APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

 

Nr. 9024/ 22.08.2023

 

            Ca urmare a cererii adresate de S.C. Limsilva Forest S.R.L. și persoanele fizice Macovei Viorica, Macovei Iulian, Mihailă Steriana, Cristian T. Niculina, Stoian Ion, Stoian Gicu, Stoian Fănică, Stoian Marius, Luca Nastasia, Stoian Neculai, Stoian Marian, Pricopie C. Neculai, Parvana Alexandrina, Cristodor Stanca, prin DEREVO PROIECT SRL cu sediul în Brașov, str. Padina, nr. 9, bl. D11, sc. B, ap. 12, jud. Brașov, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 195 din 07.01.2022 și a completărilor ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr.1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 17.08.2023 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

Pentru „ Amenajament silvic al fondului forestier proprietate privată UP I Lacu Roșu ”, amplasament pe raza unităţilor administrativ teritoriale: Nistorești, Năruja, Vidra, Jariștea și Bolotești, jud. Vrancea, se va emite avizul de mediu.

 

            Principalele obiective urmărite la elaborarea amenajamentului fondului forestier al UP I Lacu Roșu au fost:

Ecologice - protejarea şi conservarea mediului:

• Protecţia apelor
• Protectia terenurilor contra eroziunii
• Protecţia contra factorilor climatici dăunători
• Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii
• Echilibrul hidrologic
• Asigurarea stării favorabile de conservare a habitatelor și a speciilor de importanță comunitară din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina, Rezervației Naturale Cascada Mișina și ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobești
• Ocrotirea vânatului
• Menţinerea nealterată a peisajului şi a climatului zonei

Sociale - realizarea cadrului natural:

•  Recreere, destindere
•  Valorificarea forței de muncă locală

Economice  - optimizarea productiei padurilor:

• Producția de masă lemnoasă de calitate ridicată, valorificabilă industrial
• Satisfacerea nevoilor de lemn pentru construcţii rurale, lemn de foc și alte utilizări;
• Valorificarea  tuturor  resurselor  nelemnoase  disponibile  (vânat,  fructe  de  pădure,  ciuperci,  plante medicinale etc.).

                                                               

Județul/județele unde este amplasat fondul forestier care face obiectul amenajamentului silvic, precum și amplasamentul acestuia

Din punct de vedere fizico-geografic, unitatea de producție este situată în Carpații Orientali, Munții Vrancei, pe raza U.A.T. Nistorești, U.A.T. Vidra, U.A.T. Bolotești, U.A.T. Jariștea și U.A.T. Năruja.

Din punct de vedere fizico-geografic unitatea de producție este situată în Carpaţii Orientali, în Munţii Vrancei. Pădurea este situată în bazinul pârâului Mișina care se varsă în pârâul Năruja afluent al pârâului Zăbala care la rândul său se varsă în râul Putna și în bazinul hidrografic al râului Milcov.

 

                                

Nr. crt.	Judeţul	Unitatea teritorial administrativă	Parcele aferente	Suprafaţa (ha)
1.	Vrancea	Nistorești	87	10,23
		Nistorești	41- 46, 49	182,76
		Năruja	92	9,57
		Jariștea	4	0,97
		Bolotești	16	1,27
		Vidra	132, 168, 169, 184, 185, 186	41,31
		Vidra	253 F, 263	6,76
Total				252,87

 

Ariile naturale protejate de interes comunitar și/sau național/internațional din cadrul amenajamentului silvic pentru care lucrările pot avea efecte asupra ariilor naturale protejate situate dincolo de limitele specifice ale amenajamentului silvic.

 

În urma verificării amplasamentului suprafeței cuprinse în U.P. I Lacu Roșu, utilizând ca bază cartografică limitele în format Stereo 70 ale ariilor naturale protejate disponibile pe pagina web a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, au fost identificate în zona de studiu următoarele arii protejate:

1. Aria de protecție specială avifaunistică - ROSPA0075 Măgura Odobești (43,55 ha – 17,2%)

2. Situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina (2,48 ha – 0,98%)

3. Rezervația Naturală Cascada Mișina (2,48 – 0,98%)

                                     

 

U.A. - urile ce se suprapun cu arii protejate			Suprafata
Nume	Categoria	u.a.	ha	%
ROSPA0075 Măgura Odobești	interes comunitar	4 B; 16; 132 A, 132 B; 168; 169; 184; 185; 186; 832; 916; 984	43,55	17,2
ROSCI0023 Cascada Mișina	interes comunitar	49 A	2,48	0,98
Rezervația Naturală Cascada Mișina	IV IUCN interes național	49 A	2,48	0,98

 

Zonarea funcțională, bazele de amenajare, subunitățile de gospodărire

 

În conformitate cu obiectivele social-economice și ecologice, amenajamentul silvic analizat stabilește funcțiile arboretelor din cadrul U.P. I Lacu Roșu. Repartiția arboretelor pe funcții s-a făcut conform prevederilor normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor din 1986/2000, actualizate conform prevederilor Ordinului nr. 766/2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora și schimbarea categoriilor de folosință a terenurilor din fondul forestier. În cadrul grupei funcţionale, repartizarea pe funcții s-a făcut prin luarea în considerare a funcţiei prioritare, lucru care a impus apartenenţa la o anumită categorie funcţională.

                                                                                                 

Grupa funcțională	Subgrupa		Categoria funcțională		Suprafața
	Cod	Denumire	Cod	Denumire	ha	%
Grupa I - Păduri cu funcţii  speciale de protecție	2	Păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor, funcții predominant pedologice	2A	Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II)	26,13	10
			2L	Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2a (T.IV)	173,11	68
	5	Păduri de interes științific, de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier și a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită	5C	Arboretele cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (Rezervația Naturală RONPA0835 Cascada Mișina) (T I)	2,48	1
			5R	Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 – SPA – ROSPA0075 Măgura Odobești –  (T IV)	29,25	12
TOTAL  GRUPA  I					230,97	91
Grupa II - Păduri cu funcţii de producție și protecție	2	Păduri cu funcții de producție a lemnului	1C	Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea (T VI)	6,76	3
TOTAL  GRUPA  II					6,76	3
Alte terenuri					15,14	6
TOTAL  GENERAL					252,87	100

 

S-au adoptat următoarele baze de amenajare:

 

Regimul: codru regulat;

Compoziţia ţel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele exploatabile şi compoziţia ţel la exploatabilitate pentru celelalte arborete 51MO 15FA 15DT 9DR 5LA 3TE 2GO;

Exploatabilitatea: 93 ani; de protecţie pentru arboretele încadrate în grupa I funcţională pentru care se reglementează procesul de producție și tehnică pentru arboretele încadrate în grupa a II-a funcțională;

Tratamente – tăieri progresive;

Ciclul  -  100 ani.

 

Pentru reglementarea procesului de producţie şi protecţie silvică, corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate şi funcţiilor atribuite, s-au constituit următoarele subunităţi de gospodă­rire:

• SUP "A" – codru regulat, cu o suprafaţă de 209,12 ha, în care s-au inclus arboretele din tipurile funcţionale  IV și VI, categoriile funcţionale  1.2L, 1.5R și 2.1C;

• SUP „E” – rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii, potrivit legii, (Rezervații naturale, cu regim strict de protecție – Cascada Mișina) în care care s-au inclus arboretele din tipul funcțional I, suprafața de 2,48 ha, categoria funcţională 1.5C;

• SUP „M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită, în care care s-au inclus arboretele din tipul funcțional II, suprafața de 26,13 ha, categoria funcţională I.2A.

 

Tipurile de lucrări propuse și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate, suprafețele și cantitățile de masă lemnoasă propuse a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiunile culturale;

 

Tipurile de lucrări propuse și intensitatea intervențiilor propuse în aria naturală protejată ROSPA 0075 Măgura Odobești

U.A.	Suprafața, ha	Lucrarea propusă	Volum de extras, mc	Intensitatea intervenției, mc/ha
4 B	0,97	Tăieri de igienă	7	7,2
16	1,02	Rărituri	24	23,5
132 A	6,19	Tăieri de igienă	43	6,9
132 B	13,82	Tăieri de igienă	96	6,9
168	2,46	Tăieri de conservare	107	43,5
169	3,33	Tăieri de conservare	136	40,8
184	5,97	Tăieri de conservare	271	45,4
185	0,94	Tăieri de conservare	40	42,5
186	1,60	Tăieri de conservare	65	40,6
832	6,50	Îngrijirea semințișului, Împăduriri	-	-
916	0,25	Rărituri	4	16,0
984	0,50	Degajări, Curățiri	1	2,0
Total	43,55	-	-	-

 

Tipurile de lucrări propuse și intensitatea intervențiilor propuse în ariile naturale protejate

ROSCI0023 Cascada Mișina, Rezervația Naturală Cascada Mișina

U.A.	Suprafața, ha	Lucrarea propusă	Volum de extras, mc	Intensitatea intervenției, mc/ha
49 A	2,48	-	-	-
Total	2,48	-	-	-

 

Suprafețele și volumele de extras prin lucrările silvice (la nivel de U.P.)

• curățiri: 6,65 ha, 8 m³;
• rărituri: 20,55 ha, 550 m³;
• tăieri progresive: 88,44 ha, 7821 m³;
• tăieri de conservare: 25,02 ha, 1013 m³;
• tăieri de igienă: 60,46 ha, 421 m³.
• degajări: 6,65 ha;

 

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani — intensitatea intervențiilor, suprafețele și cantitățile de masă lemnoasă propuse a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale

 

Lucrări prevăzute în deceniul în curs (01.01.2022 – 31.12.2031):

• asigurarea regenerării naturale: 93,36 ha;
• îngrijirea culturilor tinere: 63,16 ha;
• degajări: 6,65 ha;  
• curățiri: 6,65 ha, 8 m³ (1,2 m³/ha);
• rărituri: 20,55 ha, 550 m³ (26,8 m³/ha);
• tăieri progresive: 88,44 ha, 7821 m³ (88,4 m³/ha);
• tăieri de conservare: 25,02 ha, 1013 m³ (40,5 m³/ha);
• tăieri de igienă: 60,46 ha, 421 m³ (7,0 m³/ha);
• împăduriri: 56,34 ha.

 

Evidența și starea de conservare a habitatelor, inclusiv forestiere, și a speciilor de interes comunitar și național, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

                                               

Tipurile de habitate prezente în situl – ROSCI0023 Cascada Mișina

Tipuri de habitate						Evaluare
Cod	PF	NP	Acoperire (ha)	Pesteri (nr.)	Calit. date	AIBICID	AIBIC
						Rep.	Supr. Rel.	Status conserv.	Eval. globala
6520			66		Bună	B	C	A	B
9110			33		Bună	B	C	A	B
91V0			33		Bună	B	C	A	B

 

6520    Pajiști sud-est carpatice de Trisetum flavescens și Alchemilla vulgaris

9110    Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

91V0   Păduri dacice de fag (Symphyto - Fagion)

 

 

Habitate N2000 prezente pe suprafața Amenajamentului Silvic

Sit N 2000	Tipuri natural fundamentale de padure			Habitate Natura 2000
	Cod	Denumire	Supraf ha	Denumire	Supraf ha
Rezervația Naturală Cascada Mișina   ROSCI 0023	113.2	Molidiş de limită cu Polytrichum, Pi	2,48	9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)	2,48
ROSPA 0075	423.1	Făget de dealuri cu Rubus hirtus, Pm	41,31	91V0  Păduri dacice de fag (Symphyto-fagion)	41,31
	511.1	Gorunet normal cu floră de mull, Ps	2,24	91Y0 Păduri de stejar  și carpen	2,24
Total			46,03	-	46,03

 

Habitatul 9410 prezent în suprafața analizată nu se regăsește în formularul standard Natura 2000 al Sitului de importanţă comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina dar se regăsește  în  Anexa  I  a  Directivei Consiliului 92/43/CEE și în Anexa II a Legi nr. 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

 

Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din ROSCI0023 Cascada Mișina împreună cu Rezervația Naturală 2.818. Cascada Mișina

 

Specie de interes comunitar	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Starea globală de conservare a speciei în cadrul sitului
Lynx lynx (Râs)	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
Canis lupus (Lup)	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
Ursus arctos (Urs)	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă)	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
Triturus cristatus (Triton cu creastă)	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
Triturus montandoni (Triton carpatic)	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
Rosalia alpina (Croitorul fagului)	necunoscută	nefavorabilă-inadecvată	nefavorabilă-inadecvată	nefavorabilă-inadecvată

 

Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din ROSPA0075 Măgura Odobești

 

Specie de interes comunitar	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Starea globală de conservare a speciei în cadrul sitului
Dendrocopos syriacus (Ciocănitoarea de grădini)	necunoscută	necunoscută	necunoscută	necunoscută
Lullula arborea (Ciocârlia de pădure)	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
Ficedula parva  (Muscar mic)	favorabilă	necunoscută	favorabilă	favorabilă
Ficedula albicollis (Muscar gulerat)	favorabilă	necunoscută	favorabilă	favorabilă
Pernis apivorus (Viesparul)	necunoscută	necunoscută	necunoscută	necunoscută
Hieraaetus pennatus (Acvila mică)	favorabilă	necunoscută	necunoscută	necunoscută
Bonasa bonasia (Ierunca)	necunoscută	necunoscută	necunoscută	necunoscută
Caprimulgus europaeus (Caprimulg)	necunoscută	necunoscută	-	-
Dendrocopos medius (Ciocănitoarea de stejar)	favorabilă	necunoscută	favorabilă	favorabilă
Dendocopos leucotos (Ciocănitoarea cu spate alb)	necunoscută	necunoscută	nu este cazul	nefavorabilă - inadecvată
Falco columbarius (Șoim de iarnă)	necunoscută	necunoscută	necunoscută	necunoscută
Picus canus (Ghionoaie sură)	favorabilă	necunoscută	favorabilă	favorabilă

 

 

Structura arboretelor în unitățile amenajistice din cadrul ariilor naturale protejate (compoziția, consistența)

 

Structura arboretelor în unitățile amenajistice din cadrul ariei naturale protejate ROSPA 0075 Măgura Odobești

U.A.	Suprafața, ha	Compoziția actuală	Consistența
4 B	0,97	8GO 2TE	0,8
16	1,02	6TE 3GO 1DT	0,9
132 A	6,19	9FA 1DT	0,7
132 B	13,82	9FA 1DT	0,7
168	2,46	10FA	0,7
169	3,33	10FA	0,7
184	5,97	10FA	0,7
185	0,94	10FA	0,7
186	1,60	10FA	0,7
832	6,50	9FA 1DT	0,6
916	0,25	6TE 3GO 1DT	0,9
984	0,50	9FA 1DT	0,9
Total	43,55	-	-

 

 

Structura arboretelor în unitățile amenajistice din cadrul ariilor naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina, Rezervația Naturală Cascada Mișina

 

U.A.	Suprafața, ha	Compoziția actuală	Consistența
49 A	2,48	6MO 3ME 1BR	0,8
Total	2,48	-	-

 

Repartiția arboretelor pe clase de vârstă situate în unitățile amenajistice din cadrul ariilor naturale protejate și dincolo de acestea.

 

Structura fondului forestier pe clase de vârstă

 

Specificări	Clase de vârstă
	I	II	III	IV	V	VI	VII şi peste	Total
Suprafaţa	46,61	21,62	16,05	81,28	52,24	5,63	14,30	237,73
%	20	9	7	34	22	2	6	100

 

 

Prezentarea măsurilor necesare care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală), pentru menținerea conservării favorabile a speciilor și habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate.

 

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile „Ordinului nr. 766 din 23.08.2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora și schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier și a Metodologiei privind aprobarea depășirii posibilității/posibilității anuale în vederea recoltării produselor accidentale I”. În cazul în care apar modificări legislative în ceea ce priveşte apariţia unor calamităţi se vor respecta prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului.

Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

- În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);

- În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m²);

- În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

· Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

· Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile ordinului 766/23.08.2018 (sau a legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

- Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;

- Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);

 - Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;

 - Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;

- Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;

- Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.

Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevăzut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

S-au avut în vedere: protecția  împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă; protecția împotriva incendiilor; protecția  împotriva bolilor şi dăunătorilor; măsuri de gospodărire a pădurilor cu fenomene de uscare anormală; măsuri de gospodărire a pădurilor afectate de poluare industrială.

În funcție de particularitățile pădurilor amenajate s-au făcut analize şi recomandări referitoare şi la alte daune ce sunt sau pot fi aduse fondului forestier prin: fenomene torențiale; înmlăştinări şi inundații; înghețuri târzii; geruri excesive; procese necorespunzătoare de recoltare a lemnului, efective supradimensionate de vânat, etc.

 

Măsurile din planurile de management aprobate sau, în lipsa acestora, obiectivele specifice de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar instituite de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și aprobate de conducătorul autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor;

 

Obiective de conservare specifice sitului ROSPA0075 Măgura Odobești (Decizia ANANP nr. 269/22.06.2021)

 

• A104  Bonasa bonasia - IeruncăPopulația acestei specii în sit este de 8 – 12 perechi. Conform planului de management starea de conservare este nefavorabilă. Obiectivul de conservare pentru Bonasa bonasia este îmbunătățirea stării de conservare
• A224  Caprimulgus europaeus – Caprimulg Populația acestei specii în sit este de 20 – 40 perechi. Conform planului de management starea de conservare este necunoscută. Obiectivul de conservare pentru Caprimulgus europaeus este menținerea sau  îmbunătățirea stării de conservare
• A239  Dendrocopos leucotos – Ciocănitoare cu spate alb Populația acestei specii în aria naturală protejată este de 58 – 71 perechi conform Planului de management.  Starea de conservare este nefavorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării de conservare,
• A238  Dendrocopos medius – Ciocănitoare de stejar Populația speciei în sit este de 413 – 493 perechi rezidente. Conform Planului de management, starea de conservare este favorabilă. Obiectivul de conservare pentru Dendrocopos medius este menținerea stării de conservare
• A429  Dendrocopos syriacus – Ciocănitoare de grădini Populația acestei specii în sit este de 3 – 8 perechi rezidente. Starea de conservare este necunoscută. Obiectivul de conservare pentru Dendrocopos syriacus este menținerea sau  îmbunătățirea stării de conservare
• A098  Falco columbarius – Șoim de iarnăPopulația speciei în aria naturală protejată este de 1 – 3 indivizi iarna. Conform Planului de management, starea de conservare  a speciei în aria naturală protejată este nefavorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului  pentru această specie este îmbunătățirea stării de conservare,
• A320  Ficedula parva – Muscar mic Populația acestei specii în aria naturală protejată este  estimată la 2200 – 3400 perechi. Starea de conservare  a speciei în aria naturală protejată este favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului  pentru această specie este menținerea stării de conservare,
• A246  Lullula arborea – Ciocârlie de pădure Populația acestei specii în sit este de aproximativ de 30 – 60 perechi cuibăritoare și are o stare de conservare favorabilă. Obiectivul de conservare pentru Lullula arborea este menținerea stării de conservare
• A072  Pernis apivorus – Viespar Populația acestei specii în sit este de aproximativ de 10 – 15 perechi cuibăritoare. Conform Planului de management, starea de conservare este necunoscută. Obiectivul de conservare pentru Pernis apivorus la nivel de sit este menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare, în funcție de rezultatele investigațiilor care vizează clarificarea stării de conservare a speciei, în termen de 2 ani
• A092  Hieraaetus pennatus – Acvilă mică Populația acestei specii în sit este de aproximativ de 1 – 2 perechi cuibăritoare. Starea de conservare este necunoscută. Obiectivul de conservare pentru Hieraaetus pennatus este menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare, în funcție de rezultatele investigațiilor care vizează clarificarea stării de conservare a speciei
• A234  Picus canus – Ghionoaie sură Populația acestei specii în sit este de 63 – 176 perechi cuibăritoare. Starea de conservare este favorabilă. Obiectivul de conservare pentru Picus canus este menținerea stării de conservare

 

 

 

Obiective de conservare specifice sitului ROSCI0023 Cascada Mișina (Decizia ANANP nr. 7252/23.11.2021)

1352* – Canis lupus (Lup)

Conform Formularului standard, mărimea populației speciei a fost estimată la 1-5 indivizi (1-2 exemplare rezidente, 3-5 exemplare în pasaj). Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind excelentă (A). Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării de conservare

1361 – Lynx lynx (Râs)

Conform Formularului standard, mărimea populației speciei a fost estimată la 1-4 indivizi (1-2 exemplare rezidente, 2-4 exemplare în pasaj). Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind excelentă (A). Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării de conservare

1354* – Ursus arctos (Urs)

Conform Formularului standard, mărimea populației speciei a fost estimată la 1-5 indivizi (1-2 exemplare rezidente, 3-5 exemplare în pasaj). Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind excelentă (A). Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării de conservare

1087* - Rosalia alpina (Croitorul fagului, Croitorul alpin)

Specia este listată în Formularul standard al sitului. Starea de conservare a speciei este considerată bună, favorabilă. Nu sunt disponibile alte detalii privind mărimea populațiilor, distribuția lor, suprafața totală a habitatelor sau alți parametri relevanți. Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării de conservare

 

Prezentarea măsurilor necesar a fi luate pentru menținerea statutului de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes comunitar și național.

 

Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a habitatelor prezente în ROSCI0023 Cascada Mișina, Rezervația Naturală Cascada Mișina, se vor avea în vedere următoarele măsuri cu caracter general:

• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării naturale;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau parțial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru regulat);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• educarea celor care intră în pădure în zona de agrement asupra posibilităţii declanşării unor incendii şi întocmirea unor planuri de intervenţie rapidă în caz de incendiu în interiorul pădurii;
• depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru fauna din zonă.
• menţinerea terenurilor pentru hrana vânatului şi a terenurilor administrative la stadiul actual evitându-se împădurirea acestora.

 

Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de păsări semnalate în ROSPA0075 Măgura Odobești, se vor avea în vedere următoarele măsuri cu caracter general:

• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbării intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţii de producţie;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;
• în u.a.-urile care se suprapun cu aria protejată se vor menține arbori bătrâni, scorburoşi, atacaţi sau parţial uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), iar la tăierile definitive (tăieri progresive, racordare) se vor menține pe picior 3-5 arbori maturi, cu o vârstă de minim 80 ani și parțial debilitați/ha – arbori de biodiversitate pentru speciile Caprimulgus europaeus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus;
• menţinerea lemnului mort pentru asigurarea condiţiilor specifice de habitat pentru speciile de ciocănitori;

• menținerea arbuștilor maturi izolați de Crataegus monogyna, Prunus spinosa și Rosa canina și/sau a pâlcurior de arbuști nativi cu scopul asigurării condițiilor optime de cuibărire pentru Ficedula albicollis, Ficedula parva, Lullula arborea;
• prevenirea pășunatului în pădure – specia Caprimulgus europeus cuibărește în pădure pe sol, iar pășunatul în aceste zone poate avea ca efect distrugerea cuiburilor cu ponte și /sau pui.
• păstrarea a minim 5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea si Serviciul Teritorial Judetean al ANANP;
• menținerea, cu ocazia lucrărilor de îngrijire, a speciilor secundare cum ar fi sorbul, Sorbus sp., cireșul, Padus avium;
• interzicerea tăierilor de produse accidentale și igienă în perioada 15 martie - 15 august în pădurile  cu element de arboret de peste 80 de ani – pentru protecția cuiburilor neidentificate ale răpitoarelor mari. În cazul unor calamitati exploatarea de produse accidentale se analizează în funcție de rapoartele de protecția pădurii și se reglementează împreună cu administratorul ariei protejate;
• asigurarea protecției cuiburilor de păsări răpitoare mari cunoscute, prin interzicerea tăierii arborilor cu cuiburi existente, restricționarea tăierilor pe o rază de 150 m și reglementarea tăierilor pe o rază de 300 m în perioada de cuibarit si crestere a puilor;

 

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului și a efectelor semnificative transfrontaliere, după caz

 

MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA

Pentru a preîntâmpina și a reduce potențialul impact negativ al lucrarilor de exploatare forestieră asupra apelor de suprafață și subterane se impun următoarele măsuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanță minimă de 1,5 m față de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne și frunze rezultate și a rumegușului nu se va face în zone cu potențial de formare de torenți, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea  platformelor  de  colectare în  zone  accesibile mijloacelor  auto  pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanți și lubrifianți;
• este interzisă alimentarea cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

 

MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE AER

În vederea diminuării impactului asupra factorului de mediu aer se impun următoarele măsuri generale pentru întreaga zona vizată de amenajamentul silvic:

• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua măsuri de reducere a nivelului de praf pe durata execuției lucrărilor;
• utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic în vederea creşterii performanțelor;
• folosirea de utilaje şi camioane de generație recentă, prevăzute cu sisteme performante de minimizare a evacuării poluanților în atmosferă;
• la sfârşitul unei săptămâni de lucru, se va efectua curățenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• folosirea de utilaje și mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte normele de poluare EURO 3 - EURO 5;
• efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoarelor termice din dotarea utilajelor și a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfășurării lor pe suprafețe restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje și mijloace auto de transport adecvat fiecărei activități și evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea funcționării în gol a motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto.

 

 

MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE SOL

În vederea diminuării impactului asupra factorului de mediu sol se impun următoarele măsuri generale pentru întreaga zona vizată de amenajamentul silvic:

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmări evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua măsuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târât) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compoziție de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20% (mai ales pe versanți);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stâncos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distanțe cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de lățime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol și implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof șoselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spațiile pentru colectarea și stocarea temporară a deșeurilor vor fi realizate în sistem impermeabil.

 

MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE „SĂNĂTATEA UMANĂ”

Amenajamentul silvic nu stabilește procesul tehnologic al exploatării masei lemnoase prevazută a se recolta în următorii 10 ani. Activitățile de exploatare a masei lemnoase – organizarea de șantier, utilajele folosite, numărul de oameni implicați, etc. – fiind în atribuția firmelor de exploatare atestate pentru acest tip de activități corespunzător legislației în vigoare. Amenajamentul silvic nu impune și nu prevede lucrători în pădure, care să necesite organizare de șantier.

 

MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI SOCIAL –  ECONOMIC (POPULAȚIA)

In ceea ce priveşte factorul social – economic măsurile vor avea drept scop dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat terenurile din zona afectată de implementarea planului.

 

MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE  “ZGOMOT ȘI VIBRAȚII”

Zgomotul și vibrațiile sunt generate de funcționarea motoarelor, drujbelor, utilajelor și a mijloacelor auto. Datorită numărului redus al acestora, soluțiilor constructive și al nivelului tehnic superior de dotare cantitatea și nivelul zgomotului și al vibrațiilor se vor situa în limite acceptabile. Totodată mediul în care acestea se produc (pădure cu multă vegetație) va contribui direct la atenuarea lor și la reducerea distanței de propagare. Ca măsură de diminuare a impactului asupra mediului se propune limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor implicate în transportul tehnologic.

 

 

MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI

 

Nu este cazul, prin implementarea planurilor nu vor rezulta modificări fizice ale amplasamentului. Amenajamentul silvic menţine sau reface starea de conservare favorabilă a habitatelor naturale, prin gospodărirea durabilă a pădurilor, astfel spus va avea un impact cumulativ neutru asupra peisajului.

 

Prezența zonelor de păduri virgine și cvasivirgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

 

La încadrarea pe categorii funcționale a arboretelor, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare nr. 142/29.09.2022. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine sau cvasivirgine.

 

Măsurile decise în ceea ce privește monitorizarea efectelor asupra mediului, în conformitate cu art. 27 din Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, inclusiv măsuri suplimentare de monitorizare, după caz, inclusiv monitorizarea măsurilor de conservare impuse

 

Monitorizarea implementării planului:

Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare  prezentate in Raportul de mediu. Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Rapoartele de monitorizare anuala trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 si din ariile protejate de interes national si se vor transmite anual catre APM Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea si publica pe pagina de internet a acesteia.

 

Autoritatea competenta pentru protecția mediului a asigurat si garantat accesul liber la informație a publicului si participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare si avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu , a studiului de evaluare adecvata si organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibila publicului pe toata durata derularii procedurii: la sediul APM Vrancea/ Derevo Proiect SRL, pe site-ul APM Vrancea.

 

Informarea şi participarea publicului:

Anunţurile privind	Depunerea notificării	Decizia etapei de încadrare	Organizarea ședinței de dezbatere publică
Publicate în ediţiile ziarului	Ziarul „ Monitorul de Vrancea ” din data de 04.01.2022 şi 07.01.2022	Ziarul „Monitorul de Vrancea ” din data de 18.01.2023	Ziarul „Monitorul de Vrancea ” din data de 08.05.2023 si 11.05.2023
Afișate pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea	17.01.2022	18.01.2023	09.05.2023

 

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

 

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvata si a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia depusa in vederea obtinerii avizului de mediu si face parte integranta din acesta.

- A fost emis avizul nr. 16/17.07.2023 emis de catre ANANP-Serviciul Teritorial Vrancea .

 

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

 

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

 

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

 

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

 

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

 

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.