APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

Nr.2845 / 06.04.2022

            Ca urmare a cererii adresate de STAN SION CATALIN prin SC OLIVIA DUAL SRL  cu sediul in Soseaua Oltenitei nr. 113, bl. 27, sc. 3, ap. 101, sector 4, Bucuresti , înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 9168/01.09.2021, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 31.03.2022 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

Pentru „Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparţinând persoanei fizice Stan Sion Cătălin , UP I Gârbova ”, amplasament în U.A.T: Andreiaşu de Jos şi Poiana Cristei , jud. Vrancea, se va emite avizul de mediu.

Perimetrul planului  de amenajare a padurilor apartinand Persoanei fizice Stan Sion Catalin care face obiectul amenajamentului, cuprinsa in U.P. I GARBOVA este suprapus judetului Vrancea localizat în raza teritoriului administrativ al localitatilor Andreiasul de Jos si Poiana Cristei din judetul Vrancea

Suprafata fondului forestier proprietate Persoanei fizice Stan Sion Catalin care face obiectul amenajamentului, cuprinsa in U.P. I GARBOVA din judetul Vrancea este 1398,10  ha si este constituita într-o singura unitate de productie, U.P. I GARBOVA.

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

Suprafata de padure din amenajamentul silvic inclusa ariile naturale protejate:

- in situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru, u.a.-urile: 42 B, 42 C, 43 A, 43 B, 44 A, 44 B, 45 A, 45 B, 46 B – 119,67 ha;

- in Rezervatia Naturala Padurea Cenaru, u.a.-urile: 42 B, 42 C, 43 A, 43 B, 44 A, 44 B, 45 A, 45 B, 46 B – 119,67 ha.

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

Suprafata de 119.67 ha padure din amenajamentul silvic inclusa ariile naturale protejate ROSCI0026 Cenaru si in Rezervatia Naturala Padurea Cenaru a fost inclusa in grupa functionala 1.5F - Arboretele declarate monumente ale naturii (Padurea Cenaru) (T I) nefiind astfel propuse nici un fel de lucrari sau interventii silvice.

Evidenţa habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

Analiza prezentei habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția acestora s-a realizat plecând de la Formularele standard si Planurile de management aprobate prin acte normative in vigoare. Habitatele si speciile prezente in zona de implementare a amenajamentului silvic sunt cele prevăzute in următoarele acte normative.

Lucrarile silvice propuse prin amenajament, in urmatorii 10 ani, in padurile din aria naturala protejata, sunt prezentate in tabelul urmator

Rețeaua Ecologica Natura 2000 din care fac parte ROSCI0026 Cenaru propune conservarea speciilor si habitatelor printr-un management activ si durabil in concordanta cu realitățile sociale, economice si culturale ale fiecărei regiuni. De asemenea, este prevăzut si sunt propuse masuri de evitare a degradării habitatelor sau distrugerii speciilor. In acest sens, chiar si in zonele învecinate ariilor protejate, in care se executa lucrări silvice, se urmărește evoluția naturala a ecosistemelor forestiere, astfel incat sa fie menținute succesiuni ale vegetației care nu determina schimbarea condițiilor tipice ale habitatului cu impact negativ asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar.

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor  a fost stabilita prin planurile de management mai sus amintite pe baza studiilor realizate in vederea analizei toate datelor disponibile. Analiza impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar a fost realizata pe baza acestor informații oficiale.

Repartiţia arboretelor pe clase de vârstă situate în ariile naturale protejate din cadrul amenajamentului silvic.

Structura pe clase de vârstă a arboretelor este una mozaicată, corespunzător menținerii unor populații viabile ale speciilor de păsări pentru care au fost declarate ariile naturale protejate (SUP

"E") astfel:

Amenajamentul silvic îşi propune conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor protejate. În cadrul unităţilor de gospodărire se va urmări  realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, minim cu pondere normală a arboretelor din ultimele clase, întrucât, fiecare clasă de vârstă este însoţită de un anume nivel al biodiversităţii.

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

Prevederile amenajamentului silvic în ce priveşte dinamica arboretelor pe termen lung, susţinute de un ciclu de producţie de 120 de ani şi o vârstă medie a exploatabilităţii de 112  ani, (115 ani la gorun), indică păstrarea caracteristicilor actuale ale habitatelor sau îmbunătăţirea lor. Astfel se estimează:

• menținerea diversități structurale – atât pe verticală (structuri relativ pluriene) cât și pe orizontală (structură mozaicată – existența de arborete in faze de dezvoltare diferită),
• menţinerea compoziţiei conform specificului ecologic al zonei.

In situl ROSCI0026 Cenaru si Rezervatia Naturala Padurea Cenaru  au fost identificate (conform planului de management) urmatoarele tipuri de habitate de interes comunitar (habitatele cu asterisc sunt habitate considerate prioritare la nivel european):

• 9110 Paduri de fag de tip Luzulo - Fagetum;
• 9130 Paduri de fag de tip Asperulo - Fagetum;

Habitatele forestiere prezente in zona padurilor proprietatea privata a persoanei fizice Stan Sion Catalin sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr.  5 - Tipuri de habitate

Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire;

Conform hotarari Conferintei a II a de amenajare nr. 111 din 03.06.2021 si in concordanta cu obiectivele social-economice fixate, conditiile stationale existente, telurile de gospodarire adoptate si structura reala a arboretelor, fondul forestier a fost incadrat, la actuala amenajare, in grupa a I-a functionala (897.34 ha), paduri cu functii speciale de protectie, in urmatoarele categorii functionale:

• 1.2A – paduri situate pe stincarii, pe grohotisuri, pe terenuri cu eroziune in adancime, pe terenuri cu inclinare mai mare de 35 grade, iar cele situate pe substrat de flis, nisipuri sau pietrisuri, cu inclinarea mai mare de 30 grade (T II) – 237.06 ha;
• 1.2H – arboretele situate pe terenuri alunecatoare (T II) – 46.82 ha;
• 1.2L – Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni si alunecari, cu pante cuprinse pana la limitele indicate la categoria 1.2.A (T IV) – 493.79 ha;
• 1.5F - Arboretele declarate monumente ale naturii (Padurea Cenaru) (T I) – 119.67 ha.

In grupa a II a functionala (485.75 ha) paduri cu functii de productie si de protectie, in urmatoarele categorii functionale:

• 2.1C – arboretele destinate sa produca, in principal, lemn pentru cherestea (T VI) – 485.75 ha.

S-au adoptat urmatoarele baze de amenajare :

• Regimul: codru;
• Compozitia tel: corespunzatoare tipului natural fundamental de padure pentru arboretele exploatabile si compozitia tel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;
• Exploatabilitatea: de protectie pentru arboretele incadrate in grupa I functionala si tehnica exprimata prin varsta exploatabilitatii tehnice pentru arboretele din grupa a II-a functionala.
• Tratamente – taieri progresive si taieri succesive.
• Ciclu  -  120 ani.

S-a adoptat posibilitatea de produse principale de 2825 m3/an, dupa valoarea indicatorului dupa starea arboretelor.

Cu lucrari de conservare se va parcurge anual 17.68 ha cu un volum de extras de 477 m3/an.

S-a prevazut a se executa in deceniul care urmeaza urmatoarele cantitati anuale de lucrari de ingrijire a arboretelor:

• degajari – 9.26 ha/an;
• curatiri – 11.14 ha/an cu un volum de extras de 54 m3/an;
• rarituri – 17.74 ha/an cu un volum de extras de 561 m3/an.
• taieri de igiena se estimeaza a se parcurge anual 534.22 ha cu un volum de extras de 411 m3/an.

• Produse principale se va recolta din arboretele din u.a. : 23C, 24A, 25, 26, 31, 32, 34A, 35C, 37A, 50D, 52B, 60, 62 si 63C.
• Lucrari de conservare se vor parcurge arboretele din u.a.: 29A, 35F, 41B, 50B, 51D, 52A, 70, 71A, 72A, 73A, 74A si 77.
• Degajari s-au propus in arboretele din u.a.: 33, 58 si 59;
• Curatiri s-au propus in arboretele din u.a.: 29c, 33, 58 si 59;
• Rarituri s-au propus in arboretele din u.a.: 36H, 38A, 39, 40A, 41A, 46A si 47A.

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

Analiza informațiilor din documentația înaintata si a planurilor de management aprobate prin Ordin de Ministru, a evidențiat faptul ca in aceste perimetre exista spatii cu rol potențial de habitat natural de refugiu, popas si/sau hrănire pentru speciile de fauna menționate in Formularele Standard, lucrările care se propun nefiind susceptibile sa genereze un impact asupra speciilor pentru care au fost infinitate ariile protejate mai sus menționate.

Concluziile evaluatorilor indica faptul ca implementarea planurilor nu intra in contradicție cu propunerea ”Planul de Management al sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru” aprobat prin Ordinul de ministru nr. 1077 din 08.06.2016, mai ales ca aceste suprafețe sunt cuprinse in SUP E Rezervații pentru ocrotirea integrala a naturii unde nu se efectuează nici o lucrare silvica.

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

• În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);
• În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
• Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
• Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
• Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;
• Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;
• Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;
• Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.
• Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

•          Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

•          Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare a habitatelor de interes comunitar și național:

• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
• forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;
• exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;
• durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;
• tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

Prezentarea măsurilor specifice necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar și național;

Masuri propuse pentru gospodarirea durabila a habitatelor si speciilor de interes comunitar din perimetrul amenajamentului

• pastrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibarit de catre pasari si mamifere mici - in toate unitatile amenajistice;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabila sau partial favorabila, in care au fost propuse lucrari de curatiri sau rarituri, vor fi conduse pentru a asigura imbunatatirea starii de conservare.
• compozitiile tel si compozitiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compozitia tipica a habitatelor – in unitatile amenajistice propuse pentru completari, impaduriri sau promovarea regenerarii naturale;
• pastrarea a minim 10 arbori maturi, uscati sau in descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocanitori, pasari de prada, insecte si numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc) – in toate unitatile amenajistice;
• adaptarea periodizarii operatiunilor silviculturale si de taiere asa incat sa se evite interferenta cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, in special cuibaritul de primavara si perioadele de imperechere ale pasarilor de padure – in toate unitatile amenajistice;
• mentinerea baltilor, paraielor, izvoarelor si a altor corpuri mici de apa, mlastini, smarcuri, intr-un stadiu care sa le permita sa isi exercite rolul in ciclul de reproducere al pestilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuatiilor excesive ale nivelului apei, degradarii digurilor naturale si poluarii apei – in toate unitatile amenajistice;
• mentinerea terenurilor pentru hrana vanatului si a terenurilor administrative la stadiul actual evitandu-se impadurirea acestora;
• reconstructia terenurilor a caror suprafata a fost afectata (invelisul vegetal) la finalizarea lucrarilor de exploatare si redarea terenurilor folosintelor initiale;
• valorificarea la maximum a posibilitatilor de regenerare naturala din samanta, a fagului.
• conducerea arboretelor numai in regimul codru.
• executarea la timp a lucrarilor de ingrijire si conducere, iar in cazul arboretelor in care nu s-a intervenit de mult timp, sa de aplice interventii de intensitate redusa dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a ranirii arborilor remanenti cu ocazia recoltarii masei lemnoase;
• conducerea arboretelor, cu o pondere excesiva a rasinoaselor sau / si a speciilor pioniere, catre o compozitie apropiata de cea a tipului natural de padure (fie prinextragerea treptata a speciilor necorespunzatoare, in cazul arboretelor in care acestea au o proportie de peste 20%, fie prin substituirea speciilor necorespunzatoare – in momentul ajungerii la varsta exploatabilitatii – si impadurirea cu specii corespunzatoare, in cazul arboretelor constituite in proportie de cel putin 80% din rasinoase sau / si specii pioniere);
• folosirea in cazul regenerarilor artificiale numai de puieti produsi cu material seminologic de origine locala;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase si evitarea la maximum a ranirii arborilor remanenti;
• eliminarea taierilor in delict;
• evitarea pasunatului in padure si reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• respectarea masurilor de identificare si prognoza a evolutiei populatiilor principalelor insecte daunatoare si agenti fitopatogeni, combaterea prompta (pe cat posibil pe cale biologica sau integrata) in caz de necesitate, executarea tuturor masurilor fitosanitare necesare prevenirii inmultirii in masa a insectelor daunatoare si a proliferarii agentilor fitopatogeni;
• evitarea colectarii concentrate si pe o durata lunga a arborilor prin tarare, pe linia de cea mai mare panta, pe terenurile cu inclinare mare, evitarea mentinerii fara vegetatie forestiera, pentru o perioada indelungata, a terenurilor inclinate, interventia operativa in cazul aparitiei unor semne de torentialitate.
• Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) si 4 B (specii de interes national) din OUG 57/2007, precum si speciile incluse in lista rosie nationala si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise:
  • orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
  • perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie;
  • deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;
  • deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;
  • depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si din activitatile specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deseurilor si se va asigura transportul acestor cat mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru fauna din zona.

Masuri de reducere a impactului asupra carnivorelor mari (ursul brun)

• delimitarea efectiva prin amenajamentul silvic a unei zone de protectie speciala de 200m in jurul barloagelor in care sa fie interzisa exploatarea padurii.

• delimitarea prin amenajamentul silvic a unei zone tampon de 500m in jurul barloagelor de urs, in perimetru carora sa fie interzise activitatile umane in perioada somnului de iarna este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili in scopul practicarii de sporturi, cu exceptia drumurilor permise accesului public.

Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de amfibieni Bombina variegata

• se interzice desecarea sau drenarea habitatelor acvatice specifice;
• activitatile de exploatare forestiera – taiere, scos apropiat, transport si depozitarea masei lemnoase se vor desfasura astfel incat sa fie evitate orice forma de degradare a habitatelor acvatice ale speciilor de amfibieni. Habitatele acvatice caracteristice speciilor de amfibieni vor fi mentionbate in procesele verbale de predare primire a parchetelor de exploatare masa lemnoasa
• se interzice orice activitati de deversare a substantelor poluante sau depozitare a deseurilor de orice natura in habitatele acvatice sau in apropierea acestora
• este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili in scopul practicarii de sporturi, cu exceptia drumurilor permise accesului public.

Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de nevertebrate Lucanus cervus (radasca) si Rosaria alpina (croitor alpin)

• nu se vor amenaja depozite de carburanti in padure si in apropierea cursurilor de apa;

• nu se vor executa in padure lucrari de reparatii a motoarelor, de schimbare a uleiului si incarcare a rezervoarelor auto cu combustibil;
• se interzice deversarea in apele de suprafata, apele subterane, evacuarea pe sol si depozitarea in conditii necorespunzatoare a uleiurilor uzate;
• este interzisa stocarea/depozitarea temporara a deseurilor in padure;
• interzicerea arderii vegetatiei din cadrul padurii;
• mentinerea unor arbori uscati (cazuti si/sau in picioare), pana la 3-5 exemplare la hectar.
• mentinerea arborilor batrani, scorburosi, atacati sau partial uscati;
• se vor semnala si mentine diversele forme genetice, a tuturor speciilor existente (indiferent de proportia arboretelor), a speciilor arbustive care prezinta particularitati privind forma, fenologia, etc;
• evitarea amplasarii rampelor in vecinatatea malurilor si interzicerea depozitarii rumegusului de-a lungul apelor;
• nerecoltarea in totalitate a trunchiurilor de lemn si mentinerea in zona a unor exemplare de arbori batrani si scorburosi;
• interzicerea cositului in interiorul ariei naturale protejate precum si evitarea pasunatului;
• diminuarea pana la eliminare a utilizarii insecticidelor in paduri;
• in cazul unor aplicari de tratamente fitosanitare, recomanda consultarea unui specialist in domeniu;
• respectarea cailor de acces existente.

Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de speciile de plante (Cypripedium calceolus)

• interzicerea culesului sau distrugerii speciilor de plante;
• interzicerea cositului in interiorul ariei naturale protejate precum si evitarea pasunatului;

Centralizarea măsurilor asumate în plus fața de normele tehnice de amenajarea pădurilor sunt prezentate în tabelul următor:

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare nr. 35/29.01.2020. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

Monitorizarea implementării planului:

Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare  prezentate in tabelele 125, 126 din Studiul de Evaluare Adecvata . Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Rapoartele de monitorizare anuala trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 si din ariile protejate de interes national si se vor transmite anual catre APM Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea si publica pe pagina de internet a acesteia.

Autoritatea competenta pentru protecția mediului a asigurat si garantat accesul liber la informație a publicului si participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare si avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu , a studiului de evaluare adecvata si organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibila publicului pe toata durata derularii procedurii: la sediul APM Vrancea/ INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ „MARIN DRACEA” – BAZA EXPERIMENTALĂ VIDRA, pe site-ul APM Vrancea.

Informarea şi participarea publicului:

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvata si a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia depusa in vederea obtinerii avizului de mediu si face parte integranta din acesta.

- a fost emis avizul nr. 26/25.10.2021 de catre A.N.A.N.P. – Serviciul Teritorial Vrancea.

A fost emis avizul nr. 2/07.02.2022 emis de catre Administratia Parcului Natural Putna-Vrancea .

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanta minimă de 1,5 m fata de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne si frunze rezultate si a rumegusului nu se va face în zone cu potential de formare de torenti, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întretinere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanti si lubrifianti;
• este interzisă alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata executiei lucrarilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea creşterii performantelor; se interzice functionarea motoarelor in gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluantilor in atmosfera;
• la sfarşitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• efectuarea la timp a reviziilor si reparatiilor a motoare termice din dotarea utilajelor si a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfasurării lor pe suprafete restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje si mijloace auto de transport adecvat fiecărei activitati si evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea functionării în gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor auto.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua masuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compozitie de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanti);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stancos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distante cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de latime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol si implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanti si/sau lubrifianti de la utilajele si/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spatiile pentru colectarea si stocarea temporară a deseurilor vor fi realizate în system impermeabil.

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.