APM Vrancea

Nr. 11437 / 22.09.2023

 

 

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

                                                                          -PROIECT -

 

 

 

           Ca urmare a notificării adresate de către OBȘTEA  PALTIN cu sediul social în comuna Paltin, județul Vrancea pentru ”Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparţinând OBŞTII PALTIN – U.P. I ”, amplasament pe raza comunei Paltin, înregistrată la A.P.M. Vrancea cu nr. 13199/21.11.2022 și a completărilor ulterioare, în baza:

 

• H.G. nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
• O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• H.G. 236/2023 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamente silvice;

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea

• ca urmare a consultării autorităţilor publice participante în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit din data de 31.08.2023 ;
• în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) pct. a) şi a anexei nr. 1– Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat,

 

 decide:

 

                  Planul/programul: „Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparţinând OBŞTII PALTIN – U.P. I”, nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

1. Motivele care au stat la baza deciziei conform Anexei nr.1 din H.G. 1076/2004 sunt următoarele:

1. Caracteristicile Planului de Amenajare a fondului forestier cu privire, în special, la:
2.  

1. Gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi

viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi  condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

- Amenajamentul silvic nu creează cadru pentru proiecte conform Anexelor 1 și 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

 

Perimetrul planului analizat se suprapune din punct de vedere administrativ-teritorial cu U.A.T. : Nereju, Spulber, Paltin şi Vintileasca judeţul Vrancea. Suprafaţa Amenajamentului Silvic este de 2115.82 ha.

 

Nr. crt.	Judeţul	Unitatea teritorial administrativă	Parcelele aferente	Suprafaţa [ha]
1	Vrancea	Paltin	38 A% - 65	812,35
2		Nereju	1-33, 68 A - 71	1167,29
3		Spulber	35 A – 37%, 39 A%, 39 B%, 38 A%, 40 D%, 45 %, 46 A%, 46 B%, 49 A %	132,29
4		Vintileasca	73 B%, 73 C, 73 D	3,89

 

 

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

 

Suprafaţa luată în studiu se suprapune cu situl de importanță comunitară Natura 2000 ROSCI0018 Căldările Zăbalei și cu Rezervația naturală Căldările Zăbalei – Zârna Mică.

 

UP	Supraf. (ha)	Arii naturale Protejate de interes național	Supraf. (ha)	%	Ua
I Obștea Paltin	131,72	RONPA0827	350 ha Conform Planului de management	37,6	17 C, 18 B, C, 19 B, 68 A, B, C, 69 A, B, 70 A, B,A 71 A
Total	131,72	-	350	37,6	-

 

 

UP	Supraf. (ha)	Arii naturale Protejate de interes comunitar	Supraf. (ha)	%	Ua
I OBȘTEA PALTIN	131,72	ROSCI0018	388,50 ha Conform Formularului Standard 350 ha Conform Planului de Management	37,6	17 C, 18 B, C, 19 B, 68 A, B, C, 69 A, B, 70 A, B,A 71 A
Total	131,72	-	388,50	37,6	-

 

A fost declarat sit Natura 2000 prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 (cu o suprafață de 375 ha). Prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integranta a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, Formularele standard Natura 2000 pentru siturile de importanță comunitară au fost actualizate, și suprafața sitului ROSCI0018 s-a mărit la 388 ha.

 

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

 

Întreaga suprafață de fond forestier care se suprapune cu suprafața ariilor naturale protejate ROSCI0018 Căldările Zăbalei și Rezervația Naturală 2.810 Căldările Zăbalei-Zârna Mică-Răoaza este încadrată la Tipul I Funcțional, fiind interzise orice fel de lucrări silvice, categoria functională 1.5C -  Arboretele cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (T I).

 

În vederea gospodăririi diferențiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social-economice și a îndeplinirii funcțiilor atribuite, arboretele au fost constituite în următoarele subunități de gospodărire:

                                          

• 1.1C – Arboretele situate pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montană, de dealuri și colinare care alimentează lacurile de acumulare (barajul de la Paltin), situate la distanță de 15-30 km în amonte de limita acumulării (T IV) – 1563,47 ha;
• 1.2A - Păduri situate pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, iar cele situate pe substrate de fliș, nisipuri sau pietrișuri cu înclinare mai mare de 30 grade (T II) – 387,32 ha;
• 1.2E – Plantații forestiere executate pe terenuri degradate (T II) – 12,23 ha;
• 1.2H – Păduri situate pe terenuri alunecătoare (T II) – 18,23 ha;
• 1.5.C – Rezervația naturală Căldările Zăbalei (T I) – 130,55 ha.

 

Suprafeţele şi volumele de extras prin lucrările silvice;

 

Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale se realizează prin stabilirea posibilităţii şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură. Stabilirea posibilităţii de produse principale s-a făcut atât prin intermediul, vârstelor, volumelor cât şi prin intermediul suprafeţelor, aplicându-se procedee specifice metodei creşterii indicatoare şi celei a claselor de vârstă.

 

S-a prevăzut a se executa în deceniul care urmează următoarele lucrări de îngrijire a arboretelor :

- asigurarea regenerării naturale: 273,05 ha;

- degajări: 27,18  ha;

- curăţiri: 132,6 ha, 461 m³;

- rărituri: 790,16  ha, 23652  m³;

- tăieri de regenerare: 455,96  ha, 75450 m³, din care:

- tăieri progresive: 455,96  ha, 75450 m³;

- lucrări de conservare : 240,36  ha, 12625 m³;

- tăieri de igienă: 451,85  ha, 3688 m³;

- împăduriri: 121,77 ha.

 

Menționăm că suprafața care se suprapune cu Rezervația Naturală Căldările Zăbalei – Zârna Mică – Răoaza și situl Natura 2000 ROSCI0018 Căldările Zăbalei ( u.a. 17 C, 18 B, C, 19 B, 68 A, B, C, 69 A, B, 70 A, B,A 71 A) a fost încadrată în grupa I funcțională, categoria 1.5C - Arboretele cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție – Rezervația Naturală Căldările Zăbalei – Zârna Mică – Răoaza – (T I).

 

Evidenţa habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

 

• 37.6% din suprafața Amenajamentului Silvic ce se suprapun peste situl ROSCI0018 Căldările Zăbalei este ocupată de habitate forestiere N2000  si  terenuri fără vegetatie forestieră.
• Cu ocazia lucrărilor de amenajare a pădurilor s-a constatat:

În cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0018 Căldările Zăbalei au fost identificate două habitate natura 2000 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)  și 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum.

 

Având în vedere informațiile furnizate, concluzionăm că lucrările planificate în amenajamentul silvic al nu conduc, nici în mod direct și nici în mod indirect, la afectarea semnificativă a stării de conservare actuale a vreunei specii sau habitat de interes comunitar din cadrul siturilor  de importanță comunitară.

 

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor

 

Starea de conservare a unei arii protejate este oferită și în totală corelare cu stările de conservare a tuturor speciilor și habitatelor pentru care aceasta a fost desemnate. În tabelul următor este prezentată starea de conservare a speciilor și habitatelor din siturile Natura 2000 care se regăsesc pe suprafața Amenajamentului Silvic

Tipurile principale de habitate și specii protejate întâlnite în Situl Natura 2000 - ROSCI0018 Căldările Zăbalei, conform formularului standard, sunt următoarele :

 

Cod	Denumire habitat	Starea de conservare conform P.M.	Starea de conservare conform formularului standard	Starea de conservare conform Deciziei ANANP 7251/2021
91V0	Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion	Favorabilă	Bună	Nefavorabilă-inadecvată
9110	Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	Favorabilă	Bună	Nefavorabilă-inadecvată

 

Denumire specie	Cod Natura 2000	Starea de conservare conform P.M.	Starea de conservare conform formularului standard	Starea de conservare conform Deciziei ANANP 7251/2021
Specii de mamifere
Ursus arctos (Urs)	1354	Favorabilă	Excelentă	Favorabilă
Canis lupus (Lup)	1352	Favorabilă	Excelentă	Favorabilă
Lutra Lutra (vidra)	1355	Favorabilă	Bună	Favorabilă
Lynx lynx (Râs)	1361	Favorabilă	Excelentă	Favorabilă
Specii de amfibieni şi reptile
Triturus cristatus	1166	Nefavorabilă-inadecvată	Bună	Nefavorabilă-inadecvată
Triturus montandoni	2001	Nefavorabilă-inadecvată	Bună	Favorabilă
Bombina variegata	1193			favorabilă
Specii de peşti
Cottus gobio	1163	-	Bună	-
Barbus petenyi	5266	Nefavorabilă-rea	-	Nefavorabilă-rea
Specii de nevertebrate
Callimorpha quadripunctaria (fluturele tigru)	1078	Nefavorabilă-rea	bună	Favorabilă
Rosalia alpina*	1087	Nefavorabilă-inadecvată	bună	Favorabilă

 

Repartiţia arboretelor pe clase de vârstă situate în ariile naturale protejate din cadrul amenajamentului silvic.

 

Amenajamentul silvic îşi propune conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor protejate. În cadrul unităţilor de gospodărire se va urmări  realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, minim cu pondere normală a arboretelor din ultimele clase, întrucât, fiecare clasă de vârstă este însoţită de un anume nivel al biodiversităţii.

 

Clasa de vârstã (ani)	I(1-20)		II(21-40)		III(41-60)		IV(61-80)		V(81-100)		VI(101-120)		VII (>121)		Total
2023	124,35	6	333,11	16	339,93	16	218,78	10	234,73	11	540,56	26	320,34	15	2111,80	100

 

 

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

 

Bazele de amenajare adoptate sunt:

- regimul: codru regulat;

- compozitia ţel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele exploatabile şi compoziţia țel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;

- tratamente: tăieri progresive;

- exploatabilitatea: 106 ani; de protecție, pentru arboretele încadrate în grupa I funcțională pentru care se reglementează procesul de producție;

- ciclul: 110 ani.

 

 

Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire;

 

Tipul de categorie funcţională	Categorii funcţionale	Ţeluri de gospodărire	Suprafaţa
			Ha	%
T.I - Păduri cu funcţii speciale de protecţie situate în staţiuni cu condiţii grele sub raport ecologic, precum şi arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă impunându-se numai lucrări speciale de conservare	1-5C	Ocrotirea integrală a naturii	130,55	6
Total T.I			130,55	6
T.II - Păduri cu funcţii speciale de protecţie situate în staţiuni cu condiţii grele sub raport ecologic, precum şi arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă impunându-se numai lucrări speciale de conservare	1-2A	Protecţia solului	387,32	18
	1-2E	Protecţia solului	12,23	1
	1-2H	Protecţia solului	18,23	1
Total T.II			417,78	20
T.IV - Păduri cu funcţii speciale de protecţie pentru care sunt admise pe lângă grădinărit şi cvasigrădinărit şi alte tratamente cu impunerea unor restricţii speciale în aplicare	1-1C	Protecţia apelor Produc ţia  de lemn	1563,47	74
Total T.IV			1563,47	74
TOTAL			2111,80	100

 

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

 

Documentatia înaintata subliniază faptul că în ceea ce priveşte siturile de importanţă comunitară, menţinerea structurii naturale şi a funcţiilor specifice habitatelor forestiere va conduce la menţinerea speciilor caracteristice într-o stare de conservare favorabilă şi ca atare va fi îndeplinită şi cea de-a treia condiţie necesară pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă la nivel de habitat (speciile care sunt caracteristice unui anumit habitat se află într-o stare de conservare favorabilă).

 

Din analiza obiectivelor Amenajamentului Silvic, aşa cum sunt ele prezentate la capitolul Obiectivele ecologice, economice și sociale,  evaluatorii concluzioneaza că acestea coincid cu obiectivele generale ale reţelei Natura 2000, respectiv a obiectivelor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. În cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuităţii pădurii, promovarea tipurilor fundamentale de pădure, menţinerea funcţiilor ecologice şi economice ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcţionale şi subunităţi de producţie (capitolele Funcțiile pădurii și Subunității de producție sau protecție constituite).

 

 Prin documentația inaintată au fost analizate efectele potențiale ale lucrărilor propuse prin acesta asupra speciilor și habitatelor prezentate cât și asupra factorilor de mediu. Concluziile relevă faptul că aceste lucrări nu induc sub nicio formă un impact negativ semnificativ, în condițiile respectării normelor silvice de exploatare și a altor prevederi legale ce țin de managementul silvic cât și a măsurilor de reducere a impactului propuse. Prin amenajament s-a promovat îmbinarea în mod cât mai armonios a potenţialului bioproductiv şi ecoproductiv al ecosistemelor forestiere cu cerinţele actuale ale societăţii umane, fără a altera biodiversitatea, natura şi stabilitatea pădurilor.

 

 

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

 

Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajamente s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.S-au avut în vedere: protecția  împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă; protecția  împotriva incendiilor; protecția  împotriva bolilor şi dăunătorilor; măsuri de gospodărire a pădurilor cu fenomene de uscare anormală.

 

În funcție de particularitățile pădurilor amenajate,  s-au făcut analize  şi recomandări referitoare şi la alte daune ce sunt sau pot fi aduse fondului forestier prin:  fenomene torențiale; înmlăştinări şi inundații; înghețuri târzii; geruri excesive; procese necorespunzătoare de recoltare a lemnului şi răşinii, păşunat nerațional, efective supradimensionate de vânat etc.

 

Conditii specifice pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar

 

• intervențiile silviculturale vor respecta cu strictețe legislația silvică în vigoare (acte legislative și normele de aplicare ale acestora) cât și metodologiile fundamentate științific în literatura de specialitate;
• se vor evita replantările și completările cu molid și pin în arealul fagului;
• promovarea regenerării natural a pădurii, se vor valorifica la maxim posibilitățile de regenerare natural din sămânță a speciilor principale;
• prevenirea declanșării unor succesiuni în favoarea altor specii decât cele caracteristice habitatului;
• se interzice reîmpădurirea și completarea cu specii alohtone, necaracteristice habitatului;
• evitarea oricărui tip de intervenție în habitat care ar putea menința instalarea și dezvoltarea semințișului natural;
• reglementarea/ controlul strict al activităților turistice (vetre de foc, crearea de noi poteci);
• reglementarea/controlul strict al pășunatului și al valorificării superioare  a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului (produse cinegetice, salmonicole, fructe de pădure, ciuperci comestibile);
• monitorizarea regenerării naturale și aplicarea de lucrări specifice de ajutorarea regenerării naturale;
• în cazul tăierilor definitive, se vor menține pe picior minim 5 arbori/ha, cu o vârstă de minim 80 ani se vor alege în principal arborii parțial debilitați, uscați, crăcoși, fără valoare economică mare, arborii de limită;
• păstrarea a cel puțin 20 mc/ha lemn mort pe sol și pe picior.
• lucrările edilitare,  lucrări de întreținere,  reparație,  modernizarea,  reabilitare a drumurilor se vor face cu maximă precauție pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofă acestora. Se va evita pe cât posibil construirea de drumuri prin habitat (se acceptă doar când nu există altă variant și când drumul respective are o importanță vitală pentru proprietar, comunitatea locală sau este de interes național).
• Limitarea activităţilor umane în zonele folosite de specie ca și habitate de hrănire.
• Interzicerea exploatărilor forestiere în zonele favorabile existenței unor bârloguri în perioada noiembrie – martie;
• Trecerea peste cursurile de apă se va realiza obligatoriu pe podețe de lemn
• Este interzisă depozitarea materialelor lemnoase pe suprafața zonelor umede ce reprezintă potențiale habitate pentru speciile de amfibieni
•  Promovarea menținerii de arbori uscați sau în curs de uscare în pădurile de peste 80 ani.
• Păstrarea a cel puțin 20 mc/ha lemn mort pe sol și pe picior.
• Limitarea volumelor recoltate prin tăieri de igienă la 2 mc/an și ha pentru menținerea habitatului speciei  Rosalia alpina.
• Limitarea perioadei de depozitate a lemnului exploatat în platformele primare sau drumurile auto forestiere la mai puțin de o lună în zonele ce reprezintă habitat adecvat pentru specia Rosalia alpina.

 

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

 

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

 

 

 

ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL: nu este cazul.

 

2. Gradul în care Planul de Amenajare a fondului forestier influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau derivă din ele:

         Amenajamentul silvic analizat se integrează cu amenajamentele silvice ale suprafeţelor limitrofe, fiind o condiţie a asigurării continuităţii vegetaţiei fondului forestier.

           În zonă nu sunt propuse alte planuri sau programe.

Este necesară respectarea prevederilor amenajamentului, deoarece neexecutarea la timp a lucrărilor ar putea conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii şi reducerea efectelor protectoare ale acesteia, prin apariţia și extinderea unor factori destabilizatori şi limitativi (uscarea, doborâturile produse de vânt şi zăpadă, atacul de dăunători, eroziunea, alunecările de teren, etc.).

 

c.) Relevanţa planului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile:

• obiectivul principal al amenajamentului silvic este stabilirea modului de gospodărire a fondului forestier deţinut de către titular, în vederea dezvoltării durabile şi în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice ale acestuia;
• obiectivele amenajamentului constau în: studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere;
• stabilirea obiectivelor social - economice şi ecologice ale pădurilor; stabilirea ţelurilor de gospodărire definite prin caracteristicile structurale ale arboretelor; stabilirea posibilităţii pădurilor şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură. Se mai urmăreşte gestionarea pădurii spre starea normală a claselor de vărstă (optimă), conservarea biodiversităţii, protecţia peisajului natural existent, a habitatelor.

 

d.) Probleme de mediu relevante pentru plan:

Menţinerea integrităţii fondului forestier, respectiv protejarea ariilor naturale protejate şi a peisajului și menținerea tipului natural fundamental de pădure. Vântul, zăpada umedă, uscarea anormală sunt factorii destabilizatori cei mai importanţi care se manifestă în unitatea studiată provocând doborâturi.

Amplasamentul nu este situat in arii naturale protejate .

 

e. Relevanţa planului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu:

Se vor respecta prevederile din:

• Ordonanţa de Urgenţă nr.195 din 22 decembrie 2005, cu modificările ulterioare şi completările ulterioare privind protecţia mediului, art.69:

a) să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

b) să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi, respectiv de completare a regenerărilor naturale;

c) să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în condiţiile prevăzute de lege;

d) să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;

e) să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului;

f) să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie, situate pe terenurile cu pante foarte mari, cu procese de alunecare şi eroziune, de grohotişuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere, precum şi pentru alte asemenea păduri;”

• Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
• O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor;
• OUG nr. 57/2007 aprobat prin Legea nr.49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare;
• O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea 19/2008, modificată şi completată prin OUG 15/2009, care transpune prevederile Directivei Consiliului şi Parlamentului European 2004/35/CE privind răspunderea de mediu cu referire la măsurile preventive şi de reparare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 143 din 30 aprilie 2004.

 

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la: 

a. Probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor:

Amenajamentul propune lucrări silvice care au drept scop:

• gestionarea durabilă a pădurii;
• creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor;
• conservarea şi ameliorarea biodiversităţii în scopul maximizării stabilităţii şi potenţialului polifuncţional al pădurilor.

Prin măsurile propuse nu apar efecte negative remanente asupra mediului şi se garantează realizarea unei gospodăriri durabile, conservativă a pădurilor. Implementarea amenajamentului silvic nu va conduce la alterarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor naturale.

b. Natura cumulativă a efectelor:Nu este cazul.

c. Natura transfrontieră a efectelor:Nu este cazul.

 

d. Riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor): Amenajamentul cuprinde, ţinând cont de vulnerabilitatea arboretelor, la acţiunea vântului şi zăpezii sau a altor factori dăunători, măsuri privind:

• semnalarea de către personalul silvic de teren prin rapoarte a apariţiei factorilor destabilizatori;
• materializarea pe hartă a suprafeţelor afectate de factori destabilizatori, pentru estimarea aproximativă a fenomenului;
• măsurarea suprafeţelor afectate de pe suprafeţe mari;
• punerea în valoare a masei lemnoase din suprafeţele calamitate, valorificarea urgentă a masei lemnoase prin licitaţii pe picior, licitaţii de prestări servicii, vânzare către populaţie;
• împădurirea suprafeţelor afectate de factori destabilizatori în termen în cel mult două sezoane de vegetaţie de la evacuarea masei lemnoase.

 

Protejarea împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zãpadã/Măsuri de protejare împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zãpadã

 

• menţinerea sau refacerea structurilor diversificate spaţial;
• executarea sistematică a tăierilor de îngrijire;
• igienizarea permanentă a arboretelor prin tăieri de igienă;
• introducerea speciilor de amestec în arborete tinere cu structura echienă sau relativ echienă;
• compoziții - țel apropiate de cele ale tipului natural - fundamental, incluzând şi forme genetice caracterizate printr-o mare capacitate de rezistență la vânt şi zăpadă. În acest scop se subliniează necesitatea promovării proveniențelor locale care au format biocenoze stabile la adversități;
• constituirea de benzi de protecție formate din specii rezistente;
• împădurirea tuturor golurilor formate în arborete şi împlinirea consistenței arboretelor cu densități subnormale, folosind specii mai rezistente la vânt şi zăpadă;
• aplicarea de tratamente care să asigure menținerea sau formarea de arborete cu structuri rezistente la adversități;
• deschideri de linii de izolare între grupe de arborete;
• formarea de margini de masiv rezistente;
• corelarea posibilității de produse principale cu particularitățile tratamentelor prescrise;
• parcurgerea arboretelor cu lucrări de îngrijire adecvate (degajări şi curățiri puternice în tinerețe; rărituri slabe în arboretele trecute de 40 de ani, dar neparcurse anterior cu lucrări de îngrijire corespunzătoare etc.);
• diminuarea pagubelor pricinuite de vânat, păşunat, recoltarea lemnului, astfel încât să se reducă proporția arborilor cu rezistență scăzută la adversități etc.;
• efectuarea de împăduriri cu material de împădurire genetic ameliorat pentru rezistența lor la adversități şi folosind scheme mai rare.

 

Protecția  împotriva incendiilor

 

În general, incendiile se produc din cauza neglijenţei, lipsei de supraveghere şi instruire. Perioada cea mai periculoasă este cea a secetei de vară. Pentru prevenire, ca măsuri eficiente se recomanda efectuarea unor benzi ce permit executarea unor șanțuri de minim sanitar pe trupuri, culmi late, etc dar si propaganda vizuală, materializată prin tăbliţe de avertizare, panouri de instruire.Supravegherea pădurii în perioada critică trebuie intensificată.

În vedere evitării incendiilor personalul de teren trebuie să efectueze instructaje muncitorilor care participă la diferite lucrări. De asemenea, se vor amenaja mai multe locuri de fumat, în punctele mai intens circulate şi se vor amplasa mai multe tăbliţe de avertizare P.S.I..

 

Protecția  împotriva dãunãtorilor şi bolilor

 

• cojirea arborilor doborâţi pentru a evita înmulţirea gândacilor de scoarţă;
• urmărirea pe teren de către personalul silvic a apariţiei unor eventuale focare;
• depistarea arborilor infestaţi pe picior, precum şi a tuturor arborilor cu vătămări mecanice şi extragerea lor în cadrul operaţiunilor culturale de igienă;
• interzicerea păşunatului, cu precădere în arboretele tinere;
• menţinerea arboretelor la densităţi normale;
• să se planteze numai puieţi proveniţi din sămânţa recoltată din rezervaţiile de seminţe, cărora li s-au făcut analizele şi tratamentele ce se impuneau;
• aplicarea măsurilor de carantină în transferul puieţilor;
• stivuirea materialului lemnos se va face în locuri izolate, lipsite de umiditate, bine curăţate şi tratate în prealabil;
• evitarea îngrămădirii materialului lemnos pe firul apelor.

 

Protejarea împotriva uscărilor anormale a arborilor pe picior

 

• executarea rapidă şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor de igienizare a arboretelor în cauză, executarea lucrărilor de îngrijire, etc;
• menţinerea arboretelor în stare de consistenţă plină;
• promovarea tăierilor de produse principale cu regenerare naturală;
• combaterea bolilor şi dăunătorilor în arboretele afectate numai prin metode biologice şi integrate, excluzând în totalitate substanţele chimice ce afectează echilibrul ecologic;
• împădurirea tuturor golurilor create în arborete, prin extragerea arborilor uscaţi, cu specii corespunzătoare tipului natural de pădure. 
• Urmărirea în continuare a evoluţiei fenomenului de uscare este o obligaţie permanentă a personalului silvic cu respectarea strictă a prevederilor normelor şi îndrumărilor tehnice emise de M.M.A.P.

 

Prezentarea conditiilor necesare a fi luate pentru menținerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național:

 

Administratorul pădurii va urmări recomandările de mai jos pentru păstrarea biodiversităţii la nivelul unității administrate:

 

Pentru protecţia şi conservarea habitatelor de interes comunitar se impun câteva măsuri de management generale, valabile pentru menţinerea la un nivel de optim a tuturor acestor habitate. Acestea sunt:

 

a)  Cartarea, menţinerea şi ameliorarea habitatelor existente, precum şi monitorizarea populaţiilor.

b) Interzicerea desecărilor.

c)  Promovarea regenerărilor naturale şi a celor mixte folosind speciile locale.

d) Reglementarea recoltării plantelor, fructelor, ciupercilor în habitatele de interes comunitar prioritare.

e)  Reglementarea păşunatului şi menţinerea sub control a efectivelor de animale domestice.

f)  Controlul folosirii ierbicidelor, a îngrăşămintelor chimice şi a amendamentelor.

g)  Interzicerea arderii vegetaţiei.

 

e. Mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate):

Suprafaţa fondului forestier ce face obiectul planului este de 2115.82 ha, iar implementarea amenajamentului silvic urmăreşte gospodărirea durabilă a pădurilor.

 

    f. Valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

i. caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: Nu este cazul.

ii. Depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului:

În Planul de Amenajament Silvic la stabilirea funcţiilor de protecţie şi producţie s-a ţinut cont de măsurile necesare pentru menţinerea în stare bună a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterană, protecţia solului și protecţia speciilor și habitatelor ocrotite.

iii. folosirea terenului în mod intensiv: Nu este cazul.

 

    g. Efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: Nu este cazul.

 

2. Planul urmează să fie supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu cu

următoarele condiţii:

• recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor comestibile şi plantelor medicinale, din fond forestier, de către agenţi economici, doar în conformitate cu prevederile legale, cu obţinerea tuturor avizelor şi aprobărilor necesare cu monitorizarea permanentă ale acestora
• condițiile enumerate în Decizia de încadrare trebuie anexate la Planul amenajistic aprobat și aplicate în urma lucrărilor din fondul forestier de către administratorul pădurilor
• asigurarea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate forestiere (coleoptere, păsări, lilieci, amfibieni, etc.): păstrarea a minimum 5 arbori morți/bătrâni, scorburoși/ha pe picior sau pe sol;
• identificarea zonelor de refugiu, zonelor cu bârloguri, împerechere, cuibărit şi creştere a puilor la toate speciile de interes comunitar în vederea protejării acestora în perioadele în care în pădure se execută lucrări silvice; evitarea exploatărilor forestiere în perioadele sensibile;
• se interzice amplasarea de rampe de încărcare în zone în care a fost raportată prezenţa speciilor de interes comunitar;
• se vor evita: drenarea zonelor umede, depozitarea rumeguşului sau a resturilor de exploatare în zone umede, astuparea podurilor sau a podeţelor cu resturi de exploatare, acțiuni care ar putea genera perturbări în creşterea şi dezvoltarea populaţiilor de amfibieni şi reptile.
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor de animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure;
• păstrarea unor distanţe adecvate pentru a nu perturba speciile rare sau periclitate a căror prezenţă a fost confirmată;
• în arboretele tinere se va menţine şi un anumit procent de specii pionere care sunt folosite ca hrană de speciile de mamifere sălbatice;
• traversarea pâraielor cu bușteni se va face obligatoriu pe podețe de lemn iar platformele primare și organizările de șantier vor fi amplasate la o distanță de minim 10 metri de albia minoră a pâraielor.
• prevenirea proceselor de degradare a pădurilor şi solurilor forestiere, care pot conduce la uscarea prematură a arborilor pe picior;
• promovarea în cultură a speciilor autohtone valoroase, precum şi împădurirea tuturor suprafeţelor neregenerate din fondul forestier;
• asigurarea protecţiei şi pazei pădurilor în vederea prevenirii şi combaterii bolilor şi dăunătorilor, incendiilor, distrugerilor şi degradărilor;
• realizarea unor lucrări de îngrijire şi conducere prin care să se menţină şi să se îmbunătăţească starea de sănătate, stabilitatea şi biodiversitatea naturală;
• păstrarea în arborete a unui număr rezonabil de arbori morţi, bătrâni, arbori aflaţi la sol în curs de descompunere, a ramurilor căzute ceea ce constituie o condiţie fundamentală pentru asigurarea biodiversităţii pădurilor;
• planificarea tăierilor de regenerare în scopul realizării unui mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de dezvoltare, urmărindu-se îndeosebi regenerarea lor naturală din sămânţă;
• menţinerea arborilor de pe marginea cursurilor de apă, care asigură umbră şi hrană, pentru speciile şi habitatele ocrotite legate de ecosistemele acvatice;
• recoltarea raţională a masei lemnoase, astfel încât să nu fie afectată stabilitatea şi continuitatea pădurii şi a ecosistemelor, în acest sens în suprafaţa cu păduri supuse regimului de conservare specială, arbori vor fi menţinuţi până la vârste apropiate de limita fiziologică, ceea ce constituie o garanţie în plus pentru perpetuarea unor specii specializate (cel puţin într-o anumită perioadă a vieţii sau a ciclului de dezvoltare) pe arborete bătrâne;
• exploatările forestiere trebuie să se desfăşoare folosind tehnologii care au impact minim asupra habitatelor forestiere şi în special asupra celor de interes comunitar.
• lucrările silvice se vor executa în perioade de timp cât mai scurte şi printr-o rotaţie ciclică în timp şi spaţiu, a zonelor cu grade diferite de intervenţie;
• se va acorda o atenţie deosebită arboretelor ce au fost identificate cu o stare de conservare nefavorabilă sau parţial favorabilă, determinându-se cauza pentru care au ajuns în această situaţie şi încercând, dacă se poate remedierea acestei stări;
• se vor menţine terenurile pentru hrana vânatului
• evitarea exploatării masive a exemplarelor mature de fag care fructifică abundent;
• identificarea zonelor de refugiu, zonelor cu bârloguri, împerechere, cuibărit şi creştere a puilor la toate speciile de interes comunitar în vederea protejării acestora în perioadele în care în pădure se execută lucrări silvice; evitarea exploatărilor forestiere în perioadele sensibile;
• arborii de fag exploataţi nu se vor depozita timp îndelungat pe timpul verii în rampa de lângă drumul forestier.
• se interzice organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei unor bârloguri în perioada noiembrie - martie;
• prin autorizația de exploatare aveți obligaţia în cazurile în care platforma primară a parchetelor de exploatare se află în vecinătatea drumurilor judeţene obţinerea Autorizaţiei de amplasare de la Consiliul Judeţean Vrancea –  Direcţia Tehnică.
•  se vor respecta măsurile de reducere a impactului prevăzute în capitolul VIII al Memoriului Tehnic de prezentare al Amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștei Paltin, UP I Obștea Paltin;
• beneficiarii au obligația de a respecta cu strictețe legislația de mediu în vigoare și în special prevederile OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare;
• conservarea vegetației de-a lungul malurilor cursurilor de apă și a afluenților acestora este obligatorie pentru menținerea unui grad ridicat de favorabilitate pentru cuibărirea unora dintre speciile de interes conservativ; în acest context nu vor fi desfășurate lucrări silvice în zona de protecție, în lungul cursurilor de apă, stabilită conform Anexa nr. 2 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
• în condițiile în care Obștea Paltin respectiv Ocolul Silvic Zăbala-Nereju vor contracta cu terți diverse lucrări care se vor executa în cadrul amenajamentului silvic, aceștia sunt direct răspunzători de respectarea prevederilor amenajamentului și a recomandărilor evidențiate în memoriul tehnic de prezentare referitoare la conservarea speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate;
• în zona ariilor naturale protejate ROSCI0018 Căldările Zăbalei și Rezervația Naturală 2.810. Căldările Zăbalei – Zârna Mică - Răoaza, vor fi respectate prevederile Ordonanței de urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și ale H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;
• respectarea prevederilor din Memoriul de Prezentare pentru amenajamentul silvic U.P. I Obștea Paltin, conform cărora pe suprafața u.a.-urilor suprapuse rezervației naturale 2.810. Căldările Zăbalei – Zârna Mică – Răoaza respectiv ROSCI0018 Căldările Zăbalei, incluse în grupa I funcțională cu regim strict de protecție, sunt interzise orice forme de exploatare lemnoasă sau alte produse;
• în cazul unor accidente/intervenții care produc prejudicii obiectivelor de conservare sau integrității ariilor naturale protejate ROSCI0018 Căldările Zăbalei și Rezervația Naturală 2.810. Căldările Zăbalei – Zârna Mică - Răoaza, titularul planului va anunța ANANP în maxim 24 ore, iar restaurarea va fi executată pe cheltuiala titularului, cu avizul ANANP;
• amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Paltin, UP I Obștea Paltin, inclusiv în format GIS, cu evidențierea parcelelor incluse în ariile naturale protejate ROSCI0018 Căldările Zăbalei și Rezervația Naturală 2.810. Căldările Zăbalei – Zârna Mică - Răoaza, va fi transmis către ANANP în termen de 60 de zile de la data aprobării acestuia.
• în conformitate cu documentația înaintată, beneficiarul se va asigura de buna desfășurare a planului în contextul menținerii stării favorabile de conservare a suprafețelor din aria vizată, asigurându-se de implementarea lucrărilor numai în zonele propuse, fără a modifica caracteristicile altor zone în afara celor vizate pentru care a fost emis avizul favorabil A.N.A.N.P nr. 27/20.09.2023;

 

 

Monitorizarea efectelor asupra mediului, în conformitate cu art. 27, din HG 1076/2004:

1. Monitorizarea respectării posibilităţii de recoltare masă lemnoasă, calculată în amenajament pe unitate de producţie. Evidenţierea volumelor aferente produselor accidentale precomptate și monitorizarea valorificării altor subproduse ale pădurii (ciuperci, plante medicinale, etc.). Termen: anual.

 

2. Monitorizarea factorilor de mediu și biodiversitatea se va realiza de către titular după cum urmează:

 

Obiective	Indicatori de monitorizare	Frecvență monitorizare
Monitorizarea stării de sănătate a arboretelor	Evaluarea suprafețelor forestiere infestate cu dăunători (ha)	anual
Monitorizarea calamităților care afectează fondul forestier	Suprafețe afectate de calamități naturale (ha)	anual
Monitorizarea impactului presiunii antropice asupra arboretelor	Evaluarea volumului de masă lemnoasă tăiată ilegal (mc/ha)	Anual
Monitorizarea pășunatului în pădure	Identificarea unor modificări ale vegetației ierboase și arbustive determinate de pășunatul ilegal (ha)	Anual
Monitorizarea braconajului	Identificarea unor posibile activități de braconaj (Nr. de acțiuni de braconaj)	Anual
Monitorizarea poluării potențiale	Identificarea și eliminarea/diminuarea surselor de poluare dacă există (Nr. de poluări identificate)	Anual
Monitorizarea stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes comunitar	1. Suprafața habitatului 2. Abundența speciilor invazive, ruderale, nitrofile 3. Volum lemn mort pe sol sau pe picior 4. Insule de îmbătrânire/arbori de biodiversitate 6. Vârsta arboretului 7. Modul de regenerare al arboretului	-
Monitorizarea stării de conservare a speciilor de animale de interes comunitar	Modificări a mărimii populației, densității și distribuției speciilor de mamifere de interes comunitar	-

 

Planul propus nu necesită evaluare adecvată și nu necesită evaluare de mediu.

 

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu :

• În urma apariţiei anunţului public privind depunerea primei versiuni a Amenajamentului Silvic solicitând parcurgerea etapei de încadrare în vederea obţinerii avizului de mediu (apărut în ziarul Monitorul de Vrancea în data de 21.07.2022 și în data de 25.07.2022,  respectiv pe pagina de web a A.P.M. Vrancea ), nu s-au înregistrat la A.P.M. Vrancea comentarii şi propuneri din partea publicului.
• Documentaţia depusă şi completările ulterioare au fost accesibile spre consultare de către public pe toată durata derulării procedurii de reglementare la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea.
• Afişarea pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea a Conferinţei a-I-a de amenajare a pentru fondul forestier proprietate privată aparținînd Obștei Paltin.

 

     Titularul planului are obligaţia conform prevederilor art. 15 din O.U.G. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, de a notifica APM Vrancea dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii prezentei, înainte de realizarea modificării. Pe baza notificării A.P.M. Vrancea va lua decizia după caz, cu privire la menţinerea deciziei sau la necesitatea revizuirii acesteia, informând titularul despre această decizie.            

     Până la adoptarea acestei decizii de către A.P.M. Vrancea este interzisă desfăşurarea oricărei activităţi care ar rezulta in urma modificărilor care fac obiectul notificării

Potrivit prevederilor art. 21 alin 4 din O.U.G. nr. 195/2005 aprobată de Legea nr.265/2006 cu modificările şi completările ulterioare, răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia A.P.M. Vrancea şi a publicului revine titularului planului.

 

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare. 

Procedura administrativă prealabilă: În conformitate cu prevederile art. 1, alin. 1 şi art. 7 alin. 1,2,3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, vă puteţi adresa instituţiei noastre în termen de 30 zile de la data comunicării prezentului act, înainte de a vă adresa instanţei de contencios administrativ competentă solicitând revocarea în tot, sau în  parte a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură şi organului ierarhic superior.

Soluţionarea litigiilor: Conform prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 195/2005 aprobată de Legea nr.265/2006, litigiile generate de emiterea prezentei decizii se soluţionează de instanţa de contencios administrativ competentă a Tribunalului Vrancea. Cererea în acest sens se poate depune în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului în urma parcurgerii procedurii prealabile.