APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

 

Nr.5990 / 29.07.2022

 

         Ca urmare a cererii adresate de DIRECŢIA SILVICĂ VRANCEA-OCOLUL SILVIC FOCŞANI, cu sediul în Focsani, str. Mare a Unirii nr. 37 A, jud. Vrancea, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 11887 din 22.12.2020 și a completărilor ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 21.07.2022 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

Pentru „Actualizarea prevederilor amenajamentului U.P.I Beciu, U.P II Vulcăneasa, U.P.III Petreanu, U.P.IV Stoichiţa, U.P. V Reghiu, U.P. VI Milcovel, U.P. VII Arva, U.P. VIII Focşani, U.P. IX Bilieşti, U.P. X Doaga, U.P. XI Paltin, U.P. XII Mordanu”, amplasament pe raza unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Vrancea: Andreiaşu de Jos, Bilieşti, Boloteşti, Broşteni, Cîrligele, municipiul Focșani, Garoafa, Gura Caliţei, Jariştea, Măraşeşti, Mera, Năneşti, Năruja, Nereju, Nistoreşti, Odobeşti, Paltin, Poiana Cristei, Răstoaca, Reghiu, Suraia, Spulber, Valea Sării, Vînători, Vîrteşcoiu, Vidra, Vrîncioaia, Vulturu;  judeţul Galaţi: Cosmeşti, Drăguşeni, Movileni, Nicoreşti; judeţul Covasna: Covasna, Zăbala; judeţul Buzău: Gura Teghii, se va emite avizul de mediu.

 

-Fondul forestier proprietate publică a statului gospodărit de Ocolul Silvic (O.S.) Focsani, cu o suprafaţă de 21981,34 ha, este constituit din 12 (douăsprezece) unităţi de producţie (U.P.).

 

-Suprafeţele care fac obiectul planului propus sunt situate pe raza judeţelor Vrancea, Buzău, Covasna, Galaţi, astfel:

Amplasament pe raza unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Vrancea:  Andreiaşu de Jos, Bilieşti, Boloteşti, Broşteni, Cîrligele, municipiul Focsani, Garoafa, Gura Caliţei, Jariştea, Măraşeşti, Mera, Năneşti, Năruja, Nereju, Nistoreşti, Odobeşti, Paltin, Poiana Cristei, Răstoaca, Reghiu, Suraia, Spulber, Valea Sării, Vînători, Vîrteşcoiu, Vidra, Vrîncioaia, Vulturu;

judeţul Galaţi: Cosmeşti, Drăguşeni, Movileni, Nicoreşti;

judeţul Covasna: Covansa, Zăbala;

judeţul Buzău: Gura Teghii

• Jud. Vrancea   –  21524,16 ha,
• Jud. Buzău – 125,08 ha,
• Jud. Covasna - 3,20 ha,
• Jud. Galaţi -327,90 ha.

Suprafaţa fondului forestier  este de 21981,34 ha, şi este împărţită în 12 unităţi de producţie:

• U.P. I Beciu – 1757,79 ha;
• U.P. II Vulcăneasa – 2849,13 ha;
• U.P. III Petreanu – 2105,03 ha;
• U.P. IV Stoichița – 2368,11 ha;
• U.P. V Reghiu – 1707,59 ha;
• U.P. VI Milcovel – 3680,50 ha;
• U.P. VII Arva – 1974,76 ha;
• U.P. VIII Focșani – 398,73 ha;
• U.P. IX Biliești – 773,14 ha;
• U.P. X Doaga – 1146,16 ha;
• U.P. XI Paltin – 1604,71 ha;
• U.P. XII Mordanu – 1615,69 ha.         

Din punct de vedere administrativ O.S. Focşani face parte din Direcția Silvică Vrancea, din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor (R.N.P.) - ROMSILVA.

 

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

Peste fondul forestier proprietate publica a statului din zona teritoriala a O.S.se suprapun următoarele arii protejate :

• ROSCI0162 -Lunca Siretului Inferior- în U.P. VIII, IX și X;
• ROSCI0208 -Putna Vrancea- în U.P. XII;
• ROSCI0216 -Reghiu Scruntar-, în U.P. II și V;
• ROSPA0071-Lunca Siretului Inferior- în U.P. VIII, IX și X
• ROSPA0075 -Măgura Odobești- în U.P. VI și VII
• ROSPA0088 -Munții Vrancei- în U.P. XII;
• ROSPA0141 -Subcarpații Vrancei- în U.P. I, U.P. II, U.P. III.

arii protejate de interes național:

• Parcul Natural Putna-Vrancea  în U.P. XII;
• RONPA0829 -Muntele Goru- în U.P. XII;
• RONPA0837 -Reghiu - Scruntar- în U.P. II și V
• RONPA0844 -Lunca Siretului- (Pădurea Neagră și Pădurea Dumbrăvița) în U.P.VIII;
• RONPA0950 -Pădurea Merișor – Cotu Zătuanului- în U.P. IX

În zona teritorială a O.S. Focșani pe o parte din suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrat de acest ocol se regăsesc 11693,17 ha reprezentând arii natural protejate de interes comunitar și rezervații naturale de importanță națională, astfel:

• aria naturală de protecție specială avifaunistică ROSPA 0141,,Subcarpații Vrancei” (U.P. I,U.P. II și U.P. III) = 3795,09 ha;
• situl natural de importanță comunitară ROSCI 0216 ,,Pădurea Reghiu Scruntar” (U.P. II, U.P.V) =90,37 ha;
• aria naturală de protecție specială avifaunistică ROSPA 0075 ,,Măgura Odobești”(U.P. VI, U.P.VII) =4099,37 ha;
• aria naturală de protecție specială avifaunistică ROSPA 0071 ,,Lunca Siretului Inferior” (U.P.VIII, U.P. IX, U.P. X) =2216,78 ha;
• situl natural de importanță comunitară ROSCI 0162 ,,Lunca Siretului Inferior” (U.P. VIII, U.P.IX, U.P. X) =2216,78 ha; se suprapune cu ROSPA 0071 ,,Lunca Siretului Inferior”
• situl natural de importanță comunitară ROSCI 0208 ,,Putna Vrancea”, aria naturală de protecție specială avifaunistică ROSPA 0088 ,,Munții Vrancei” și rezervația naturală de importanță națională RONPA 0829 ,,Muntele Goru” (U.P. XII)=1491,56 ha;
• rezervația naturală Pădurea Reghiu Scruntar, cod 2820/ rezervația de importanță națională RONPA 0837,,Pădurea Reghiu- Scruntar” se suprapun cu ROSCI 0216,,Pădurea Reghiu Scruntar” (U.P. II = 65,92 ha ; UP V =24,45 ha)
• rezervația naturală de importanță națională,,RONPA 0844 Lunca Siretului” (U.P. VIII) = 297,48 ha;se suprapune cu ROSCI 0162 ,,Lunca Siretului Inferior”
• rezervația naturală de importanță națională RONPA 0950 ,,Pădurea Merișor-Cotul Zătuanului” (U.P. IX)=399,35 ha; se suprapune cu ROSCI 0162 ,,Lunca Siretului Inferior”

 

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

 

U.P.	Intensitatea intervenției (m3/an/ha) ROSPA0141 Subcarpatii Vrancei
	Produse principale	Produse secundare	Tăieri de conservare	Tăieri de igienă
I	9,2	20,6	2,7	0,8
II	-	18,4	-	0,8
III	-	20,5	3,5	-
	Intensitatea intervenției (m3/an/ha) ROSPA0075 Măgura Odobești
VI	9,0	27,1	8,1	0,8
VII	10,7	17,5	4,6	0,8
	Intensitatea intervenției (m3/an/ha) ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior /  ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior
IX	21,8	11,5	-	0,6
X	9,5	4,9	-	0,7
	Intensitatea intervenției (m3/an/ha) ROSCI0208 Putna Vrancea/ROSPA0088 Muntii Vrancei
XII	20,8	-	-	0,8

 

Suprafeţele şi volumele de extras prin lucrările silvice

 

U.P. I Beciu

1.5R arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - ROSPA0141 Subcarpații Vrancei) (T IV) - 1445,41 ha;

U.P. II Vulcăneasa

1.5A – arborete cuprinse în rezervații naturale cu management activ ce vizează conservarea (RONPA0837 - Pădurea Reghiu - Scruntaru) (T II) – 65,92 ha;

1.5R – arborete din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua Natura 2000 – ROSPA0141 Subcarpații Vrancei) (T IV)  – 591,99 ha;

U.P. III Petreanu

1.5R - arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 – ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei) (T. IV) – 789,70 ha.

U.P. V Reghiu

1.5A – arborete cuprinse în  rezervații naturale cu management activ ce vizează conservarea (RONPA0837 Pădurea Reghiu - Scruntaru) (T II) – 24,10 ha;

U.P. VI Milcovel

1.5.R. - arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 – ROSPA0075 Măgura Odobești) (T. IV) – 1573,08 ha.

U.P. VII Arva

 1.5R - arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000  – ROSPA0075 Măgura Odobești) (T IV) – 1635,21 ha.

U.P. VIII Focșani

1.5C – arborete cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (Rezevația Naturală Lunca Siretului cu trupurile Pădurea Neagră și Pădurea Dumbrăvița) (T I) – 227,69 ha

U.P. IX Biliești

1.5C – arborete cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (Pădurea Merișor-Cotu Zătuanului) (T I) – 397,46 ha;

1.5Q – arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor (din rețeaua ecologică Natura 2000- ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior) (T IV) – 200,27 ha.

U.P. X Doaga

1.5Q – arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor( din rețeaua ecologică Natura 2000- ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior) (T IV) – 873,20 ha;

U.P. XII Mordanu

1.6F – arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție strictă (Parcul Natural Putna Vrancea) (T I) – 35,28 ha;

1.6G – arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (Parcul Natural Putna Vrancea) (T I) – 1184,12 ha;

1.6H – arboretele incluse în zona de management durabil al parcurilor naturale (Parcul Natural Putna Vrancea) (T III) – 111,69 ha;

 

Pentru toate cele 12 unităţi de producţie și protecție - U.P. I Beciu, U.P. II Vulcăneasa, U.P.III Petreanu, U.P. IV Stoichița, U.P.V Reghiu, U.P. VI Milcovel, U.P. VII Arva, U.P. VIII Focșani, U.P. IX Biliești, U.P. X Doaga, U.P. XI Paltin, U.P. XII Mordanu au fost elaborate planuri decenale ce cuprind arboretele din care urmează să fie recoltată posibilitatea anuală de masă lemnoasă astfel:

• prin planul decenal de produse principale (masă lemnoasă rezultată în urma aplicării tratamentelor de regenerare) se va extrage o posibilitate anuală de 26206 m3/an;
• prin planul lucrărilor de conservare (masă lemnoasă provenită din arboretele încadrate în SUP M, rezultată în urma aplicării de tăieri de conservare se va extrage o posibilitate anuală de 5628 m3/an;
• prin planul decenal de produse secundare (masă lemnoasă rezultată în urma aplicării lucrărilor de îngrijire curăţiri + rărituri) se va extrage o posibilitate anuală de 16762 m3/an;
• prin tăieri de igienă se va extrage un volum de masă lemnoasă de 5808 m3/an.

 

Evidenţa habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

Analiza prezenței habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția acestora s-a realizat plecând de la Formularele standard și Planurile de management aprobate prin acte normative in vigoare. Habitatele și speciile prezente în zona de implementare a amenajamentului silvic sunt cele prevăzute în următoarele acte normative:

• Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr 946 din2016-05-19 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei publicat in Monitorul Oficial al României nr 525 din 2016-07-13
• Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1555/2016 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobești
• Ordinul nr. 654/2021 privind aprobarea Planului de management al Parcului Natural Putna-Vrancea și al siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea și ROSPA0088 Munții Vrancei
• Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1076/2016 privind aprobarea Planului de management și a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0216 Reghiu Scruntar și al Rezervației naturale Pădurea Reghiu-Scruntaru - cod 2.820
• Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 949/2016 privind aprobarea Planului de management și a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și al ariilor naturale protejate cu care se suprapune, publicat în M.Of. al României, in vigoare de la 25 august 2016.

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor a fost stabilita prin planurile de management mai sus amintite pe baza studiilor realizate in vederea analizei datelor disponibile. Analiza impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar a fost realizata pe baza acestor informatii oficiale si au fost coroborate cu date colectate din teren sau coroborate cu descrierile parcelare realizate in cadrul amenajarii padurilor.

 

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

Regimul: 

• codru pentru majoritatea formațiunile forestiere din zonă; crâng pentru salcâmete și zăvoaie de plopi și sălcii.

Compoziţia – ţel: 

• corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele exploatabile şi compoziţia ţel la exploatabilitate pentru celelalte arborete.

Exploatabilitatea:

• de protecție pentru arboretele în care se organizează recoltarea de  produse principale, încadrate  în grupa  I funcţională;
• tehnică pentru arboretele încadrate în  grupa  a II-a funcţională.

Tratamente:

• tăieri progresive, tăieri succesive și tăieri succesive în margine de masiv;
• tăieri de conservare în arboretele din S.U.P. ”A” din U.P. VI afectate puternic de   rupturi de zăpadă și vânt;
• tăieri rase în molidișuri, în arboretele de plopi selecționați și în arborete natural fundamentale, destructurate de factori destabilizatori, cu caracter de refacere;
• tăieri în crâng, în salcâmete și arborete de salcii și plopi indigeni.

Ciclul :   

• 80 ani (U.P. X), S.U.P. „A”;
• 100 ani (U.P. XII), S.U.P. „A”;
• 110 ani (U.P. II, IV, V, VI, VII și XI) S.U.P. „A”;
• 120  ani  (U.P. I și III) S.U.P. „A”;
• 30  ani  (U.P. IX și X) pentru S.U.P. „X”;
• 25 ani (U.P. X) pentru S.U.P. „Q”;
• 110  ani  (U.P. XI) pentru S.U.P. „O”.

produse principale 26206 m³/an, din care

• 20792 m³/an pentru S.U.P. ”A” (711 m³/an de extras prin tăieri de conservare, la U.P. VI),
• 70 m³/an pentru S.U.P. ”O”,
• 279 m³/an pentru S.U.P. ”Q”
• 5065 m³/an pentru S.U.P. ”X”

tăieri de conservare 6339 m³/an.

produse secundare 16762 m³/an,  din care

• curăţiri pe 115,06 ha/an cu un volum de 598 m³/an;
• rărituri pe 623,20 ha/an cu un volum de 16164 m³/an;
• tăieri de igienă  un volum de 5808 m³ /an de pe 7389,40 ha/an.
• degajări este de 68,82 ha/an.

Volumele medii anuale nerecoltate utilizate la calculul compensațiilor, pentru arboretele încadrate în tipurile I și II funcțional (conform H.G. 447/2017), sunt următoarele:

• T. I – (S.U.P. E): 7814 m³/an (1821,45 ha x 4,29 m³/an/ha);
• T.II – (S.U.P. K, M): 10617 m³/an (5389,17 ha x 1,97 m³/an/ha).

 

Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire

În grupa I funcţională s-a încadrat o suprafaţă de 19415,11 ha repartizată, pe categorii  funcţionale  şi  tipuri  de  categorii  funcţionale, astfel:

• 1.1D – arboretele din Lunca și Delta Dunării (ostroave și maluri fără zona dig-mal), și cele situate în lunca râurilor neîndigute (T IV) – 2,92 ha;
• 1.1F -  arboretele situate în lunca râurilor interioare și în zona dig-mal din Lunca și Delta Dunării (T III) – 237,42 ha;
• 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II) – 3634,62 ha;
• 1.2E – plantații forestiere de pe terenuri degradate (T II) – 118,91 ha;
• 1.2H – arborete situate pe terenuri alunecătoare (T II) – 1126,87 ha;
• 1.2I – arborete situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă (T II) – 16,00 ha;
• 1.2L – arborete situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2A (T IV) – 4744,00 ha;
• 1.3H – arborete situate în condiții foarte grele de regenerare (T II) –  21,17 ha;
• 1.4A – arborete constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaționale (T II) – 28,32 ha;
• 1.5A – Arborete cuprinse în rezervații naturale cu management activ ce vizează conservarea (T II) – 90,02 ha;
• 1.5C – arborete cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (T I) – 625,15 ha;
• 1.5G – arboretele în care sunt amplasate suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere de durată neconstituire în rezervații științifice (T II) – 208,13 ha;
• 1.5H – arborete constituite ca rezervații seminologice (T II) – 108,71 ha;
• 1.5P – arborete incluse în păduri naturale seculare de valoare deosebită (T II) – 46,48 ha;
• 1.5Q -  arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor (din rețeaua ecologică Natura 2000 - SCI) (T IV) – 1073,47 ha;
• 1.5R - arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - SPA) (T IV) – 6001,83 ha;
• 1.6F – arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție strictă (T I) – 35,28 ha;
• 1.6G – arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (T I) – 1184,12 ha;
• 1.6H – arboretele incluse în zona de management durabil al parcurilor naturale (T III) – 111,69 ha;

In grupa a II-a – Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie:

• 2.1C – arborete destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea (T.VI) – 1705,30 ha.

 

ANALIZA  UNITĂŢILOR DE PRODUCŢIE

 

U.P. I Beciu

Suprafaţa unităţii de producţie este de 1757,79 ha

Zonarea funcţională

• 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II) – 213,99 ha;
• 1.2L – arborete situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2A (T IV) – 52,98 ha;
• 1.5H – arborete constituite ca rezervații seminologice (T II) – 19,73 ha;
• 1.5R - arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - ROSPA0141 Subcarpații Vrancei) (T IV) - 1445,41 ha;

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite  – 1491,82 ha;
• S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe – 19,73 ha;
• S.U.P.”M”–păduri supuse regimului de conservare deosebită – 210,73 ha.

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 1800 m³/an.

Prin tăieri de conservare se va extrage un volum de 300 m³/an.

• produse principale adoptată la S.U.P. ”A” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 1C, 16D, 36A, 37, 45B, 47A, 48A, 48B, 51A, 57A, 57C și 90A.
• tăieri de conservare se vor parcurge următoarele unități amenajistice: 5C, 5D, 23A, 32B, 34A, 35A, 46 și 53.
• Posibilitatea de produse secundare este de 1836 m³/an

 

U.P. II Vulcăneasa

Suprafaţa unităţii de producţie este de 2849,13ha

Zonarea funcţională

- 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II) – 182,16 ha;

• 1.2E – plantațiile forestiere de pe terenuri degradate (T II) – 44,83 ha;
• 1.2H – arborete situate pe terenuri alunecătoare (T II) – 120,95 ha;
• 1.2L – arborete situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2A (T IV) – 1729,10 ha;
• 1.5A – arborete cuprinse în  rezervații naturale cu management activ ce vizează conservarea (RONPA0837 - Pădurea Reghiu - Scruntaru) (T II) – 65,92 ha;
• 1.5R – arborete din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua Natura 2000 – ROSPA0141 Subcarpații Vrancei) (T IV)  – 591,99 ha;

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite  –2321,09 ha;
• S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 409,96 ha.

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 2750 m3/an.

Prin tăieri de conservare se va extrage un volum de 1805 m3/an..

• Posibilitatea de produse principale adoptată la S.U.P. ”A” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 8B, 8C, 9B, 9C, 9D, 10, 18B, 19, 20, 21, 22A, 22B, 22C, 22D, 22E, 23A, 23B, 24A, 25A, 25B, 33, 35, 36, 37, 38A, 39B, 44B, 45B, 47B, 47C, 47D, 48B, 48C, 49C, 64B, 89, 93A, 95A, 96 și 97.
• Cu tăieri de conservare se vor parcurge următoarele unități amenajistice: 16A, 17, 52D, 55A, 56, 58B, 59C, 88A, 91, 92A, 101A, 106B și 106C.
• Posibilitatea de produse secundare este de 3871 m3/an

 

U.P. III Petreanu

Suprafaţa unităţii de producţie este de 2105,03 ha

Zonarea funcţională

• 1.2A -  arboretele situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T.  II) – 336,79 ha;
• 1.2H - arborete situate pe terenuri alunecătoare (T. II) -  352,93 ha;
• 1.2L - arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2.A (T. IV) – 517,80 ha;
• 1.5R - arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 – ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei) (T. IV) – 789,70 ha.

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite – 1307,50 ha;
• S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită – 687,43 ha.

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 530 m³/an.

Prin tăieri de conservare se va extrage un volum de 976/an.

• produse principale adoptată pentru S.U.P.”A” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 37B, 39A și 46B.
• tăieri de conservare se vor parcurge următoarele unități amenajistice: 28A, 58A, 59A, 76A, 76B, 76C, 77A, 77B, 78A, 89A, 89B, 89C, 94D, 95A, 95B, 97A, 97B, 97E, 97F, 98A, 99A, 101, 102A, 102B, 103A, 109, 110B, 111C, 159, 160 și 161
• Posibilitatea de produse secundare este de 2343 m³/an

 

U.P. IV Stoichița

Suprafaţa unităţii de producţie este de 2368,11 ha

Zonarea funcţională

Grupa I – Păduri cu funcţii speciale de protecţie:

• 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II) – 456,73 ha;
• 1.2H – arborete situate pe terenuri alunecătoare (T II) – 2,14 ha;
• 1.5G – arboretele în care sunt amplasate suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere de durată neconstituire în rezervații științifice (T II) – 118,23 ha;
• 1.5H – arborete constituite ca rezervații seminologice (T II) – 16,39 ha.

Grupa a II-a – Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie:

• 2.1C – arborete destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea (T.VI) – 1705,30 ha.

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite  – 1701,40 ha;
• S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe – 16,39 ha;
• S.U.P.”M”–păduri supuse regimului de conservare deosebită – 577,10 ha

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 5050 m³/an.

Prin tăieri de conservare se va extrage un volum de 698 m³/an.

• produse principale adoptată la S.U.P. ”A” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice:10A, 10B, 10D, 11, 12A, 12B, 12C, 13B, 14E, 41A, 45D, 54A, 57B, 58A, 61B, 61C, 62A, 62B, 62C, 63C, 65, 66, 67B, 68D, 70A, 73B, 75A, 75C, 77, 78, 79, 81, 82B și 380.
•  tăieri de conservare se vor parcurge următoarele unități amenajistice: 4A, 14C, 15A, 19, 21, 22, 23A, 24C, 25B, 25C, 25D, 26A, 27B, 31B, 32, 33B, 34B, 35A, 35C, 35D, 38B, 40B, 49A, 63B, 75B, 75D, 307 și 308A, 308B.
• Posibilitatea de produse secundare este de 1836 m³/an

U.P. V Reghiu

Suprafaţa unităţii de producţie este de 1707,59 ha

Zonarea funcţională

• 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II) – 812,57 ha;
• 1.2L – arborete situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2A (T IV) – 775,05 ha;
• 1.5A – arborete cuprinse în  rezervații naturale cu management activ ce vizează conservarea (RONPA0837 Pădurea Reghiu - Scruntaru) (T II) – 24,10 ha;
• 1.5G – arboretele în care sunt amplasate suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere de durată neconstituite în rezervații științifice (T II) – 36,43 ha;

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite  –772,33 ha;
• S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 873,10 ha

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 1850 m³/an.

Prin tăieri de conservare se va extrage un volum de 553  m³/an.

• produse principale adoptată la S.U.P. ”A” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 26B, 36, 37C, 42A, 49A, 56A, 58, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 84, 88A, 110C, 111A, 112A, 113A și 116A.
• tăieri de conservare se vor parcurge următoarele unități amenajistice: 9B, 9C, 9F, 10B, 11A, 23, 29A, 37A, 38A, 39A, 39B, 40A, 40B, 40C, 41C, 55A, 70, 72A, 72B, 74, 78, 82A, 83, 85, 86, 87, 89, 95, 98A, 98B, 108A și 114A.
• Posibilitatea de produse secundare este de 769  m³/an

U.P. VI Milcovel

Suprafaţa unităţii de producţie este de 3680,50 ha

Zonarea funcţională

• - 1.2.A. - arboretele situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T.  II) – 662,87 ha;
• - 1.2.E. -  plantaţiile forestiere de pe terenuri degradate (T. II) – 11,87 ha;
• - 1.2.H. - arborete situate pe terenuri alunecătoare (T. II) -  80,46 ha;
• - 1.2.L. - arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2.A (T. IV) – 1278,19 ha;
• - 1.5.R. - arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 – ROSPA0075 Măgura Odobești) (T. IV) – 1573,08 ha.

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite – 2847,43 ha;
• S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită – 755,20 ha.

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 4900 m³/an.

Prin tăieri de conservare se va extrage un volum de 730  m³/an.

• Posibilitatea de produse principale adoptată la S.U.P.”A” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 1B, 16A, 25, 26, 27A, 28, 29A, 32A, 32G, 34A, 34G, 47D, 52B, 54B, 55B, 64A, 65A, 70A, 75C, 76A, 77A, 84B, 85B, 86A, 87A, 90A, 90B, 91A, 92A, 92C, 98C, 104A, 104C, 104D, 121A, 125A, 125C, 126, 128A, 128H, 134B și 136B. Facem mențiunea că arboretele din u.a. 90B, 91A, 92C, 104A, 104C și 104D sunt arborete de fag ce au fost afectate de factori destabilizatori ( rupturi de zăpadă) și au fost prevăzute cu tăieri de conservare.
• Cu tăieri de conservare se vor parcurge următoarele unități amenajistice: 12B, 19, 20B, 24, 46D 69A, 69B, 89A, 93A și 120B.
• Posibilitatea de produse secundare este de 4897  m³/an

U.P. VII Arva

Suprafaţa unităţii de producţie este de 1974,76 ha

Zonarea funcţională

• 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II) – 305,86 ha;
• 1.5G – arboretele în care sunt amplasate suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere de durată neconstituire în rezervații științifice (T II) – 18,53 ha;
•   1.5R - arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000  – ROSPA0075 Măgura Odobești) (T IV) – 1635,21 ha.

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite  – 1626,72 ha;
• S.U.P.”M”–păduri supuse regimului de conservare deosebită – 328,51 ha.

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 2910 m³/an.

Prin tăieri de conservare se va extrage un volum de 288 m³/an.

• Posibilitatea de produse principale adoptată la S.U.P. ”A” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 9, 10, 14A, 17B, 22A, 24A, 32B, 33, 34, 36A, 36B, 36C, 37A, 37B, 37C, 42A, 42C, 45B, 46A, 51B, 59C, 60A, 61B, 61C, 63A, 63B, 96A și 96B.
• Cu tăieri de conservare se vor parcurge următoarele unități amenajistice: 12B, 13A, 38A, 42F, 52A, 53 și 55A.
• Posibilitatea de produse secundare este de 1001 m³/an

U.P. VIII Focșani

Suprafaţa unităţii de producţie este de 398,73 ha

Zonarea funcţională

• 1.2I – arborete situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă (T II) – 6,93 ha;
• -  1.4A – arborete constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaționale (Parcul de agrement și recreere Crângul Petrești) (TII) – 28,32 ha;
• 1.5C – arborete cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (Rezevația Naturală Lunca Siretului cu trupurile Pădurea Neagră și Pădurea Dumbrăvița) (T I) – 227,69 ha;
• 1.5H – arborete constituite ca rezervații seminologice (T II) – 3,67 ha;
• 1.5P – arboretele incluse în păduri naturale seculare de valoare deosebită (TII) – 46,48 ha.

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”E” – rezervații pentu ocrotirea integrală a naturii   – 227,69 ha;
• S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe – 3,67 ha;
• S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 81,73 ha.

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 0 m³/an.

Prin tăieri de conservare se va extrage un volum de 82  m³/an.

• Cu tăieri de conservare se vor parcurge următoarele unități amenajistice: 16A, 17A, 18A, 19A, 19B, 19F, 19L, 20A, 58, 59B, 59C, 59D, 60B, 60C și 60D.
• Posibilitatea de produse secundare este de 2 m³/an

U.P. IX Biliești

Suprafaţa unităţii de producţie este de 773,14 ha

Zonarea funcţională

• 1.1F – arborete situate în lunca râurilor interioare și în zona dig-mal din Lunca și Delta Dunării
• (T III) – 150,64 ha;
•  1.5C – arborete cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (Pădurea Merișor-Cotu Zătuanului) (T I) – 397,46 ha;
• 1.5H - arborete constituite ca rezervații seminologice (T II) – 7,36 ha;
• 1.5Q – arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor (din rețeaua ecologică Natura 2000- ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior) (T IV) – 200,27 ha.

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”E” – rezervații pentu ocrotirea integrală a naturii   – 374,36 ha;
• S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe – 7,36 ha;
• S.U.P.”X” – zăvoaie de plopi și sălcii  – 334,07 ha;

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 2829 m³/an.

Prin tăieri de conservare se va extrage un volum de 300 m³/an.

• Posibilitatea de produse principale adoptată la S.U.P. ”X” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 2B, 3C, 8A, 8C, 9B, 9D, 10, 12B, 37A, 38A, 38B, 38C, 38E, 38F, 39A, 39B, 39C, 39D, 41A, 47A, 47B, 47E, 48B, 49H, 49I, 50B, 50F, 51B, 51C, 52B, 60A, 60B, 60F, 61A, 61B, 78, 79C, 80C, 81B, 81D, 83D, 83F, 83H, 84, 85A, 85E, 86B, 91A, 91C, 91D și 94A.
• Posibilitatea de produse secundare este de 59 m³/an

U.P. X Doaga

Suprafaţa unităţii de producţie este de 1146,16 ha

Zonarea funcţională

• 1.1D – arboretele din Lunca și Delta Dunării(ostroave și maluri fără zona dig-mal), și cele situate în lunca râurilor neîndigute (T IV) – 2,92 ha;
• 1.1F – arborete situate în lunca râurilor interioare și în zona dig-mal din Lunca și Delta Dunării
• (T III) – 86,78 ha;
• 1.5Q – arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor( din rețeaua ecologică Natura 2000- ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior) (T IV) – 873,20 ha;

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite – 209,95 ha;
• S.U.P.”Q” – crâng simplu, salcâm – 152,03 ha;
• S.U.P.”X” –  zăvoaie de plopi și sălcii – 577,88 ha

Analiza şi adoptarea posibilităţii

• Posibilitatea de produse principale adoptată la S.U.P. ”A” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 1C, 1F, 39K și 40B.(posibilitatea de 69 m3/an)
• Posibilitatea de produse principale adoptată la S.U.P. ”Q” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 35A, 35I, 39E, 40E, 40K, 41C, 49B, 55G, 55J, 60C, 61F, 61G, 62M, 66D, 85E, 85F, 87I și 89B. (Posibilitatea de masă lemnoasă este de 279 m3/an)
•  Posibilitatea de produse principale adoptată la S.U.P. ”X” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 1A, 10B, 10E, 11B, 11F, 18B, 21A, 27G, 27M, 28A, 28C, 31A, 31C, 31F, 35B, 35D, 37A, 37B, 40D, 40H, 40J, 41I, 41M, 43C, 46A, 46B, 47A, 47B, 48A, 48B, 48D, 48H, 49D, 49F, 50A, 50B, 51C, 52E, 52F, 53A, 54B, 54C, 54F, 54P, 55A, 55F, 56, 61E, 62B, 63B, 63F, 63H, 64E, 66C, 67D, 67H, 68B, 68C, 68E, 71E, 72A, 73A, 73G, 74B, 74C, 74D, 74E, 74J, 76, 77A, 77B, 78B, 78I, 79B, 79F, 83A, 83D, 85A, 86A, 86B, 86D, 86E, 87C, 87G, 87J, 87K, 88B, 89C, 89F și 89H. ( Posibilitatea de masă lemnoasă este de 2236 m3/an Posibilitatea de produse secundare este de 61m³/an)

 

U.P. XI Paltin

Suprafaţa unităţii de producţie este de 1604,71 ha

Zonarea funcţională

• 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II) – 555,64 ha;
• 1.2E – plantații forestiere de pe terenuri degradate (T.II) – 62,21 ha;
• 1.2H – arborete situate pe terenuri alunecătoare (T II) – 570,39 ha;
• 1.2I – arborete situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă (T II) – 9,07 ha;
• 1.2L – arborete situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2A (T IV) – 278,62 ha;
• 1.5G – arboretele în care sunt amplasate suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere de durată neconstituire în rezervații științifice (T II) – 34,94 ha;
• 1.5H – arborete constituite ca rezervații seminologice (T II) – 23,01 ha.

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite – 157,31 ha;
• S.U.P.”O” –  suprafețe de fond forestier validate ce urmează a fi puse in posesie – 121,13 ha;
• S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe – 23,01 ha;
• S.U.P.”M”–păduri supuse regimului de conservare deosebită – 1231,64 ha.

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 3 m³/an.

Prin tăieri de conservare se va extrage un volum de 197 m³/an.

• Posibilitatea de produse principale adoptată la S.U.P. ”A” se va recolta din următoarea unitate amenajistică: 41B.
• Posibilitatea de produse principale adoptată la S.U.P. ”O” se va recolta din următoarea unitate amenajistică: 202.
• Cu tăieri de conservare se vor parcurge următoarele unități amenajistice: 38B, 78, 92, 93, 94, 95, 97, 120A, 132, 197, 224, 242, 244, 251, 253, 259, 317A, 323D, 323E, 324A și 324B
• Posibilitatea de produse secundare este de 828 m³/an

U.P. XII Mordanu

Suprafaţa unităţii de producţie este de 1615,69 ha

Zonarea funcţională

• 1.2A – arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II) – 103,89 ha;
• 1.2L – arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2.A (T IV) – 121,37  ha;
• 1.3H – arboretele situate în condiții foarte grele de regenerare (T II) – 21,17 ha;
• 1.6F – arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție strictă (Parcul Natural Putna Vrancea) (T I) – 35,28 ha;
• 1.6G – arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (Parcul Natural Putna Vrancea) (T I) – 1184,12 ha;
• 1.6H – arboretele incluse în zona de management durabil al parcurilor naturale (Parcul Natural Putna Vrancea) (T III) – 111,69 ha;

Constituirea subunităţilor de gospodărire

• S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite – 231,25 ha;
• S.U.P.”E” – rezervații pentru ocrotirea integral a naturii  – 1219,40 ha;
• S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 125,06 ha.

Analiza şi adoptarea posibilităţii

S-a propus şi adoptat posibilitatea de 965 m³/an.

• Posibilitatea de produse principale adoptată la S.U.P. ”A” se va recolta din următoarele unităţi amenajistice: 3A, 3B, 4D, 4F, 4L, 4N, 5B, 11B și 12B.
• Posibilitatea de produse secundare este de 12 m³/an

 

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

În urma analizei lucrărilor silvotehnice care se propun a fi realizate în cadrul amenajamentului silvic, la nivel de unitate amenajistică, prin raportare la obiectivele de conservare specifice ale Ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei” și ale fiecărei specii de păsări, rezultă un impact nesemnificativ al lucrărilor silvice (impact pozitiv nesemnificativ supra habitatelor în care se întâlnesc pasările și impact rezidual pozitiv redus asupra păsărilor după aplicarea masurilor ce trebuiesc respectate la efectuarea lucrărilor silvice) asupra speciilor de păsări din ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei” .

 

În urma analizei lucrărilor silvotehnice care se propun a fi realizate în cadrul amenajamentului silvic, la nivel de unitate amenajistică, prin raportare la obiectivele de conservare specifice ale Ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0075 – “Măgura Odobești”, și ale fiecărei specii de păsări, rezultă un impact nesemnificativ al lucrărilor silvice (impact pozitiv nesemnificativ supra habitatelor în care se întâlensc pasarile și impact rezidual pozitiv redus asupra păsărilor după aplicarea masurilor ce trebuiesc respectate la efectuarea lucrărilor silvice) asupra speciilor de păsări din ROSPA0075 – “Măgura Odobești”.

 

În urma analizei lucrărilor silvotehnice care se propun a fi realizate în cadrul amenajamentului silvic, la nivel de unitate amenajistică, prin raportare la obiectivele de conservare specifice siturilor ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior , rezultă un impact nesemnificativ al lucrărilor silvice (impact nesemnificativ supra habitatelor și impact rezidual redus asupra unor specii de fauna după aplicarea masurilor ce trebuiesc respectate la efectuarea lucrărilor silvice) din  ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

 

În urma analizei lucrărilor silvotehnice care se propun a fi realizate în cadrul amenajamentului silvic, la nivel de unitate amenajistică, prin raportare la obiectivele de conservare specifice siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea și ROSPA0088 Munții Vrancei”, rezultă un impact nesemnificativ al lucrărilor silvice (impact nesemnificativ supra habitatelor și impact rezidual redus asupra unor specii de fauna după aplicarea masurilor ce trebuiesc respectate la efectuarea lucrărilor silvice) din  Parcului Natural Putna-Vrancea și al siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea și ROSPA0088 Munții Vrancei

 

Aplicarea amenajamentului silvic nu va avea ca si consecinta degradarea statutului de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar din doua rezervatii naturale suprapuse cu situri de interes comunitar, deoarece în ariile RONPA 0950 Pădurea Merișor-Cotul Zătuanului si RONPA 0844 Lunca Siretului nu s-au propus nici un fel de lucrări (intervenții) fiind incadrate in TI - S.U.P.”E” – rezervații pentru ocrotirea integral a naturii.

 

Suprafetele de fond forestier suprapuse Rezervatiei Naturale RONPA0837 Pădurea Reghiu – Scruntaru si Sitului de Interes Comunitar ROSCI0216 Reghiu Scruntar (din UP II Vulcaneasa si UP V Reghiu) au fost incadrate eronat in categoria 1.5A – arborete cuprinse în  rezervații naturale cu management activ ce vizează conservarea (RONPA0837 Pădurea Reghiu - Scruntaru) (T II)  fiind propuse lucrari care pot afecta starea de conservare a speciilor si habitatelor. Ca urmare se stabileste ca masura interzicerea cu strictete a tuturor lucrarilor silvice situate in aceste arii protejate.

 

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate

 

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

• În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);
• În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
• Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
• Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
• Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;
• Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;
• Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;
• Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.
• Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

• Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;
• Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);
• Extragerea materialului lemnos din cuprinsul arboretelor încadrate în T I (S.U.P. E) se va face după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților competente.

 

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național

 

Măsuri de reducere a impactului asupra habitatelor de interes comunitar

• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
• forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;
• exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;
• durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;
• tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de interes comunitar

Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare, chiar dacă prevederile amenajamentelor silvice implică doar habitate forestiere, trebuie luate în considerare şi speciile de interes comunitar (şi nu numai) care sunt prezente în ariile naturale protejate suprapuse amenajamentului silvic al OS Focșani şi care utilizează pădurea analizată ca zone de cuibărire, reproducere, odihnă, hrănire, etc. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a acestor specii, se propun măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de către titularul amenajamentului silvic propus, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar precum şi a altor specii semnalate atât în aria naturală protejată cât şi în vecinătatea acesteia.

• respectarea Planului de management al ariilor naturale protejate și respectarea lucrărilor prevăzute în amenajament;
• interzicerea cu strictețe a tuturor lucrărilor silvice situate in Rezervatia Naturala RONPA0837 Pădurea Reghiu – Scruntaru si Sitului de Interes Comunitar ROSCI0216 Reghiu Scruntar (din UP II Vulcaneasa si UP V Reghiu);
• în toata suprafata ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior sunt interzise intervențiile asupra vegetației forestiere ripariene în lungul malurilor apelor de suprafață în sit pe o distanta de 30 metri de la mal, excepție făcând lucrările de prevenire a unor dezastre naturale sau cele de diminuare a fenomenelor de eroziune a malurilor. Lista parcelelor silvice in care se aplica acesta prevedere este prezentata in  Tabelul nr. 119 din Studiul de Evaluare Adecvată;
• în perimetrul cuiburilor identificate se va institui o zonă tampon cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 - 300 de metri în care în perioada 15 Martie – 15 August vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusiv tăieri de conservare, igienizare etc.).
• menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţilor de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea si Serviciul Teritorial Judetean al ANANP;
• menținerea, cu ocazia lucrărilor de îngrijire, a speciilor secundare cum ar fi sorbul, Sorbus sp., cireșul, Padus avium;
• menținerea a minim 10 m3/ha lemn mort (arbori morți existenți pe picior și pe sol) in toate parcelele de padure parcurse cu taieri. Pentru in zonele in care exista habitate forestiere de interes comunitar se va asigura atingerea valorii țintă, prin păstrarea a minim 3 arbori cu diametrul ≥20cm la sol și cel puțin 4 arbori morți – iescari pe picior;
• interzicerea tăierilor de produse accidentale și igienă în perioada 15 martie - 15 august în pădurile  cu element de arboret de peste 80 de ani – pentru protecția cuiburilor neidentificate ale răpitoarelor mari. În cazul unor calamitati exploatarea de produse accidentale se analizează în funcție de rapoartele de protecția pădurii și se reglementează împreună cu administratorul ariei protejate;
• asigurarea protecției cuiburilor de păsări răpitoare mari cunoscute, prin interzicerea tăierii arborilor cu cuiburi existente, restricționarea tăierilor pe o rază de 150 m și reglementarea tăierilor pe o rază de 300 m în perioada de cuibarit si crestere a puilor;
• pentru îmbunătățirea condițiilor de habitat ale speciilor Lucanus cervus și Cerambyx cerdo se interzice exploatarea arborilor cu vârste mai mari de 250 ani;
• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;
• arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, variant arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;
• se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

 

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare . În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

 

Monitorizarea implementării planului:

Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare  prezentate in Studiul de Evaluare Adecvata și Raportul de mediu. Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Rapoartele de monitorizare anuala trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 si din ariile protejate de interes national si se vor transmite anual catre APM Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea si publica pe pagina de internet a acesteia.

 

Autoritatea competenta pentru protecția mediului a asigurat si garantat accesul liber la informație a publicului si participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare si avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu , a studiului de evaluare adecvata si organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibila publicului pe toata durata derularii procedurii: la sediul APM Vrancea/ OCOLUL SILVIC FOCSANI, pe site-ul APM Vrancea.

 

Informarea şi participarea publicului:

Anunţurile privind	Depunerea notificării	Decizia etapei de încadrare	Organizarea ședinței de dezbatere publică
Publicate în ediţiile ziarului	„ Monitorul de Vrancea ” din data de 22,23,24,28,29,30,31.12.2020 şi 04.,05.01.2021	Ziarul „ Monitorul de Vrancea” din data de 27.05.2021	Ziarul „ Adevarul ” din data de 25.05.2022 si 27-29.05.2022
Afișate pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea	11.05.2021	21.05.2021	25.05.2022

 

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

 

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvata și a Raportului de mediu reiese că prin implementarea planului și implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectată semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoțește documentația depusă în vederea obținerii avizului de mediu și face parte integrantă din acesta.

- a fost emis avizul nr. 17/29.06.2022 de catre A.N.A.N.P. – Serviciul Teritorial Vrancea.

- a fost emis avizul nr. 36/07.12.2021 emis de catre Administratia Parcului Natural Putna-Vrancea .

 

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanta minimă de 1,5 m fata de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne si frunze rezultate si a rumegusului nu se va face în zone cu potential de formare de torenti, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întretinere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanti si lubrifianti;
• este interzisă alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata executiei lucrarilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea creşterii performantelor; se interzice functionarea motoarelor in gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluantilor in atmosfera;
• la sfarşitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• efectuarea la timp a reviziilor si reparatiilor a motoare termice din dotarea utilajelor si a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfasurării lor pe suprafete restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje si mijloace auto de transport adecvat fiecărei activitati si evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea functionării în gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor auto.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua masuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compozitie de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanti);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stancos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distante cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de latime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol si implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanti si/sau lubrifianti de la utilajele si/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spatiile pentru colectarea si stocarea temporară a deseurilor vor fi realizate în sistem impermeabil.

 

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.