APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

 

Nr. 12597 / 11.01.2023

 

         Ca urmare a cererii adresate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva Direcția Silvică Vrancea OCOLUL SILVIC SOVEJA, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 646 din 19.01.2022 și a completărilor ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr.1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 05.01.2023 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

pentru  „Amenajament silvic organizat în UP I Cîmpuri, UP II Soveja și UP III Tișița”, amplasat în UAT Tulnici, Soveja, Cîmpuri și Răcoasa, se va emite avizul de mediu.

 

         Principalele obiective urmărite la elaborarea amenajamentului silvic UP I Cîmpuri, UP II Soveja și UP III Tișița au fost:

• ocrotirea integrală a naturii, în cuprinsul Rezervaţiei Naturale „Tişiţa"; protecţia izvoarelor de apă;
• protecţia terenurilor şi solurilor împotriva alunecărilor şi a eroziunii; protecţia drumurilor în zonele cu relief accidentat şi cu pericol de alunecare; ameliorarea terenurilor degradate;
• diminuarea ori prevenirea fenomenului de înmlăştinare permanentă; asigurarea unui cadru peisaj er plăcut în jurul obiectivelor turistice; protecţia obiectivelor militare;
• producerea de seminţe şi conservarea genofondului forestier;
• conservarea genofondului şi ecofondului forestier şi a altor ecosisteme cu elemente

naturale de valoare deosebită, din siturile reţelei „Natura 2000";

• producerea de masă lemnoasă de calitate şi în cantitate cât mai mare pentru cherestea,

construcţii, foc etc. concomitent cu asigurarea funcţiilor de protecţie atribuite pădurii;

• valorificarea superioară a produselor nelemnoase (accesorii) ale pădurii, concomitent cu conservarea durabilă a biodiversităţii;

                                                  

Perimetrul planului analizat se suprapune din punct de vedere administrativ-teritorial cu UAT Tulnici, Paulesti, Soveja, Câmpuri, Vizantea-Livezi, Negrilesti, Racoasa - judeţul Vrancea.

 

Amenajamentul Ocolului Silvic Soveja a fost realizat pentru o suprafață de fond forestier de 7715,46 ha aflată în proprietatea publică a Ocolului Silvic Soveja .

Suprafața Ocolului Silvic este împărțită în 3 unități de producție:

•        U.P. I Câmpuri – 1764,07 ha;

•        U.P. II Soveja – 4652,96 ha;

•        U.P. III Tișița – 1298,43 ha;

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

 

Suprafaţa luată în studiu se suprapune cu ariile protejate:

• Situl Natura 2000 ROSCI0208 – Putna –Vrancea,
• Parcul Natural Putna-Vrancea,
• Aria de Protecție Avifaunistică - ROSPA0088 – Munții Vrancei,
• Rezervatia Naturala Cheile Tisitei,
• Situl Natura 2000 ROSCI0395 – Soveja

 

Situl de Interes Comunitar ROSCI 0395 – Soveja este administrat de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate pe baza Planului de management și a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0395 Soveja aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 1204/2016 privind aprobarea Planului de management si a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0395 Soveja la care s-a adaugat ca Anexă Decizia ANANP nr 194/21.05.2021 privind Normele metodologice privind implementarea obiectivelor de conservare pentru aria ROSCI0395 Soveja.

 

Parcul Natural Putna-Vrancea, împreuna cu siturile Natura 2000 ROSCI0208 Parcul Natural Putna-Vrancea și ROSPA0088 Munţii Vrancei și Rezervația Naturală Cheile Tișiței sunt administrate de RNP-ROMSILVA RA -Administrația Parcului Natural Putna-Vrancea în baza Ordinului Ministrului Mediului nr. 654/2021 privind aprobarea Planului de management și a Regulamentului Parcului Natural Putna Vrancea și al siturilor ROSCI0208 Putna Vrancea și ROSPA0088 Munții Vrancei si a Deciziei ANANP nr 668 din 08.12.2021 de aprobare a Normelor metodologice privind implementarea obiectivelor de conservare pentru aria ROSCI0208 Putna-Vrancea.

 

Se precizeaza in studiu ca o suprafață de 1214,74 ha din UP III Tișița este incadrată în categoria funcțională 1.5.C – arborete cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (T I), fiind suprapusă  Rezervației Naturale Cheile Tișiței din interiorul Parcului Natural Putna-Vrancea. Acestă această suprafață face parte tot odată și din zona de protecție integrală. Fondul forestier cuprins în cadrul U.P.II Soveja şi o parte din U.P.I Câmpuri se suprapune Sitului de Interes Comunitar ROSCI 0395 – Soveja.

 

Suprafețele cu pădure din amenajamentul propus spre avizare care sunt incluse în ariile protejate identificate

UP	Cod ANP	ANP	Tip	Suprafaţă ocupată [Ha]	% din UP
U. P. I CÂMPURI	ROSCI0395	Soveja	Sit de importanță comunitară	1.377,25	13,08
U. P. II SOVEJA	ROSCI0395	Soveja	Sit de importanță comunitară	3.185,55	39,12
U. P. III TIŞIŢA	ROSCI0208	Putna - Vrancea	Sit de importanță comunitară	1.298,43	100,00
U. P. III TIŞIŢA	ROSPA0088	Munții Vrancei	Arie de protecție specială avifaunistică	1.298,43	100,00
U. P. III TIŞIŢA	RONPA0932	Parcul Natural Putna - Vrancea	Parc natural	1.298,43	100,00
U. P. III TIŞIŢA	RONPA0843	Tișița	Rezervație naturală	1214,74	9

 

 

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

Fondul forestier este organizat în 5 subunități de gospodărire, astfel:

-        S.U.P. ”A” – codru regulat, sortimente obișnuite (U.P. I și II) – 4366,35 ha;

-        S.U.P. ”E” – rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii (U.P. III) – 1214,74 ha;

-        S.U.P. ”K” – rezervații de semințe (U.P. I și II) – 44,03 ha;

-        S.U.P. ”M” –păduri supuse regimului de conservare deosebită (U.P. I și II) – 1533,65 ha;

-        S.U.P. ”O” – suprafețe de fond forestier validate ce urmează a fi puse în posesie (U.P. I și II) – 318,12 ha.

 

Bazele de amenajare stabilite sunt următoarele:

-        Regimul: - codru pentru majoritatea formațiunilor forestiere din zonă.

-        Compoziția–țel: - corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele exploatabile și compoziția-țel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;

-        Exploatabilitatea: - de protecție pentru arboretele în care se organizează recoltarea de produse principale, încadrate în grupa I funcțională;

-        Tratamente: tăieri progresive în majoritatea formațiunilor forestiere și tăieri rase în molidișuri și în arboretele artificiale destructurate de factori destabilizatori, cu caracter de refacere sau substituire.

-        Ciclul : - 120 ani pentru S.U.P. „A”, la unitățile de producție I și II;

-        120 ani pentru S.U.P. „O”, la unitățile de producție I și II.

 

Condiţiile naturale din unitate şi cerinţele social-economice impun ca arboretele să fie conduse către structuri diversificate, relativ echiene şi relativ pluriene, cât mai apropiate de cele naturale, capabile să îndeplinească funcţii multiple de protecţie şi producţie.

•        În arboretele încadrate în tipul I funcţional (S.U.P.,,E’’) supuse ocrotirii genofondului şi ecofondului forestier nu se vor executa lucrări silvice. In S.U.P. „E” au fost incluse arboretele încadrate în grupa I, subgrupa şi categoria 5C. În aceste arborete este interzisă exploatarea arborilor indiferent de starea lor (viguroşi, rupţi, uscaţi, doborâţi, etc.), culegerea fructelor şi respectiv a ciupercilor de pădure. Aceste arborete sunt incluse în rezervaţia Cheile Tisitei, destinate conservării genofondului şi ecofondului forestier, din Parcul Natural Putna-Vrancea.

•        În arboretele încadrate în tipul II funcţional (S.U.P.,,M’’) supuse regimului de conservare deosebită se vor executa tăieri de igienă, lucrări de ingrijire şi lucrări speciale de conservare.

•        În arboretele încadrate în tipul III funcţional (S.U.P.,,A’’ – codru regulat), în concordanţă cu ţelul de gospodărire şi formaţia forestieră cele mai adecvate tratamente sunt tăieri progresive în amestecurile de fag cu răşinoase si tăieri rase în benzi alăturate în molidişuri.

 

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

 

 

Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale se realizează prin stabilirea posibilităţii şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură. Stabilirea posibilităţii de produse principale s-a făcut atât prin intermediul, vârstelor, volumelor cât şi prin intermediul suprafeţelor, aplicându-se procedee specifice metodei creşterii indicatoare şi celei a claselor de vârstă.

 

a) Posibilitatea de produse principale este de 11757 m3/an, din care 10643 m3/an pentru SU.P. ”A” și 1114 m3/an pentru SU.P. ”O”. În deceniul actual prin tăieri de conservare se vor extrage 1907 m3/an.

 

b) Posibilitatea de produse secundare este de 11199 m3/an, care se va recolta prin executarea următoarelor lucrări:

• curățiri pe 80,83 ha/an cu un volum de 715 m3/an;
• rărituri pe 370,40 ha/an cu un volum de 10484m3/an;

• tăieri de igienă un volum de 1182 m3 de pe 1459,17 ha.
• degajări 18,21 ha/an.

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

 

Concluziile evaluării impactului implementării amenajamentului silvic asupra capitalului natural de interes conservativ din cadrul siturilor Natura 2000 ROSCI0208 Putna-Vrancea/ ROSCI 0935 Soveja și ROSPA 0088 Muntii Vrancei indică în mod cert faptul că niciun tip de habitat de interes comunitar și nici o specie de interes conservativ nu va fi afectată în mod semnificativ, nici în mod direct, nici în mod indirect. Aplicarea măsurilor de management conservativ propuse în studiu de evaluare adecvată în cadrul secțiunii Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pe întreaga perioadă de valabilitate a amenajamentului garantează menținerea stării actuale de conservare a capitalului natural de interes comunitar.

 

•        Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar: 0%.

 

•        Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente): 0%

 

•        Durata sau persistenţa fragmentării: Pe termen scurt, soluțiile tehnice alese contribuie la modificarea microclimatului local, respectiv la modificarea condițiilor de biotop ce survin din modificările aduse structurilor orizontale şi verticale (retenţie diferită a apei pluviale, regim de lumină diferențiat, circulația diferită a aerului). Aceste modificări au loc de obicei şi în natură, prin prăbușirea arborilor foarte bătrâni, apariția iescarilor, atacuri ale dăunătorilor fitofagi, doborâturi de vânt etc. Intervențiile ce vor fi efectuate în vederea executării soluțiilor silvotehnice alese vor genera perturbări de o intensitate redusă, nesemnificativă, la adresa speciilor de interes comunitar evaluate ca fiind prezente sau potențial prezente în zona fondului forestier analizat. Durata perturbărilor potențiale asupra speciilor de interes conservativ va fi redusă.

 

•        Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă): Implementarea prevederilor amenajamentului silvic nu conduce la schimbări în densitatea populațiilor speciilor de interes comunitar din cadrul siturilor Natura 2000 ROSCI0208 Putna-Vrancea/ ROSCI 0935 Soveja și ROSPA 0088 Muntii Vrancei identificate ca prezente sau potențial prezente în perimetrul fondului forestier amenajat

 

•        Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului: Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului planului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar din cadrul siturilor Natura 2000 ROSCI0208 Putna-Vrancea/ ROSCI 0935 Soveja și ROSPA 0088 Muntii Vrancei.

 

În acest sens se considera si se asuma de către evaluatori si titular al planului că în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar identificate ca prezente sau potențial prezente în perimetrul fondului forestier amenajat, impactul rezidual va fi redus și nesemnificativ.

 

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

 

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

•        În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);

•        În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);

•        Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;

•        Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);

•        Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;

•        Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;

•        Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;

•        Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.

•        Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

 

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

•        Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

•        Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

 

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național;

 

Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor de interes comunitar

 

•        sunt interzise orice fel de lucrări in suprafețele aflate in interiorul zonelor de protecție integrala de pe raza ariilor protejate;

•        sunt interzise orice alte lucrari silvice in afara celor prevazute in planul de amenajare analizat;

•        compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;

•        arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;

•        reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;

•        valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;

•        conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);

•        executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;

•        evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;

•        folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;

•        respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;

•        eliminarea tăierilor în delict;

•        evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;

•        evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie

•        forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;

•        se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;

•        în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;

•        o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;

•        conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;

•        menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;

•        exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;

•        durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;

•        tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;

•        doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

 

Măsuri pentru reducerea impactului asupra habitatelor în vederea atingerii obiectivelor emise de ANANP

– se vor lăsa pe amplasament cel puțin 20 mc/ha lemn mort la sol sau pe picior;

 - se vor lăsa pe amplasament cel puțin 5 arbori/ha ca arbori de biodiversitate din clasa de vârstă peste 80 de ani;

 

Masuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de interes comunitar, inclusiv a pasărilor

 

•        menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;

•        la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;

•        se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);

•        exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului;

•        în perioadele de îngheţ/dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel;

•        se vor fasona coroanele arborilor separat la locul de doborâre, nu se vor scoate;

•        arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;

•        arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;

•        doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;

•        la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu seminţiş, respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin semitârâre sau suspendare, în lipsa acesteia;

•        se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, variant arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;

•        se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;

•        în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze  Administratia Parcului Natural Putna_Vrancea, ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;

•        menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării malurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;

•        păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;

•        păstrarea a minim 5 arbori maturi pe picior, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru lilieci, ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea, ANANP si Administratia Parcului Natural Putna-Vrancea;

•        adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;

•        este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

•        interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

•        este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

•        este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

•        este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

•        sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

•        sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

•        menținerea unui procent de cca 25% a arboretelor cu vârsta de peste 85 ani;

•        stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor (cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri) în care în perioada 15 martie – 15 august vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusive tăieri de conservare, igienizare etc.);

•        menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţi de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;

•        interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);

•        interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

 

În vederea menținerii sau îmbunătățirii, după caz a stării de conservare a speciilor de insecte de interes comunitar, se impune respectarea următoarelor măsuri de management conservativ:

• se vor respecta cu strictețe normele tehnice de exploatare și transport a masei lemnoase.
• în arboretele de foioase și de amestec se vor menține 3-5 iescari/ha.
• în arboretele de foioase și de amestec se vor menține minim 3-5 arbori doborâți și aflați în contact cu solul la ha.
• la tăierile definitive în habitatele de păduri de foioase și de amestec se vor menține pe picior 5-7 arbori maturi, cu o vârstă de minim 80 ani și parțial debilitați/ha.
• Pentru specia Carabus variolosus se va asigura mentinerea vegetatiei ripariane arborescenta de putin 5 m latime pe ambele maluri ale tuturor cursurilor de apa

În vederea menținerii stării de conservare a speciei de interes comunitar  Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx, se impune respectarea următoarelor măsuri de management conservativ:

• delimitarea unei zone de protecţie specială de 200 m în jurul bârloagelor sau zonele cu vizuini folosite în care să fie interzisă exploatarea pădurii în perioadele de iernare (pentru urs) si in perioada de fatare/crestere a puilor ( pentru lup si ras).
• la proiectarea infrastructurii de transport se va avea în vedere păstrarea unei distanțe minime de 750 m față de zonele de protecţie a bârloagelor/vizuinilor.

În vederea menținerii stării de conservare a speciilor de amfibieni si reptile de interes comunitar se impune respectarea următoarelor măsuri de management conservativ:

• activitățile de exploatare forestieră – tăiere, scos-apropiat, transport și depozitare a masei lemnoase, se vor desfășura astfel încât să fie evitate orice formă de degradare a habitatelor acvatice ale speciilor de amfibieni. Habitatele acvatice caracteristice speciilor de amfibieni vor fi menționate în procesele verbale de predare-primire a parchetelor de exploatare a masei lemnoase.
• se interzice desecarea sau drenarea habitatelor acvatice specifice.
• se vor interzice orice activități de deversare a substanțelor poluante sau depozitare a deșeurilor de orice natură în habitatele acvatice sau în apropierea acestora.
• se interzice folosirea ierbicidelor, pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau substanțelor de protecție a plantelor în zonele în care au fost identificate speciile de interes conservativ.

În vederea menținerii stării de conservare a speciilor de interes comunitar dependente de cursurile de apă, respectiv Lutra lutra, Cottus gobio se impune respectarea următoarelor măsuri de management conservativ:

• este interzisă sub orice formă deversarea de substanțe poluante și depozitarea deșeurilor de orice natură în albia minoră a cursurilor de apă sau în apropierea acestora.
• se interzice depozitarea și/sau abandonarea materialului lemnos provenit din lucrările de exploatare forestieră în albia cursurilor de apă.
• se vor respecta cu strictețe normele tehnice de exploatare, depozitare și transport a masei lemnoase.
• se interzice accesul cu vehicule motorizate în albia pâraielor.
• se interzice extragerea de resurse minerale din albia minoră a cursurilor de apă din aria naturală protejată.

În mod specific in arboretele din parcelele 89-95 și 62-64 în care există locuri de rotit pentru cocoșul de munte (Tetrao urogallus), se va evita executarea lucrărilor silvice în perioada de rotit. Pentru respectarea acestei măsuri proprietarul fondului forestier va informa Administrația Parcului Natural Putna Vrancea si Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate asupra demarării activităților de exploatare în aceste parcele și va respecta eventuale restricții temporare de exploatare propuse pentru perioada de rotit.

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare nr. 76/29.04.2022. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

 

Monitorizarea implementării planului:

Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare  prezentate in Raportul de mediu. Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Rapoartele de monitorizare anuala trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 si din ariile protejate de interes national si se vor transmite anual catre APM Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea si publica pe pagina de internet a acesteia.

 

Autoritatea competenta pentru protecția mediului a asigurat si garantat accesul liber la informație a publicului si participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare si avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu , a studiului de evaluare adecvata si organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibila publicului pe toata durata derularii procedurii: la sediul APM Vrancea/ Ocolul Silvic Soveja, pe site-ul APM Vrancea.

 

Informarea şi participarea publicului:

Anunţurile privind	Depunerea notificării	Decizia etapei de încadrare	Organizarea ședinței de dezbatere publică
Publicate în ediţiile ziarului	Ziarul „ Ziarul de Vrancea ” din data de 22.10.2021 şi 25.10.2021	Ziarul „ Monitorul de Vrancea ” din data de 29.04-01.05.2022	Ziarul „ Monitorul de Vrancea ” din data de 11-13.11.2022 și 14.11.2022
Afișate pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea	-	-	08.11.2022
Afișate la sediul A.P.M. Vrancea	31.01.2022	02.05.2022

 

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

 

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvata si a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoțește documentația depusă în vederea obținerii avizului de mediu și face parte integrantă din acesta.

- A fost emis avizul nr. 36/16.11.2022 emis de catre ANANP ST Vrancea .

- A fost emis avizul nr. 37/22.12.2022 emis de catre RNP Romsilva Administratia Parcului Natural Putna Vrancea

 

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanta minimă de 1,5 m fata de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne si frunze rezultate si a rumegusului nu se va face în zone cu potential de formare de torenti, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întretinere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanti si lubrifianti;
• este interzisă alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

 

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata executiei lucrarilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea creşterii performantelor; se interzice functionarea motoarelor in gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluantilor in atmosfera;
• la sfarşitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• efectuarea la timp a reviziilor si reparatiilor a motoare termice din dotarea utilajelor si a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfasurării lor pe suprafete restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje si mijloace auto de transport adecvat fiecărei activitati si evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea functionării în gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor auto.

 

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua masuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compozitie de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanti);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stancos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distante cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de latime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol si implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanti si/sau lubrifianti de la utilajele si/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spatiile pentru colectarea si stocarea temporară a deseurilor vor fi realizate în system impermeabil.

 

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

 

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită