DECIZIA  ETAPEI  DE  ÎNCADRARE - PROIECT

NR. 10227 / 27.10.2017

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de către CONSILIUL JUDEŢEAN VRANCEA, înregistrată la A.P.M. Vrancea cu nr. 9592/ 18.10.2016, in baza H.G. nr. 445/2009 -  privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si  a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfaşurată în cadrul şedintei Comisiei de Analiză Tehnică desfaşurată în din data de 26.10.2017, ca proiectul de investitii: „Modernizare DJ 205 P, pe o lungime totală de 12,90 km – din care: comuna BOLOTEŞTI – sector intersecţie DN 2D – Putna – Ivănceşti, km. 0+000 – km 4+500, L=4,50 km; comuna GAROAFA – sector Făurei – Garoafa – Precistanu, km 8+090 – km 10+990 si km 11+000 – km 13+800, L = 5.70 km; comuna MILCOVUL – sector intersecţie DN 23 – intersecţie DN 23 A, km 29+700 – km 32+400, L = 2,70 km ” -  propus a fi amplasat în intravilanul şi extravilanul comunelor:  Boloteşti, Garoafa şi Milcovul, judeţul Vrancea - nu se supune evaluarii impactului asupra mediului şi nu se supune evaluarii adecvate.

Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:

a) - proiectul se încadrează în prevederile H.G. nr. 445/2009, Anexa nr. 2, pct. 13, lit. – a).

( Orice modificări sau extinderi, altele decat cele prevăzute la pct. –ul 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului).

b)Caracteristicile proiectului:

       Localizarea proiectului - Terenul se afla amplasat în în intravilanul şi extravilanul comunelor:  Boloteşti, Garoafa şi Milcovul, judeţul Vrancea. Drumul judetean  DJ 205P face parte din domeniul public al judetului si se afla in administrarea Consiliului Judetean Vrancea , A.B.A. Siret Bacau, (Canal Siret – Baragan) , SC CONPET SA (conducta titei in xona garoafa); S.N.C.F.R (trecere C.F. in Faurei); S.N.T.G.N.T. Transgag SA Medias (conducta gaze in zona localitatii Faurei) si in administrarea A.N.F. (canal de irigatii – zona Milcovul). 

         Regimul economic: Folosinta actuala a terenului si destinatia : tronson de drum judetean DJ 205 P , zona canal Siret – Baragan, traseu conducte titei, traseu conducta gaze, si zona canal irigatii.

- sectoare de drum cu pietruire exisistenta in stare rea sunt sectoare de drum care se vor moderniza

 - tronson 1 : km2+500-4+500- L=2.00 km drum pietruit.

 - tronson 2 : km   8+090 -10+990  L= 2 900.00 m

                      km 11+000 -13+800 L= 2 800.00m

Total = 5 700.00 m  tronson de drum pietruit

-  tronson 3 –km 29+700-32+323 –L=2 623.00 m- tronson de drum pietruit

 Total= 10 323.00 ml

-sectoare de drum cu imbracaminte asfaltica degradata -sectoare de drum care se reabiliteaza

Tronson 1 intre km 0+000-2+500    L   =  2 500.00 ml

- lungimea totala  traseu studiat  (10 323.00+2 500.00) ml = 12 823.00 m

Justificarea necesitatii proiectului

             Pe zonele pietruite in decursul anilor s-a făcut aprovizionarea cu material pietros, în funcție de necesitățile de moment pentru rezolvarea unor probleme deosebite. Lipsa de lucrări care să respecte tehnologia de execuție a balastărilor face ca efectul acestor lucrări să fie de scurtă durată.          

             Acțiunea apei din precipitații degradează continuu partea carosabilă a drumurilor „spălând” suprafața de rulare de agregatele din componenta straturilor. Declivitățile accentuate contribuie la mărirea vitezei de dezvoltare a degradărilor. Traficul acționează asupra străzilor prin forțele orizontale de frecare care produc, la rândul lor, deplasări ale granulelor de agregat din sistemul rutier existent.

              Pe tronsonul cu imbracaminte bituminoasa executata in doua straturi dar degradata in proportie variabila - degradarea s-a produs in special din lipsa lucrarilor de intretinere  curenta  a imbracamintilor bituminoase.

               In urma reviziilor, in momentul constatarii prezentei pe partea carosabila a drumului a fisurilor si crapaturilor trebuie intervenit pentru inchiderea si etansarea  suprafetei acestuia. Fisurile se pot inchide prin colmatare cu mastic bituminos, iar daca densitatea acestora pe anumite zone este mare este indicata frezarea zonei si repararea prin plombare. Fisurarea stratului de uzura este un fenomen indus de imbatranirea betonului asfaltic produsa sub actiunea razelor solare care evapora componentele volatile ale bitumului din mixtura aceasta devenind casanta in timp. De aceea sunt necesare executat de lucrari de tratamente bituminoase pentru regenerare si inchidere suprafata drum dar si pentru marirea rugozitatii  suprafetei de rulare. Lipsa acestora a facut ca degradarile initiate prin prezenta fisurilor sa se transforme in pelade in care se acumulaza apa care se infiltraza in corpul drumului producand distrugeri succesive ale acestuia. Repararea acestor zone se face prin plombare cu mortar asfaltic.

             Pe tronsonul cu imbracaminte asfaltica  KM 0+000-2+500 principalele categorii  de lucrari sunt:    - tronson de drum degradat in proportie de 30% - cuprinde tronsoane de drum cu imbracaminte asfaltica, in care degradarile sunt prezente pe toata partea carosabila. Cuprinde decaparea mecanica a mixturii degradate existente pana la nivelul fundatiei, materialul rezultat se va incarca in auto si se va transporta din zona.

             Peladele sub forma de gropile rezultate din desprinderea izolata a unei portiuni din grosimea unuia sau mai multor straturi din mixtura asfaltica. Aceste  degradari apar ca urmare a  prezentei  produselor petroliere pe partea carosabila           (uleiuri, benzina, e.t.c.) sau a altor produse care actioneaza chimic asupra componentei mixturilor asfaltice ducand la distrugerea locala a acesteia. De asemenea un alt motiv este acela de imbatranire a mixturiii asfaltice – fenomen  care se produce sub actiunea razelor solare; din mixtura evporandu-se partea volatila, aceasta pierzandu-si din elasticitate, se formeaza fisuri si crapaturi prin care este posibila infiltrarea apei pana la un strat impermeabil, iar sub influienta actiunii de inghet – dezghet al apei stratul din mixtura asfaltica se desface succesiv de pe stratul suport  rezultand gropi a caror evolutie se produce sub actiunea traficului pe aceste suprafete.

            Tot din cauza imbatranirii mixturii asfaltice au aparut pe partea carosabila fisuri si crapaturi.

             Pentru acest tronson cu pelade se vor executa - reparatii parte carosabila drum - plombari- procentul de degradare fiind de 30%. Procentul de degradare existent in momentul intocmirii documentatiei se va preciza in “Profilele transversale tip” din partea desenata a documentatiei tehnice.

             Urmeaza marcarea suprafeţelor - acolo unde se constată suprafeţe degradate, de genul celor menţionate mai sus, se va marca cu cretă conturul care trebuie pregătit, în patrulatere rectangulare (dreptunghi, pătrat, etc.) cu laturile paralele şi respectiv perpendiculare pe axa drumului. Identificarea şi marcarea suprafeţelor necesare a fi reparate se va efectua împreună cu reprezentantul desemnat al beneficiarului.

              Amenajarea structurii rutiere proiectate  – reprezintă  partea cea mai  importantă din această investiție. Scopul lucrării este acela de a realiza condiții de circulație corespunzătoare unor drumuri modernizate, la care să se realizeze viabilitatea corespunzatoare a lucrărilor.

 Sistemul rutier proiectat care se va aplica pe traseele sătești de amenajat: -  4 cm strat uzura (tip BAPC16);  6 cm strat de legatura tip BADPC20; 15 cm strat de bază piatra sparta amestec  .           

            Incadrarea imbracamintii asfaltice se va realiza cu benzi de incadrare a caror structura va fi similara cu cea a structurii rutiere de pe partea carosabila a drumului.

            Straturile rutiere din fundația drumului se vor executa pe toată lățimea platformei drumului, iar straturile din mixtură asfaltică numai pe lățimea părții carosabile.

Sistemul rutier proiectat pentru reabilitarea traseului drumului judetean  este următorul:   4 cm strat uzura- tip BAPC16            ;   (6+3) cm strat de legatura- tip BADPC20           .Profilul drumului tip al traseului studiat este cu formă acoperiș având pante traversale de 2.50 % parte carosabilă și de 4% pentru acostamente.

      Amenajare acostamente drum Această categorie de lucrare este foarte importantă pentru asigurarea integrității marginilor părții carosabile a traseului de amenajat.  In general,  lațimea proiectată a acostamentelor este de 0.75 ml. Avand in vedere ca tronsoanele studiate se desfasoara numai in zona de intravilan acostamentele se vor executa numai permeate.

        Avantajele acestui mod de amenajare sunt: - se asigura protectia marginii partii carosabile atat la actiunea apelor dar si la   actiunea mecanica, din trafic;;

-asigura zone pentru retragerea auto pentru stationare rezultand o suprafata libera circulatiei cu latime mai mare;

-previne ravenarea acostamentelor aceasta fiind o cauza importanta de degradare a sistemului rutier;

-asigura o descracare corespunzatoare a apei spre sant;

         Amenajarea acestora se va executa o protecție din beton cu următoarea structură: (1)  - substrat din nisip pilonat - 5 cm; (2) - strat din beton de ciment C30/37 -10 cm;

          Execuția acostamentelor, în conformitate cu detaliile din documentație, contribuie într-o măsură importanță la asigurarea parametrilor de calitatea a lucrării proiectate și în special vor asigura condiții pentru realizarea viabilității acesteia. Degradarea îmbrăcăminții asfaltice poate începe din zonele de margine a acestora, zone în care acțiunea apei este mai agresivă. De asemenea tot prin aceste zone se poate produce infiltarea apei în corpul drumului iar efectul distructiv pe care-l poate avea asupra acestuia este mare, în special în perioadele de îngheț – dezgheț.

         Zona de acostament este folosită și de autovehiculele care staționează, acestea retrăgându-se cât mai mult pe zona de acostament pentru a lăsa liberă partea carosabilă. În acest fel, acțiunea mecanică suportată de acostamente este mare și se pot produce distrugeri ale acestora – vălurirea pietrei sparte, sau chiar distugerea pereului din beton. De aceea, execuția corectă a acostamentelor este importantă pentru viabilitatea investiției.

         Traseele studiate se desfasoară pe cea mai mare parte a lor în zona de intravilan lățimea totală a amplasamentului fiind limitată. Lungimea șanțurilor pereate este destul de mare și implicit lungimea de traseu amenajată cu acostament este mare. Aceasta este un avantaj important atât pentru îmbunătățirea condițiilor de circulație, dar și pentru conservarea corespunzatoare a zonelor marginale părții carosabile.

         Santuri si rigole  - Cuprinde execuția de santuri pereate, astfel:- sant pereat se va executa pe urmatoarele tronsoane: -tronson 1 –   9 000.00 ml

              - tronson 2 -   11 400.00 ml

              - tronson 3 -     4 971.00 ml

                      Total     25 371.00 ml

   Șanțurile au secțiunea trapezoidală cu lățimea la fund de 0,35 m și adâncimea de 0,35, pante către acostament de 2:3 și spre exteriorul amprizei de 1:1.  Protecția șanțului este din beton de ciment C30/37 în grosime de 10 cm, așezat pe un strat de nisip de 5 cm. Continuitatea șanțurilor în zonele din extravilan se va realiza prin intermediul podețelor dalate cu lumina de 0,40 m.

          Amenajare drumuri laterale :  Traseul studiat este amplasat în intravilan și se intersectează cu alte drumuri locale din zonă, astfel : - tronson 1 – 25 drumuri laterale

                                                           - tronson 2 - 28 drumuri laterale

                                    - tronson 3 - 8 drumuri laterale

                                          Total  = 61 drumuri laterale

            Amenajarea acestora se va realiza pe o lungime medie de 20 ml și lățimea părții carosabile este de 5.00 m. În general s-a propus pentru fiecare drum lateral o suprafață de amenajat de 110.00 mp (5.00x20.00x1.1). Fiecare traseu este caracterizat de elemente geometrice proprii, dar se va urmări realizarea indicatorului fizic de suprafață propusă de executat.

            Sistemul rutier ce s-a propus pentru amenajarea acestor trasee este urmatorul:

• 4 cm strat uzura        tip BAPC16                                                   
• 6 cm strat de legatură tip BADPC20                                  
• 15 cm strat inferior fundatie balast  nisipos            

            Inainte de a se executa  sistemul rutier se vor realiza lucrari de terasamente pentru amenajarea platformei drumurilor laterale si pregatirea patului drumului.

          Podete - pe traseul drumului judetean se vor amenaja  mai multe categorii de podețe, în funcție de scopul acestora și de debitele care trebuie descărcate în secțiunea de drum în care sunt pozate, dar si de conditiile de pe amplasament. Pentru asigurarea acceselor in curti-avand in vedere ca se va executa sant pereat pe aproape toata lungimea de drum studiata, este necesara amenajarea de podete pentru accese in curti care se vor alinia la traseul santului nou .     Numarul estimat al acestoara este de                        300 podete cu lungime de cate 5.00 ml. Podetele se vor executa din tuburi din teava corugata cu diametrul de 300 mm incastrate la capatele libere in timpane din beton fundate in teren.

          La intersecția cu drumurile laterale – se vor realiza podețe dalate de lungime suficientă, pentru a se asigura accesul spre, sau din acestea, pe traseul amenajat. Infrastructura podețelor este realizată din beton turnat monolit, iar suprastructura este executată din dale prefabricate din beton armat. Numărul de dale este variabil în funcție de lungimea podețului. Lățimea dalelor marginale este de 100.00 cm iar lățimea dalelor centrale este de 50 cm. Racordarea la șanțurile din zonă se va face prin pereerea a cel puțin câte 2.00 ml de șant amonte și aval  de acestea.  Se vor realiza:

-tronson 1 -  25 podete

-tronson 2 -  28 podete

-tronson 3 -    5 podete

    Total  = 58 podete

Pentru descarcarea transversala se vor executa podete prefabricate tip P2. - tronson 1 –   6 podete

                                                                                                    - tronson 2 -    7 podete                                                                                                                     Total  = 13 podete

Lucrari de siguranta a circulatiei

       În perioada de execuție siguranța circulației se va asigura prin montarea de indicatoare de circulație pentru presemnalizarea și semnalizarea zonelor de lucru. De asemenea, în perioadele cu trafic intens se vor amplasa la capetele tronsoanelor în care se lucrează piloți de dirijare a traficului, instruiți în  mod corespunzător. În cazurile în care este necesar se pot inchide temporar tronsoane de drum  dar se vor găsi trasee alternative. Situatia va fi adusa la cunostinta factorilor din administratia comuna cu precizarea exacta a intervalului de timp in care se impune inchiderea traseelor.

     Semnalizarea rutieră după execuția lucrărilor -  după execuția lucrărilor de amenajare a parții carosabile, este necesară realizarea marcajelor longitudinale și a marcajelor transversale și montare de indicatoare de circulație. Marcajele longitudinale au rolul de a delimita  benzile de circulație și pentru marcarea zonelor de interdicție a depașirilor. Marcajele transversale au rolul de a marca zonele în care este posibilă traversarea drumului cu  asigurarea protejării pietonilor.

Reglementarea circulației se va face prin montarea de indicatori de circulație rutieră. 

      Montarea de parapet elastic deformabil: Se va poza pe tronsonul 3- in zona canalului care insoteste drumul parapet elastic deformabil cu nivel ridicat de protectie pt. prevenirea plonjarii participantilor la trafic in sectiunea canalului. Diferenta de nivel este variabila –mediu 2 m, iar o parasire de traseu cu plonjare in deschiderea libera a canalului poate duce la pierderi de vieti .

 Organizarea de santier :  Pentru organizarea de santier este necesar: baracamente pentru muncitori; baracament pentru inginer; WC ecologic; demontarea tuturor constructiilor si aducerea terenului la starea initiala, la finalizarea lucrarilor.

         Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate. Locurile unde vor fi construite organizarile de santier trebuie sa fie stabilite astfel incat sa nu aduca prejudicii asupra mediului prin emisii atmosferice, prin producere de accidente cauzate de traficul rutier din santier, de manevrarea materialelor. Trebuie evitata amplasarea organizarilor de santier in apropierea unor zone sensibile, cum ar fi cursurile de apa care constituie surse de alimentare cu apa, langa captarile de apa subterana, sau trebuie asigurata respectarea conditiilor de protectie a acestora. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este benefica diminuând zonele de impact si favorizând o exploatare controlata si corecta.

Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei : Amplasamentul pe care se vor executa lucrarile proiectate, la terminarea lucrarilor, va fi eliberat de orice deseu, resturi de materiale de constructie etc.  Toate deseurile reciclabile se vor strange si se vor transporta la puncte de colectare autorizate, pe categorii de deseu. Deseurile recuperabile se vor utiliza in lucrari ulterioare.

b2) Cumularea cu alte proiecte: Nu e cazul

b3) Utilizarea resurselor naturale: energie, agregate minerale, pamant, etc.

b4) Producţia de deşeuri : deşeuri de construcţii ( balast, piatra sparta, beton , materiale plastice, pamant, metalice, etc.), deşeuri menajere. Deşeurile vor fi colectate selectiv in spatii special amenajate si preluate de către operatori economici autorizaţi.

In timpul executarii lucrarilor vor rezulta deseuri din dezafectarile efectuate si anume: pamantul rezultat din sapatura – se va cuprinde in lucrarile de umpluturi; betoane degradate – se vor transporta la depozitul de deseuri autorizat; material fieros - se va putea transporta la centre de colectare autorizate materiale feroase si neferoase; alte materiale marunte care rezulta din activitatea de constructii care se vor strange si vor fi duse la groapa de gunoi autorizata, cea mai apropiata de punctul de lucru analizat.

          Constructorul mai are obligatia de a-si organiza activitatea de santier astfel incat sa fie respectate normele de igiena si de sanatate a oamenilor dar si de depozitare a deseurilor si de evacuare ritmica spre zonele autorizate. Nerespecatarea acestor elemente generale de organizare se poate constitui cauza de intrerupere a activitatii si de inchidere a santierului pana la indepartarea cauzelor care au produs intreruperea lucrului. Utilajele de constructii de pe santiere se vor alimenta cu carburanti numai in zonele special amenajate fara a se contamina solul cu benzine si uleiuri. Daca din activitatea de executie rezulta materiale necorespunzatoare cuprinderii in lucrarea noua (betoane segregate, armaturi cu rugina, etc.) se vor lua masuri ca acestea sa fie indepartate din zona de lucru in zone autorizate si nu la intamplare, acestea fiind in sarcina sefului de lucrare care va raspunde de buna desfasurare a lucrarii.

La terminarea lucrarilor de executie se va preda amplasamentul proprietarului in aceleasi conditii in care a fost preluat.

b5) Emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort : pot apărea emisii pe perioada construirii in cazul in care nu iau masuri corespunzătoare de reducerea acestora.

b6) Riscul de accident, ţinându-se seama in special de substanţele si tehnologiile utilizate: titularul de proiect/constructorul va lua masuri in vederea prevenirii accidentelor.

c) Localizarea proiectelor :

 c1) Utilizarea existenta a terenului: Folosinta actuala a terenului si destinatia : tronson de drum judetean DJ 205 P , zona canal Siret – Baragan, traseu conducte titei, traseu conducta gaze, si zona canal irigatii.

 c2) Relativa abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea si capacitatea regenerativa a acestora : nu este cazul,

 c3)  Capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebita pentru;

       a) zonele umede: nu este cazul,

       b) zonele costiere: nu este cazul,

       c) zonele montane si împădurite: nu este cazul,

       d) parcurile si rezervaţiile naturale: nu este cazul,

       e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia in vigoare, cum sunt : zone de  

       protecţie a faunei piscicole naturale si bazine piscicole amenajate: nu este cazul.

       f) zonele de protecţie speciala, mai ales cele desemnate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, zonele prevăzute prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a – zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică: nu se suprapune ariilor naturale protejate.

       g) ariile in care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depăşite : nu este cazul;

       h) ariile dens populate : nu e cazul;

       i) peisaje cu semnificaţie istorica, culturala si arheologica : nu este cazul

 d)Caracteristicile impactului potenţial :

 d1) Extinderea impactului: aria geografica si numărul de persoane afectate : nu este cazul;

 d2) Natura transfrontaliera a impactului : nu este cazul;

 d3) Mărimea si complexitatea impactului : in perioada de execuţie a proiectului impactul asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ sau minim daca se vor respecta masurile privind protecţia factorilor de mediu impuse prin proiect ( prezentate in memoriul tehnic);

 d4) Probabilitatea impactului: redusa .

 d5) Durata, frecventa si reversibilitatea impactului: In perioada de execuţie a proiectului impactul asupra factorilor de mediu va fi temporar.

II. Condiţiile de realizare a proiectului :

- Investiţia se va realiza cu respectarea proiectului, a legislaţiei de mediu in vigoare, a menţiunilor din Certificatul de Urbanism nr. 236 / 21.12.2017 si a Notificarii pentru inceperea executiei  Nr. 63 / 28.09.2017 emisa de SGA Vrancea..

- Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor si funcţionarii obiectivului se vor lua toate  masurile si se vor realiza toate lucrările necesare pentru protecţia calităţii apelor si prevenirea poluării accidentale ale apelor subterane si de suprafaţa.

      - Beneficiarul răspunde de realizarea corecta a lucrărilor propuse, aferente construcţiilor

      prezentate in Memoriul Tehnic.

- La executarea lucrărilor, se vor respecta normele sanitare, PSI, de protecţia muncii si de gospodărire a apelor in vigoare.

      - Lucrările se vor desfăşura cu respectarea condiţiilor tehnice si a regimului juridic prevăzute

      prin actele de reglementare prealabile, emise de alte autoritati.

      - In perioada de execuţie a lucrărilor vor fi stabilite zone de parcare a autovehiculelor si

      utilajelor utilizate.

    - Se interzic lucrările de întreţinere si reparaţii la utilajele si mijloacele de transport in cadrul  

    obiectivului de investiţii (acestea se vor realiza numai prin unitati de specialitate autorizate).

- Lucrările vor fi executate fara a produce disconfort prin generarea de noxe, praf, zgomot si vibraţii.

- Managementul deşeurilor generate de lucrările de construcţii va fi in conformitate cu legislaţia specifica de mediu si va fi in responsabilitatea titularului de proiect cat si a operatorului care realizează lucrările .

- Se vor realiza spatii special amenajate pentru colectarea selectiva a tuturor categoriilor de deşeuri produse ( deşeuri inerte din demolări, deşeuri de ambalaje, deşeuri metalice etc.), in conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor .

- Se interzice depozitarea materialelor de construcţii si a deşeurilor rezultate in spatii neamenajate in acest scop.

- Se vor asigura condiţii pentru depozitarea temporara a materialelor de construcţii si a reziduului de şantier astfel incat sa nu creeze disconfort locuitorilor din zona.

- Se vor respecta prevederile HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizării in exteriorul clădirilor.

- Activităţile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vânt puternic sau se va urmări o umectare a suprafeţelor.

- Se vor verifica periodic utilajele si mijloacele de transport in ceea ce priveşte nivelul de emisii de monoxid de carbon si a altor gaze de eşapament si punerea in funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

- După terminarea lucrărilor, constructorul are obligaţia eliberării amplasamentului de orice fel de obstacole (resturi materiale, anrocamente, grămezi de pamant, etc.) si refacerea cadrului natural.

• Investiţia va respecta strict proiectul si masurile de protecţie a mediului prevăzute de proiect,

in scopul reducerii la minim a impactului asupra factorilor de mediu.

• Se vor lua masuri specifice de protecţie a mediului pe perioada realizării proiectului de

investiţii (împrejmuire cu panouri, recipiente de colectare a deşeurilor, etc.).

• Se vor lua masuri pentru evitarea poluării accidentale a factorilor de mediu pe toata durata

execuţiei lucrărilor.

• Deşeurile rezultate in urma lucrărilor de construcţii vor fi colectate / stocate temporar in

containere metalice acoperite sau pe platforme de depozitare temporara si transportate la o platforma de deşeuri autorizata, numai in baza avizului Primăriilor pe raza carora se realizeaza proiectul; transportul acestor tipuri de deşeuri se va face de către o societate specializata autorizata cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României.

• Deşeurile industriale reciclabile rezultate in perioada lucrărilor de construcţii  (metalice,  hârtie - carton, plastic – PET etc.) vor fi colectate/stocate temporar pe tipuri, in recipiente speciale, in vederea valorificării prin societati autorizate specializate.

            NU se vor face demolari de cladiri sau defrisari de arbori.

      - Deşeurile menajere generate in perioada lucrărilor de construcţii vor fi colectate / stocate  temporar in pubele cu capac si eliminate prin firme de salubrizare autorizate.

• Se interzice utilizarea materialelor cu risc ecologic imediat sau in timp.
• Se va separa zona de lucru cu panouri demontabile in scopul împiedicării accesului

autovehiculelor si a persoanelor neautorizate.

• Se vor evita pierderile de carburanţi sau lubrefianţi la staţionarea utilajelor, astfel toate

utilajele vor fi verificate periodic;

     - Organizarea de şantier va ocupa fi amenajata astfel incat sa asigure facilitatile de baza conform prevederilor Legii nr. 50/1991privind autorizarea lucrărilor de construcţii, cu modificările si completările ulterioare.

• Organizarea de şantier va dispune de toalete ecologice. Constructorul va avea in vedere

întreţinerea toaletelor ecologice, prin contract cu o firma autorizata.

• La parasirea incintei şantierului, rotile autovehiculelor se vor curata.
• Evitarea pierderilor de materiale si substanţe cu potenţial poluant in vederea eliminării

poluării accidentale a apelor de suprafaţa si a apelor subterane.

• Materialele fine sau prăfoase (pamant, balast, nisip, deşeuri de construcţie prăfoase ) se vor

transporta in autovehicule prevăzute cu prelate de protecţie pentru împiedicarea imprastierii acestora pe partea carosabila.

• Nu se vor stoca combustibili in  şantier.
• NU se vor face demolari de cladiri sau defrisari de arbori/arbusti/ garduri vii

-   Prezentul act nu se refera la partea de rezistenta si stabilitate a lucrărilor de investiţii.

-  Prezentul act nu exonerează de răspundere proiectantul si constructorul in cazul producerii unor accidente in timpul execuţiei lucrărilor sau exploatării acestora .

-   Prezentul act este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

-   Titularul proiectului are obligaţia de a notifica in scris autoritatea competenta pentru protecţia mediului despre orice modificare sau extindere a proiectului survenita după emiterea deciziei etapei de încadrare iar APM Vrancea va aplica in mod corespunzător, in aceasta situaţie prevederile art.22 alin.(3) din HG nr. 445/2009.

-    Nerespectarea prevederilor deciziei APM Vrancea atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.

-  La finalizarea proiectului autoritatea competenta pentru protecţia mediului efectuează un control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor deciziei etapei de încadrare.

         Pe toata durata realizării si funcţionarii obiectivului se vor respecta următoarele prevederi legale :

• O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificarile, si completarile ulterioare;

• SR 10009 / 2017 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot;
• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
• Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor cu modificarile si completarile ulterioare;
• HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României.
• Hotărârea de Guvern 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
• Ordinului MMP nr. 794/2012 privind Procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deşeuri de ambalaje;
• Ordinul M.A.P.P.M. 756 / 1997 (a valorilor de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri prin punctele de măsurare indicate de inspectorul de control) si pentru aprobarea Reglementarii privind  evaluarea poluării mediului; 
• Hotărârea de Guvern nr. 352 / 21.04.2005 privind modificarea si completarea H.G. 188 / 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate;
• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata si al populatiei.
• OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului aprobata prin Legea nr. 19/2008 modificata si completata cu OUG nr. 15/2009.
• Legea 86 / 10.05.2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justiţie in probleme de mediu, semnata la Arhus la 25.01.2005.

- Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.