APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

 

Nr.1746 / 22.02.2022

 

            Ca urmare a cererii adresate de INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ „MARIN DRACEA” – BAZA EXPERIMENTALĂ VIDRA cu sediul în com.Vidra, str. Principala f.n., jud. Vrancea, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 6244/01.07.2020 , în baza Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 17.02.2022 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

Pentru „Amenajamentul Silvic al Bazei Experimentale Vidra, fond forestier proprietate publică de stat, administrată de I.N.C.D.S. „Marin Dracea” – Baza Experimentală Vidra” , amplasament extravilanul comunelor: Jariştea, Boloteşti, Vidra, Ţifeşti, Valea Sării, Vizantea-Livezi, Bârseşti, Năruja, Tulnici, Străoane, Mera, Reghiu, Negrileşti, Păuleşti, Vrâncioaia, Câmpuri, Răcoasa, Soveja, jud. Vrancea, se va emite avizul de mediu.

 

Suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publica a statului , care face obiectul amenajamentului, totalizeaza 8468, 69 ha si este impartita in 4 unitati de productie si are ca folosinte : paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi- 8073,80 ha din care terenuri de reimpadurit – 6,46 ha, terenuri afectate gospodaririi silvice – 66,42 ha, terenuri neproductive – 39,79 ha si terenuri scoase temporar din fondul forestier -288,68 ha ( ocupatii si litigii – 288,68 ha). Amenajamentul Bazei Experimentale Vidra este valabil până la 31.12.2028.

 

Perimetrul planului analizat este situat în Judeţul Vrancea, majoritar pe cursul mijlociu al Râului Putna, între localităţile Tulnici şi Boloteşti şi doar o mică parte (nord – estul U.P. I Boloteşti şi U.P. IV Vizantea) se află în bazinul Râului Şuşiţa, afluent de dreapta al Râului Siret. Teritoriul analizat se suprapune în cea mai mare parte peste Subcarpaţii Vrancei şi doar într-o mică măsură peste Câmpia Română.

Principala cale de acces este drumul naţional Târgu Secuiesc – Focşani. Fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de I.N.C.D.S. Marin Drăcea, prin Baza Experimentală Vidra este împărţit în patru unităţi de producţie, localizate pe teritoriul a 18 unităţi administrativ – teritoriale, din Judeţul Vrancea.

 

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

 

Suprafață planului analizat se suprapune unor arii naturale protejate, astfel:

 

Evidenţa parcelelor din ROSCI0377

U.P.	Parcele componente	Suprafaţa (ha)
II	42 A, M	7.84
III	124 B, N; 127 B; 137 B; 174 A, B, N; 189 C, N; 190 N; 193; 194; 196 A; 198; 387 A; 390; 397 A, N	47.47
Total	-	55.31

 

Evidenţa parcelelor din ROSCI0208, ROSPA0088 Munţii Vrancei si Parcu Natural Putna-Vrancea

U.P.	Parcele componente	Suprafaţa (ha)
III	347	10.00

 

Evidenţa pădurilor din Rezervaţia Râpa Roşie – Dealul Morii

U.P.	Subparcele componente	Suprafaţa (ha)
III	398 A, B; 399 A, B	49.71

 

Evidenţa pădurilor din Rezervaţia Algheanu

U.P.	Subparcele componente	Suprafaţa (ha)
III	384 A; 385 A, B, C	25.28

 

Evidenţa pădurilor din Rezervaţia Pârâul Bozu

U.P.	Subparcele componente	Suprafaţa (ha)
II	43 A; 98 F; 99; 117 A	28.28

 

Evidenţa parcelelor din ROSPA0075

U.P.	Parcele componente	Suprafaţa (ha)
I	1; 5-26; 28-47; 51; 52; 53 A, B, L1, L2, M1, M2; 54-63; 65; 66; 72-74; 83; 84; 88; 101; 102; 110-115; 118; 124 A; 125-128; 129 A, B, C, D; 130-136; 146 B; 153 B, C, D, E, G; 154; 155; 174; 177-179; 181; 182; 191 D%, M; 192-198	1665.33
II	1; 5-12; 13 B; 19 B, C; 20 G; 131; 132 B, C, M%; 134 A, B, C; 150; 152-154; 156-161; 167; 169-181; 184-187; 196 %	421.04
Total	-	2086.37

 

 

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

 

• In cadrul ariei naturale protejate Rezervația Pârâul Bozu, Rezervația Algheanu și Rezervația Râpa Roșie – Dealul Morii, nu se vor realiza nici un fel de lucrări și în concluzie nu se va recolta nici masă lemnoasă, ca urmare a statului de conservare deosebită existent.  Conform prevederile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor în vigoare, în arboretele încadrate în subunitate de protecție de tip E - rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii, nu sunt admise nici un fel de intervenţii. Aceste arborete incluse în tipul I funcţional- subparcelele: 43 A, 98 F, 99 şi 117 A – din U.P. II Chilimetea, subparcelele: 398 A, B; 399 A, B – din U.P. III Valea Sării şi subparcelele: 384 A, 385 A, B, C – din U.P. III Valea Sării). Cu arboretele menţionate anterior, s-a constituit subunitatea de gospodărire de tip E, ce totalizează 103.27 ha. Arboretele respective sunt destinate ocrotirii integrale a naturii, fiind interzisă orice intervenţie în ele, fără aprobarea forurilor abilitate legal.
• In cadrul ariei naturale protejate Parcul Natural Putna – Vrancea, a ROSCI0208 Putna Vrancea și ROSPA0088 Munții Vrancei, singura parcelă care se află care se află în parc este 347. Acest teren este în litigiu, și nu se vor realiza nici un fel de lucrări silvice.
• In cadrul ariei naturale protejate ROSCI0377 Raul Putna Suprafaţa fondului forestier administrat de Baza Experimentală Vidra, ce face parte din situl menţionat, este de 55.31 ha şi are următoarele destinaţii:

- pădure – 46.03 ha (din care 94 % în S.U.P. M şi 6 % în S.U.P. A);

- terenuri neproductive din punct de vedere silvic – 7.82 ha;

- ocupaţii şi litigii – 1.46 ha.

Conform prevederile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor în vigoare, în arboretele încadrate în aceasta arie protejata se vor executa urmatoarele  lucrari:

 - ingrijirea seminţişului/ culturilor pe o suprafata de 2.15 ha.

 - impăduriri/ completări  pe o suprafata de 5.45 ha.

 - tăieri igiena pe o suprafata de 37.59 ha si un volum total de 290 mc.

• In cadrul ariei naturale protejate ROSPA0075 – “Măgura Odobești” Conform prevederile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor în vigoare, în arboretele încadrate în aceasta arie protejata se vor executa lucrari de curățiri, rărituri, tăieri de conservare si tăieri igiena pe o suprafata 2119.8 ha si un volum total de 39530 mc.

 

Evidenţa habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

 

Analiza prezentei habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția acestora s-a realizat plecând de la Formularele standard si Planurile de management aprobate prin acte normative in vigoare. Habitatele si speciile prezente in zona de implementare a amenajamentului silvic sunt cele prevăzute in următoarele acte normative:

 

• Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1555/2016 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobești
• Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 654/2021 privind aprobarea Planului de management al Parcului Natural Putna-Vrancea și al siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea și ROSPA0088 Munții Vrancei
• ROSCI0377 Râul Putna nu are plan de management

 

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor  a fost stabilita prin planurile de management mai sus amintite pe baza studiilor realizate in vederea analizei toate datelor disponibile. Analiza impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar a fost realizata pe baza acestor informații oficiale.

 

Repartiţia arboretelor pe clase de vârstă situate în ariile naturale protejate din cadrul amenajamentului silvic.

Structura pe clase de vârstă a arboretelor este una mozaicată, corespunzător menținerii unor populații viabile ale speciilor de păsări pentru care au fost declarate ariile naturale protejate ROSPA0075 – “Măgura Odobești”astfel:

• 11 % din arboreta sunt în clasa a VI-a de vârstă si peste (>100 ani);
• 2 % din arboreta sunt în clasa a V-a de vârstă (81 -100 ani);
• 22  % din arboreta sunt în clasa a IV-a de vârstă (61 - 80 ani);
• 23 % din arboreta sunt în clasa a III-a de vârstă (41 - 60 ani);
• 20  % din arboreta sunt în clasa a II-a de vârstă (21 - 40 ani);
• 22  % din arboreta sunt în clasa I de vârstă (1 - 20 ani).

 

Amenajamentul silvic îşi propune conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor protejate. În cadrul unităţilor de gospodărire se va urmări  realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, minim cu pondere normală a arboretelor din ultimele clase, întrucât, fiecare clasă de vârstă este însoţită de un anume nivel al biodiversităţii.

 

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

 

Prevederile amenajamentului silvic în ce priveşte dinamica arboretelor pe termen lung, susţinute de un ciclu de producţie de 120 de ani şi o vârstă medie a exploatabilităţii de 112  ani, (115 ani la gorun), indică păstrarea caracteristicilor actuale ale habitatelor sau îmbunătăţirea lor. Astfel se estimează:

• menținerea diversități structurale – atât pe verticală (structuri relativ pluriene) cât și pe orizontală (structură mozaicată – existența de arborete in faze de dezvoltare diferită),
• menţinerea compoziţiei conform specificului ecologic al zonei.

Concluzionăm că lucrările propuse nu afectează negativ semnificativ starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar pe termene scurt şi lung.

 

Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire;

 

În grupa I funcţională s-a încadrat o suprafaţă de 8073.80 ha (95 %), cu următoarele categorii funcţionale:

- 1.1.A – arborete situate în perimetrele de protecţie a izvoarelor (T II) – 5.32 ha;

- 1.1.E – arborete situate în albia majoră a Râului Putna (T III) – 45.63 ha;

- 1.2.A – arborete situate pe terenuri cu eroziune în adâncime şi cele cu înclinare mai mare de 30^g, cu substrate constituite din flişuri (T II) – 2487.35 ha;

- 1.2.E – plantaţii forestiere de pe terenuri degradate (T II) – 0.29 ha;

- 1.2.H – arborete situate pe terenuri alunecătoare (T II) – 259.41 ha;

- 1.2.I – arborete situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă (T II) – 6.21 ha;

- 1.4.E – benzi de pădure situate de-a lungul drumului naţional Tg. Secuiesc – Focşani (T II) – 13.11 ha;

- 1.5.C – arborete din Rezervaţia Naturală Râpa Roşie – Dealul Morii, Rezervaţia Naturală Algheanu şi Rezervaţia Naturală Pârâul Bozu, cu regim strict de protecţie (T I) – 103.27 ha;

- 1.5.G – păduri în care sunt amplasate suprafeţe experimentale pentru cercetări forestiere de durată (T II) – 691.90 ha;

- 1.5.G – păduri din fondul forestier proprietate publică de stat administrat de I.N.C.D.S. Marin Drăcea prin Baza Experimentală Vidra (T IV) – 4312.98 ha;

- 1.5.N – arborete constituite ca zonă tampon pentru resurse genetice forestiere (T III) – 135.27 ha;

- 1.5.U – aninişuri şi arborete cu tisă (T II) – 13.06 ha.

 

 

Categoria de folosinţă	Suprafaţa: (ha)
	Grupa I	Grupa II	Total
A - Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi	8073.80		8073.80
A.1 - Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse principale	4493.88		4493.88
A.1.1 - Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă	4448.96		4448.96
A.1.2 - Regenerări pe cale artificială cu reuşită parţială	9.21		9.21
A.1.3 - Regenerări pe cale naturală cu reuşită parţială	31.54		31.54
A.1.5 - Poieni sau goluri destinate împăduririi	4.17		4.17
A.2 - Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale	3579.92		3579.92
A.2.1 - Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă	3553.31		3553.31
A.2.2 - Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reuşită parţială	24.32		24.32
A.2.4 - Poieni sau goluri destinate împăduririi	0.66		0.66
A.2.5 - Terenuri degradate destinate împăduririi	1.63		1.63
B - Terenuri afectate gospodăririi silvice			66.42
B.1 - Linii parcelare principale			5.65
B.2 - Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului			21.94
B.3 - Instalaţii de transport forestier: drumuri, căi ferate şi funiculare permanente			21.62
B.4 - Clădiri, curţi şi depozite permanente			6.69
B.5 - Pepiniere şi plantaţii semincere			1.26
B.6 - Culturi de arbuşti fructiferi, de plante medicinale şi melifere etc.			2.58
B.7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei			6.58
B.10 - Culoare pentru linii electrice de înaltă tensiune			0.10
C - Terenuri neproductive: stâncării, sărături, mlaştini, ravene etc.			39.79
D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier			288.68
D.2 - Deţinute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare, ocupaţii şi litigii			288.68
Total: A + B + C + D	8073.80		8468.69

 

Bazele de amenajare sunt:

- regim: codru, crâng în salcâmete şi arboretele de plop alb, codru convenţional pentru arboretele de plopi euramericani;

- compoziţia ţel: corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure, cu excepţia salcâmetelor – în care se va menţine salcâmul;

- tratamentul: tăieri progresive în brădeto – făgete, făgete, goruneto – făgete şi gorunete; tăieri rase în parchete mici în arborete total derivate şi într-un arboret de plop euramerican; tăieri în crâng simplu în salcâmete; tăieri de conservare în arboretele puternic şi foarte puternic afectate de ploaia îngheţată produsă în anul 2015;

- exploatabilitatea: de protecţie;

-  ciclul: 120 ani pentru U.P. I Boloteşti, 110 ani

 

Posibilitatea anuala  de produse principale este de 9384 m3 (din care 9082 m3 în S.U.P. A şi 302 m3 în S.U.P. O) iar posibilitatea de produse secundare este de 6039 m3/an.

 

În deceniul de aplicare s-au propus următoarele lucrări de îngrijire şi conducere:  

 

            - degajări: 12.23 ha/an;

            - curăţiri: 49.47 ha/an, cu 123 m3/an;

            - rărituri: 258.89 ha/an, cu 5916 m3/an;

            - tăieri de igienă: 3536.22 ha/an, cu 2775 m3/an.

 

Cu tăieri de conservare se vor parcurge anual 80.72 ha şi se vor extrage 2226 m3/an.

 

Lucrările de împădurire se vor executa pe o suprafaţă totală de 140.57 ha.

 

Tip lucrari	Tipul funcțional	Suprafață (ha) totală	Volum (m3) anual
Produse principale	III+IV	784.03	9384
Tăieri de conservare	II	807.16	2226
Secundare	II	397.50	6497
	III+IV	2808.21	5390
	Total	3205.71	6039
Tăieri  de igiena	II	2259.58	1712
	III+IV	1276.64	1063
	Total	3536.22	2775

 

Volumul total de masă lemnoasă, nerecoltat din arboretele pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă este de 7287.5 m3/an.

 

 

 

 

Unitatea de productie	Suprafață (ha)	Volum anual (m3) planificat de exploatat
U.P.I	2138.62	5432
U.P.II	1416.80	3738
U.P.III	2232.12	2918
U.P.IV	2545.58	8336

 

 

Reţeaua instalaţiilor de transport însumează o lungime de 219.5 km, din care 180.3 km drumuri publice şi 39.2 km drumuri forestiere. Accesibilitatea fondului forestier este asigurată în proporţie de 63 %.

 

Principalii indicatori ce caracterizează structura pădurilor se prezintă astfel:

 

Specificări	Specii:
	FA	GO		PI		PIN	SC		CA		BR	DR		DT		DM	Total
Compoziţia (%)	44	16		9		8	5		3		2	1		8		4	100
Clasa de producţie	3.3	3.1		3.5		3.7	4.5		3.8		2.7	3.1		3.5		3.5	3.4
Consistenţa	0.76	0.78		0.75		0.76	0.71		0.80		0.67	0.79		0.78		0.80	0.76
Vârsta medie (ani)	78	75		47		44	28		52		102	39		52		37	65
Volum mediu (m3/ha)	212	180		152		135	41		128		355	206		137		114	177
Fond lemnos (m3)	741506	234845		109037		89317	16346		32100		64293	22579		85579		36234	1431836
Creştere curentă (m3/an/ha)	5.4	4.5		5.6		5.0	2.8		5.6		6.2	9.0		4.8		5.4	5.1
Clase de vârstă: (%)
S.U.P.	I		II		III			IV		V			VI		>VII		Total
A	10		15		31			12		8			3		21		100
E	1		47		48			-		3			1		-		100
K	6		3		-			5		55			-		31		100
M	4		30		33			8		8			6		11		100
O	6		6		29			37		13			4		5		100

 

Volum anual (m3) planificat de exploatat raportat la tipul functional

Total amenajament	Tipul funcțional	Suprafață (ha)	Volum anual (m3) planificat de exploatat
	II	3464.24	4587
	III+IV	4868.88	15837
	Total	8333.12	20424

 

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

 

În urma analizei lucrărilor silvotehnice care se propun a fi realizate în cadrul amenajamentului silvic, la nivel de unitate amenajistică, prin raportare la obiectivele de conservare specifice ale ariilor naturale protejate ROSCI0208 Putna Vrancea, ROSPA0088 Munții Vrancei și Parcul Natural Putna Vrancea rezultă un impact nesemnificativ al lucrărilor silvice (impact pozitiv nesemnificativ supra habitatelor în care se întâlnesc speciile și impact rezidual pozitiv redus asupra păsărilor după aplicarea masurilor ce trebuiesc respectate la efectuarea lucrărilor silvice) asupra speciilor si habitatelor.

 

În urma analizei lucrărilor silvotehnice care se propun a fi realizate în cadrul amenajamentului silvic, la nivel de unitate amenajistică, prin raportare la obiectivele de conservare specifice ale Ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0075 – “Măgura Odobești”, și ale fiecărei specii de păsări, rezultă un impact nesemnificativ al lucrărilor silvice (impact pozitiv nesemnificativ supra habitatelor în care se întâlnesc păsările și impact rezidual pozitiv redus asupra păsărilor după aplicarea masurilor ce trebuiesc respectate la efectuarea lucrărilor silvice) asupra speciilor de păsări din ROSPA0075 – “Măgura Odobești”.

 

Aplicarea amenajamentului silvic nu va avea ca si consecința degradarea statutului de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar, deoarece în ariile ROSCI0208 Putna Vrancea, ROSPA0088 Munții Vrancei și Parcul Natural Putna Vrancea, care includ Rezervația Algheanu și Rezervația Râpa Roșie – Dealul Morii unde se regăsește U.P.  III Valea Sării nu s-au propus nici un fel de lucrări (intervenții) și deci riscul este redus la minim.

 

Aplicarea amenajamentului silvic nu va avea ca si consecința degradarea statutului de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar, deoarece în aria ROSCI0377 Raul Putna, care include Rezervația Pârâul Bozu unde se regăsește U.P.  II Chilimetea nu s-au propus nici un fel de lucrări (intervenții) și deci riscul este redus la minim.

 

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

 

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

• În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);
• În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
• Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
• Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
• Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;
• Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;
• Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;
• Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.
• Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

 

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

•          Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

•          Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

 

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare a habitatelor de interes comunitar și național:

 

• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
• forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;
• exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;
• durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;
• tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

 

Prezentarea măsurilor specifice necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar și național;

 

Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare, chiar dacă prevederile amenajamentelor silvice implică doar habitate forestiere, trebuie luate în considerare şi speciile de interes comunitar (şi nu numai) care sunt prezente în ariile naturale protejate ROSCI0208 Putna Vrancea și ROSPA0088 Munții Vrancei cu Parcul Natural Putna Vrancea, ROSCI0377 Râul Putna și ROSPA0075 Măgura  şi care utilizează pădurea analizată ca zone de cuibărire, odihnă, hrănire, etc. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a acestor specii, se propun câteva măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de către beneficiarul amenajamentului silvic propus, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar precum şi a altor specii semnalate atât în aria naturală protejată cât şi în vecinătatea acesteia.

 

• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;
• se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);
• exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului;
• în perioadele de îngheţ/dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel;
• se vor fasona coroanele arborilor separat la locul de doborâre, nu se vor scoate;
• arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu seminţiş, respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin semitârâre sau suspendare, în lipsa acesteia;
• se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, variant arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;
• se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, etc, în toate unităţile amenajistice;
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• menținerea unui procent de cca 25% a arboretelor cu vârsta de peste 85 ani;
• stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor (cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri) în care în perioada 15 martie – 15 august vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusive tăieri de conservare, igienizare etc.);
• menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţi de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

 

Corelarea masurilor stabilite cu măsurile din planurile de management aprobate

 

Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de păsări semnalate în Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0075 – “Măgura Odobești ce se suprapun cu U.P. I Bolotești, se vor avea în vedere următoarele măsuri redate în cele ce urmează pentru fiecare specie în parte:

 

Specii de ciocănitori: Dendrocopos medius - Ciocănitoare de stejar, Dendrocopos syriacus - Ciocănitoare de grădini, Picus canus – Ghionoaia sura, Dendrocopos leucotos – Ciocanitoare cu spate alb

• Se vor păstra minim 3-5 arbori/ha bătrâni cu scorburi pentru cuibărire și adăpostire în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
• Se vor păstra minim 5 arbori/hectar maturi, uscaţi sau în descompunere (lemn mort), pe picior sau la sol, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
• Lucrările nu se va efectua în perioada de cuibărit, respectiv 1 aprilie - 30 iunie;
• Nu se vor aplica tratamente chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• Nu se vor realiza curăţiri și degajări chimice;

 

Păsări comune (paseriforme): Lullula arborea - Ciocârlie de pădure, Ficedula albicollis - Muscar gulerat, Ficedula parva - Muscar mic

• Proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani - valoare țintă cel puțin 40% - la nivel de U.P. proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani este de 48%. Prin lucrările ce se vor realiza în deceniul de aplicare se va mentine acest procent poate chiar va crește;
• Se vor păstra minim 2-3 arbori/ha din categoria arborilor groși, scorburoși, parțial uscați, în funcție de particularitățile arboretului, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
•  Se vor păstra minim 5 arbori/hectar maturi, uscaţi sau în descompunere (lemn mort), pe picior sau la sol, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
• Lucrările nu se va efectua în perioada de cuibărit, perioadă prezentată pentru fiecare specie
• Nu se vor aplica tratamente chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• Nu se vor realiza curăţiri și degajări chimice;
• Menținerea subarboretului existent pe minim 10% din suprafață;

 

Păsări răpitoare: Hieraaetus pennatus - Acvilă mica, Pernis apivorus – Viespar

• Proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani - valoare țintă cel puțin 40% - la nivel de U.P. proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani este de 48%. Prin lucrările ce se vor realiza în deceniul de aplicare se va mentine acest procent poate chiar va crește;
• Se vor păstra minim 2-3 arbori/ha din categoria arborilor groși, scorburoși, parțial uscați, în funcție de particularitățile arboretului, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
• Se vor păstra minim 5 arbori/hectar maturi, uscaţi sau în descompunere (lemn mort), pe picior sau la sol, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
• Lucrările nu se va efectua în perioada de cuibărit
• Se va verifica dacă există cuiburi, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia și dacă vor fi identificate, în perimetrul cuiburilor identificate se va institui o zonă tampon cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri în care lucrarea nu se va efectua în perioada de cuibărit, perioadă prezentată pentru fiecare

 

Caprimulgus europaeus - Caprimulg, mulge – capre, lipitoare, Bonasa bonasia - ierunca

Proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani - valoare țintă cel puțin 40% - la nivel de U.P. proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani este de 48%. Prin lucrările ce se vor realiza în deceniul de aplicare se va mentine acest procent poate chiar va crește;

• Lucrările nu se va efectua în perioada de cuibărit, perioadă prezentată pentru fiecare specie
• Nu se vor aplica tratamente chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• Nu se vor realiza curăţiri și degajări chimice;
• Menținerea subarboretului existent;

 

Centralizarea măsurilor asumate în plus fața de normele tehnice de amenajarea pădurilor sunt prezentate în tabelul următor:

 

Nr. crt.	Măsura	Cantitatea (ha)	Observații
1	Păstrarea minim 3-5 arbori/ha bătrâni cu scorburi pentru cuibărire și adăpostire	2036,37	Impusă prin planul de management ROSPA0075
2	Păstrarea minim 5 arbori/hectar maturi, uscaţi sau în descompunere (lemn mort), pe picior sau la sol	2036,37	Impusă prin planul de management ROSPA0075
3	Efectuarea lucrărilor în afara perioada de cuibărit	2036,37	Impusă prin planul de management ROSPA0075
4	Nu se vor realiza curăţiri și degajări chimice	242.31	Impusă prin planul de management ROSPA0075
5	Nu se vor aplica tratamente chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.	2036,37	Impusă prin planul de management ROSPA0075
6	Proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani - valoare țintă cel puțin 40%	264.78	Impusă prin planul de management ROSPA0075
7	Menținerea şi dezvoltarea unui peisaj de tip mozaic	306.37	Impusă prin planul de management ROSPA0075
8	Menținerea subarboretului existent pe minim 10% din suprafață	1600.46	Impusă prin planul de management ROSPA0075
9	Verificarea existenței de cuiburi, și dacă vor fi identificate, în perimetrul cuiburilor identificate se va institui o zonă tampon cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri în care lucrările nu se vor efectua în perioada de cuibărit	2036,37	Impusă prin planul de management ROSPA0075
10	Asigurarea stabilității pădurilor ripariene prin neintervenția în imediata vecinătate a cursului de apă	136.47	Impusă prin planul de management ROSPA0075

 

 

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

 

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare nr. 35/29.01.2020. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

 

Monitorizarea implementării planului:

 

Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare  prezentate in tabelele 125, 126 din Studiul de Evaluare Adecvata . Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Rapoartele de monitorizare anuala trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 si din ariile protejate de interes national si se vor transmite anual catre APM Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea si publica pe pagina de internet a acesteia.

 

Autoritatea competenta pentru protecția mediului a asigurat si garantat accesul liber la informație a publicului si participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare si avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu , a studiului de evaluare adecvata si organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibila publicului pe toata durata derularii procedurii: la sediul APM Vrancea/ INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ „MARIN DRACEA” – BAZA EXPERIMENTALĂ VIDRA, pe site-ul APM Vrancea.

 

Informarea şi participarea publicului:

Anunţurile privind	Depunerea notificării	Decizia etapei de încadrare	Organizarea ședinței de dezbatere publică
Publicate în ediţiile ziarului	„ Ziarul de Vrancea ” din data de 23.06.2020 şi 26.06.2020	Ziarul „Ziarul de vrancea ” din data de 30.09.2020	Ziarul „Ziarul de Vrancea ” din data de 02.11.2021 si 05.11.2021
Afișate pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea	28.09.2020	28.09.2020	02.11.2021

 

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

 

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvata si a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia depusa in vederea obtinerii avizului de mediu si face parte integranta din acesta.

- a fost emis avizul nr. 26/25.10.2021 de catre A.N.A.N.P. – Serviciul Teritorial Vrancea.

A fost emis avizul nr. 2/07.02.2022 emis de catre Administratia Parcului Natural Putna-Vrancea .

 

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz.

 

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanta minimă de 1,5 m fata de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne si frunze rezultate si a rumegusului nu se va face în zone cu potential de formare de torenti, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întretinere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanti si lubrifianti;
• este interzisă alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata executiei lucrarilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea creşterii performantelor; se interzice functionarea motoarelor in gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluantilor in atmosfera;
• la sfarşitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• efectuarea la timp a reviziilor si reparatiilor a motoare termice din dotarea utilajelor si a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfasurării lor pe suprafete restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje si mijloace auto de transport adecvat fiecărei activitati si evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea functionării în gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor auto.

 

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua masuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compozitie de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanti);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stancos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distante cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de latime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol si implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanti si/sau lubrifianti de la utilajele si/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spatiile pentru colectarea si stocarea temporară a deseurilor vor fi realizate în system impermeabil.

 

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.