APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

Nr.  11198 / 03.11.2022 

         Ca urmare a cererii adresate de COMUNA PUFEŞTI şi persoanele fizice: Barău Maria, Dumitrescu Teodor, Ionescu Mihail, Ionescu Ionela-Mihaela,  Ionescu Mircea, Ionescu Emil, judeţul Vrancea, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 1824 / 14.02.2022  și a completărilor ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr.1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 03.11.2022 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

• pentru „Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparţinând comunei Pufeşti şi proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Barău Maria, Dumitrescu Teodor, Ionescu Mihail, Ionescu Ionela-Mihaela,  Ionescu Mircea, Ionescu Emil, cuprinşi în U.P. I ZAMFIRESCU”, amplasament -  raza U.A.T. Chiojdeni, Dumitreşti şi Pufeşti,  judetul Vrancea,  se va emite avizul de mediu.

         Principalele obiective urmărite la elaborarea amenajamentului fondului forestier al U.P. I ZAMFIRESCU au fost:

Ecologice - protejarea şi conservarea mediului:

• Protecţia apelor
• Protectia terenurilor contra eroziunii
• Protecţia contra factorilor climatici dăunători
• Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii
• Echilibrul hidrologic

Asigurarea stării favorabile de conservare a habitatelor și a speciilor de importanță comunitară din cadrul Sitului Natura 2000 - ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0141 Subcarpații Vrancei.

Ocrotirea vânatului

• Menţinerea nealterată a peisajului şi a climatului zonei.

Sociale - realizarea cadrului natural:

•  Recreere, destindere
•  Valorificarea forței de muncă locală

Economice  - optimizarea producției pădurilor:

• Producția de masă lemnoasă de calitate ridicată, valorificabilă industrial
• Satisfacerea nevoilor de lemn pentru construcţii rurale, lemn de foc și alte utilizări;
• Valorificarea  tuturor  resurselor  nelemnoase  disponibile  (vânat,  fructe  de  pădure,  ciuperci,  plante medicinale etc.).

Suprafaţa totală a fondului forestier proprietate privată aparţinând COMUNEI  PUFEŞTI şi persoanelor fizice: Barău Maria, Dumitrescu Teodor, Ionescu Mihail, Ionescu Ionela-Mihaela,  Ionescu Mircea, Ionescu Emil, organizat în U.P. I ZAMFIRESCU  (U.A.T. :  Chiojdeni, Dumitreşti şi Pufeşti - judeţul Vrancea), care face obiectul amenajării este de 213,70 ha -  "Amenajamentul silvic al unităţii de protecţie şi producţie (U.P.): I Zamfirescu" – proprietate publică aparținând comunei Pufești și proprietate privată aparținând persoanelor fizice Barău Maria, Dumitrescu Teodor, Ionescu Mihail, Ionescu Ionela-Mihaela, Ionescu Mircea, Ionescu Emil, administrată prin Ocolul Silvic Privat Chiojdeni, cu sediul în localitatea Chiojdeni, jud. Vrancea (166,08 ha) și Ocolul Silvic Panciu-Valea Caregnei, cu sediul în localitatea Panciu, str. Titu Maiorescu, nr. 43,  jud. Vrancea (47,0 ha).

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

Teritoriul fondului forestier proprietate privată organizat în U.P. I ZAMFIRESCU  care va face obiectul amenajamentului este situat în Sit Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0141 Subcarpații Vrancei.

Suprafaţa luată în studiu se suprapune parțial cu siturile Natura 2000 ROSCI0162 - Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior (22,1% din suprafața planului) și ROSPA0141 Subcarpații Vrancei (42,2% din suprafaţa planului).

Toate ariile protejate suprapuse suprafetelor de fond forestier care fac obiectul acestui plan de amenajare silvica sunt administrate in baza unor planuri de management aprobate prin Ordin al Ministrului Mediului, dupa acum urmează:

•        Aria de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior si Situl de Importanta Comunitara  ROSCI0162 - Lunca Siretului Inferior - Ordinul nr. 949/2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi al ariilor naturale protejate cu care se suprapune publicat in Monitorul Oficial al României I nr. 651 din 25 august 2016

•        Aria naturală protejată ROSPA0141 - Subcarpaţii Vrancei -Plan de management al sitului Natura 2000 ROSPA0141 Subcarpații Vrancei din 19.05.2016, aprobat prin Ordinul MMAP nr. 946/2016;

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate.

I.       Lucrări de îngrijire și conducere

II.      Lucrări de conservare

III.     Tratamente silvice

IV. Lucrări de ajutorarea regenerarilor naturale și de împădurire

-        Degajarile - in cazuri speciale, dacă s-a întârziat cu executarea degajărilor, se poate recurge la intervenţii şi la începutul fazei de nuieliş, caz în care sunt denumite degajări întârziate (u.a. 10 B, 11 B, 11 F, 12 B).

-        Răriturile sunt lucrări executate repetat în fazele de păriş, codrişor şi codru mijlociu şi care se preocupă de îngrijirea individuală a arborilor, în scopul de a contribui cât mai activ la ridicarea valorii productive şi protectoare a pădurii cultivate (u.a. 10 A, 12 A).

-        Taieri de igienă, aceste lucrări urmăresc asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, obiectiv care se poate realiza prin extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare, căzuţi, rupţi sau doborâţi de vânt sau zăpadă, puternic atacaţi de insecte, precum şi a arborilor-cursă şi de control folosiţi în lucrările de protecţie a pădurilor, fără ca prin aceste lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor (u.a.-urile 11 A, 11 C, 11 D, 11 E, 12 C).

-        Lucrările de conservare constau dintr-un ansamblu de intervenţii necesare a se aplica în arborete de vârste înaintate, exceptate de la aplicarea tratamentelor, în scopul menţinerii sau îmbunătăţirii stării lor sanitare, al asigurării permanenţei pădurii şi îmbunătăţirii continue a exercitării de către arboretele respective a funcţiilor de protecţie ce li se atribuie (u.a. 24 A, 24 B, 24 C).

-        Tăieri progresive cu o singură intervenție în deceniu se vor executa în următoarele subparcele: - tăieri progresive de racordare: u.a. 11 B, 12 B.

-        Tăieri progresive cu două intervenții în deceniu se vor executa în următoarele subparcele:- tăieri progresive de punere în lumină şi racordare: u.a. 10 B, 11 F.

Suprafeţele şi volumele de extras prin lucrările silvice

Concluzii

• Indicele de recoltate pentru produse secundare este de 1,3 mc/an/ha
• Indicele de recoltate pentru tăieri de igienă este de 0,18 mc/an/ha
• Volumul mediu recoltat fiind 18,0 mc/ha.

Evidenţa habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

Analiza prezentei habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția acestora s-a realizat plecând de la Formularele standard si Planurile de management aprobate prin acte normative in vigoare. Habitatele si speciile prezente in zona de implementare a amenajamentului silvic sunt cele prevăzute in următoarele acte normative:

• Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr 946 din2016-05-19 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei publicat in Monitorul Oficial al României nr 525 din 2016-07-13
• Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 949/2016 privind aprobarea Planului de management și a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și al ariilor naturale protejate cu care se suprapune, publicat în M.Of. al României, in vigoare de la 25 august 2016.

Habitate N2000 prezente pe suprafața Amenajamentului Silvic

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor a fost stabilita prin planurile de management mai sus amintite pe baza studiilor realizate in vederea analizei datelor disponibile. Analiza impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar a fost realizata pe baza acestor informatii oficiale si au fost coroborate cu date colectate din teren sau coroborate cu descrierile parcelare realizate in cadrul amenajarii padurilor.

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

• regimul codru;
• compozitia tel : corespunzatoare tipului natural fundamental de padure pentru arboretele
• exploatabile si compozitia tel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;
• exploatabilitatea: de protectie exprimata prin varsta exploatabilitafii de protecfie pentru
• arboretele din grupa I-a functionala care vor fi luate in considerare la reglementarea procesului de productie lemnoasa incadrate in S.U.P. A si tehnica exprimata prin varsta exploatabilitatii tehnice pentru arboretele din grupa a II-a functionala;
• tratamente : crang, progresive.
• ciclul: 110 ani.

Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire;

În concordanţă cu obiectivele social-economice fixate, condiţiile staţionale existente, ţelurile de gospodărire adoptate şi structura reală a arboretelor și prevederile O.M. 766/2018, fondul forestier a fost încadrat, la actuala amenajare, în grupa I funcțională, în următoarele categorii funcţionale:

• 1.2A – Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (TII) – 16,13 ha;
• 1.2L – Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2A (TIV) – 58,9 ha;
• 1.5I – Arboretele destinate protecției unor specii ocrotite din fauna (TII) – 42,6 ha;
• 1.5Q – Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor (din rețeaua ecologică Natura 2000 - SCI) (TIV) – 42,6 ha (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior – parcela 24);
• 1.5R – Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 - SPA) (TIV) – 42,6 ha (ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior – parcela 24) și 90,0 ha (ROSPA0141 Subcarpații Vrancei – parcelele 10, 11, 12).

Pentru reglementarea procesului de producţie şi protecţie silvică, corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate şi funcţiilor atribuite, s-au constituit următoarele subunităţi de gospodărire:

• SUP „A” – codru regulat, cu o suprafaţă de 148,9 ha, în care s-au inclus arboretele din tipul funcţional IV, categoriile funcţionale 1.2L, I.5Q și 1.5R;
• SUP „M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită, în care care s-au inclus arboretele din tipul funcțional II, pe suprafata de 58,73 ha, categoriile funcţionale I.2A, 1.5I.

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

În urma analizei lucrărilor silvotehnice care se propun a fi realizate în cadrul amenajamentului silvic, la nivel de unitate amenajistică, prin raportare la obiectivele de conservare specifice ale Ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei” și ale fiecărei specii de păsări, rezultă un impact nesemnificativ al lucrărilor silvice (impact pozitiv nesemnificativ supra habitatelor în care se întâlnesc pasările și impact rezidual pozitiv redus asupra păsărilor după aplicarea masurilor ce trebuiesc respectate la efectuarea lucrărilor silvice) asupra speciilor de păsări din ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei” .

În urma analizei lucrărilor silvotehnice care se propun a fi realizate în cadrul amenajamentului silvic, la nivel de unitate amenajistică, prin raportare la obiectivele de conservare specifice siturilor ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior , rezultă un impact nesemnificativ al lucrărilor silvice (impact nesemnificativ supra habitatelor și impact rezidual redus asupra unor specii de fauna după aplicarea masurilor ce trebuiesc respectate la efectuarea lucrărilor silvice) din  ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

• În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);
• În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
• Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
• Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
• Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;
• Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;
• Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;
• Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.
• Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

• Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;
• Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național;

Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor de interes comunitar

• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
• forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;
• exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;
• durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;
• tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

Masuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de interes comunitar

Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare, chiar dacă prevederile amenajamentelor silvice implică doar habitate forestiere, trebuie luate în considerare şi speciile de interes comunitar (şi nu numai) care sunt prezente în ariile naturale protejate suprapuse amenajamentului silvic al OS Focșani şi care utilizează pădurea analizată ca zone de cuibărire, reproducere, odihnă, hrănire, etc. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a acestor specii, se propun măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de către titularul amenajamentului silvic propus, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar precum şi a altor specii semnalate atât în aria naturală protejată cât şi în vecinătatea acesteia.

• respectarea Planului de management al ariilor naturale protejate și respectarea lucrărilor prevăzute în amenajament;

• In toata suprafata ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior sunt interzise intervențiile asupra vegetației forestiere ripariene în lungul malurilor apelor de suprafață în sit pe o distanta de 30 metri de la mal, excepție făcând lucrările de prevenire a unor dezastre naturale sau cele de diminuare a fenomenelor de eroziune a malurilor.
• în perimetrul cuiburilor identificate se va institui o zonă tampon cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 - 300 de metri în care în perioada 15 Martie – 15 August vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusiv tăieri de conservare, igienizare etc.).
• menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţilor de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea si Serviciul Teritorial Judetean al ANANP;
• menținerea, cu ocazia lucrărilor de îngrijire, a speciilor secundare cum ar fi sorbul, Sorbus sp., cireșul, Padus avium;
• menținerea a minim 10 m3/ha lemn mort (arbori morți existenți pe picior și pe sol) in toate parcelele de padure parcurse cu taieri. Pentru in zonele in care exista habitate forestiere de interes comunitar se va asigura atingerea valorii țintă, prin păstrarea a minim 3 arbori cu diametrul ≥20cm la sol și cel puțin 4 arbori morți – iescari pe picior;
• interzicerea tăierilor de produse accidentale și igienă în perioada 15 martie - 15 august în pădurile  cu element de arboret de peste 80 de ani – pentru protecția cuiburilor neidentificate ale răpitoarelor mari. În cazul unor calamitati exploatarea de produse accidentale se analizează în funcție de rapoartele de protecția pădurii și se reglementează împreună cu administratorul ariei protejate;
• asigurarea protecției cuiburilor de păsări răpitoare mari cunoscute, prin interzicerea tăierii arborilor cu cuiburi existente, restricționarea tăierilor pe o rază de 150 m și reglementarea tăierilor pe o rază de 300 m în perioada de cuibarit si crestere a puilor;
• pentru îmbunătățirea condițiilor de habitat ale speciilor Lucanus cervus și Cerambyx cerdo se interzice exploatarea arborilor cu vârste mai mari de 250 ani si a celor care prezinta deja semne de colonizare de catre aceste specii;
• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;
• arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, variant arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;
• se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

Repartiţia arboretelor pe clase de vârstă situate în ariile naturale protejate din cadrul amenajamentului silvic.

Amenajamentul silvic îşi propune conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor protejate. În cadrul unităţilor de gospodărire se va urmări  realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, minim cu pondere normală a arboretelor din ultimele clase, întrucât, fiecare clasă de vârstă este însoţită de un anume nivel al biodiversităţii.

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

• În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);
• În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
• Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
• Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
• Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;
• Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;
• Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;
• Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.
• Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

•        Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

•        Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului).

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare a habitatelor si speciilor de interes comunitar și național:

Se vor respecta toate măsurile stabilite de evaluator in cadrul capitolului D.5. Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii precum si următoarele măsuri generale:

Măsuri de reducere a impactului asupra habitatelor de interes comunitar

• sunt interzise orice fel de lucrări in suprafetele aflate in interiorul zonelor de protectie integrală de pe raza ariilor protejate;
• sunt interzise orice alte lucrări silvice in afara celor prevăzute in planul de amenajare analizat;
• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării naturale;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
• forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;
• exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;
• durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;
• tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de interes comunitar, inclusiv a păsărilor

• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;
• se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);
• exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului;
• în perioadele de îngheţ/dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel;
• se vor fasona coroanele arborilor separat la locul de doborâre, nu se vor scoate;
• arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu seminţiş, respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin semitârâre sau suspendare, în lipsa acesteia;
• se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, variant arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;
• se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;
• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării malurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi pe picior, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea si Administratia Parcului Natural Putna-Vrancea;
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• menținerea unui procent de cca 25% a arboretelor cu vârsta de peste 85 ani;
• stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor (cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri) în care în perioada 15 martie – 15 august vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusive tăieri de conservare, igienizare etc.);
• menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţi de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare nr. 35/29.01.2020. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

Monitorizarea implementării planului:

Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare  prezentate în Raportul de mediu. Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Rapoartele de monitorizare anuală trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 si din ariile protejate de interes national si se vor transmite anual către A.P.M. Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea si publica pe pagina de internet a acesteia.

Autoritatea competentă pentru protecția mediului a asigurat şi garantat accesul liber la informație a publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare şi avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presă : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu, a studiului de evaluare adecvată şi organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibilă publicului pe toată durata derulării procedurii: la sediul A.P.M. Vrancea/ Primariei Pufeşti, pe site-ul A.P.M. Vrancea.

Informarea şi participarea publicului:

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvată si a Raportului de mediu reiese faptul că prin implementarea planului si implementarea măsurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectată semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respectă conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoţeste documentaţia depusă in vederea obţinerii avizului de mediu si face parte integrantă din acesta.

A fost emis avizul nr. 26 / 29.09.2022 către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate – Serviciul Teritorial Vrancea.

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurile necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanța minimă de 1,5 m fata de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne si frunze rezultate si a rumegusului nu se va face în zone cu potential de formare de torenți, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanți si lubrifianți;
• este interzisă alimentarea cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata executiei lucrarilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea creşterii performantelor; se interzice funcționarea motoarelor in gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluanților in atmosfera;
• la sfarşitul unei saptamani de lucru, se va efectua curațenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• efectuarea la timp a reviziilor si reparațiilor a motoare termice din dotarea utilajelor si a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfasurării lor pe suprafețe restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje si mijloace auto de transport adecvat fiecărei activitați si evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea functionării în gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor auto.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua masuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compozitie de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanți);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stancos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distanțe cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de lațime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol si implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanți si/sau lubrifianți de la utilajele si/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spațiile pentru colectarea si stocarea temporară a deseurilor vor fi realizate în sistem impermeabil.

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.