inferioare mari, lung peţiolate. Umbelule cu flori numeroase, lung pedicelate. Petale albe sau alburii, lungi de 1,5 mm şi late de 1 mm. Fructe lung pedicelate, mici, lungi de cca. 4,5 mm şi late de 3 mm, elipsoidale.
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum, Myothis blythii, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersi, Myotis emarginatus, Myotis bechsteini, Myotis myotis,Lutra lutra.
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata, Emys orbicularis.
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Barbus meridionalis, Cottus gobio.
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Pholidoptera transsylvanica, Chilostoma banaticum, Cucujus cinnaberinus, Carabus variolosus, Rosalia alpina, Lycaene dispar, Colias myrmidone, Maculinea teleius.
Alte specii importante de floră şi faună
Plante:Alnus incana, Betula pendula, Carex diandra, Carex riparia, Dactylorhizza maculata, Epilobium hirsutum, Eriophorum vaginatum, Juncus conglomeratus, Lycopodiella inundata, Lycopodium clavatum, Plagiomnium affine, Salix pentandra, Spirea salicifolia, Vaccinum oxycoccos, Betula humilis, Betula pubescens, Carex nigra, Circaea lutetiana, Dryopteris cristata, Equisetum sylvaticum, Juncus compressus, Juncus effusus, Lycopodium annotinum, Menyanthes trifoliata, Potentilla palustris, Vaccinum myrtillus, Vaccinum vitis-idea, Andromeda polifolia, Calluna vulgaris, Calamagrostis stricta, Carex echinata, Carex limosa, Carex pauciflora, Carex vesicaria, Empetrum nigrum, Equisetum fluviatile, Gallium palustre, Molinia coerulea, Vaccinum microcarpum, Calamagrostis stricta, Carex curta, Carex elongata, Carex rostrata, Carex nigra, Drosera rotundifolia, Pinus silvestris, Salix aurita, Sphagnum angustifolium, Stellaria longifolia, Alnus glutinosa, , Elatine ambigua, Galium uliginosum, Callitriche palustris, Hottonia palustris, Lysimachia thyrsiflora, Pedicularis palustris, Peplis portula, Pulsatilla patens ssp patens, Salix rosmarinifolia, Sparganium minimum, Bothrichium multifidum, Chimaphylla umbellata, Corynephorus caescens, Elatine alsinastrum, Fritlllaria meleagris, Helichrysum arenarium, Hydrocaris morsus-ranae, Nymphea alba, Peucedanum palustre, Pulsatilla montana, Ranunculus lingua, Salsola kali ssp ruthenica, Utricularia bremii, etc.
Nevertebrate: Saga pedo, Hypnophele lycaon, Graphoderus zonatus, Anthocaris cardamines, Aphantopus hyperantus, Callophrys rubi, Colias Hzale, Erebia medusa, Hepialus humuli, Limenitis camilla, Maniola jurtina, Melithaea athalia, Pararge aegeria, Polyommatus icarus, Triodia sylvina, Apatura iris, Argynnis paphia, Colias croceus, Cupido minimus, Erynnis tages, Leptidea sinapis, Lycaena tityrus, Melanargia galathea, Nymphalis antiopa, Polygonia C-album, Sphynx ligustri.
Amfibieni şi reptile: Rana temporaria, Bufo bufo, Hyla arborea, Rana arvalis, Rana lessone, Bufo viridis, Pelobates fuscus, Rana dalmatina, Triturus alpestris, Salamandra salamandra.
Mamifere: Nyctalus noctula, Plecotus auritus, Eptesicus serotinus, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus austriacus, Erinaceus europeus, Martes martes, Mustella nivalis, Sciurus vulgaris, Cervus elaphus, Felis silvestris, Meles meles, Putorius putorius, Sus scrofa, Lepus europeus, Vulpes vulpes, Arvicola terestris, Crocidura leucodon, Castor fiber, Neomys fodiens, Apodemus sylvaticus, Capreolus capreolus, Erinaceus europeus, Microtus arvalis, Talpa europea.
legislatie specifica
link /documents/18539/60757700/ORD+DE+URGENTA++57+20-06-2007.docx/ca2e3166-a412-418e-a6b9-f24b57734f40
link /documents/18539/60757700/ORDIN+++++++++++19+13-01-2010.docx/2d9302e0-a9eb-44de-95da-491d6e03801e