APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

Nr. 11017/ 12.12.2023

         Ca urmare a notificării adresate de ASOCIAȚIA PROPRIETARILOR DE PĂDURI "VALEA MILCOVULUI" cu sediul în com. Mera, sat Vulcăneasa, jud. Vrancea, prin SC OLIVIA DUAL SRL cu sediul în București, sector 4, sos. Olteniței nr. 113, bl. 27, sc. 3, ap. 101 , înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 3998 din 22.03.2023 și a completărilor ulterioare,

-  în urma analizării documentelor transmise și a variantei finale a planului ;

- în urma parcurgerii integrale a etapelor procedurale, prevăzute de H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizarea a evaluării de mediu pentru planuri și programe;

- în baza: H.G. nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, H.G. nr. 1000/2012 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia, O.U.G. nr. 195/2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare privind protecţia mediului, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice aprobată prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare si a HG nr. 236/2021 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice , A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 16.11.2023 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

Pentru :„Amenajamentului fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Proprietarilor de Păduri “Valea Milcovului”, U.P. XXII VALEA MILCOVULUI, județul Vrancea, amplasament în UAT-urile: Andreiașul de Jos, Jariștea, Broșteni, Reghiu, Mera, Năruja și Valea Sării, jud. Vrancea, se va emite AVIZUL DE MEDIU.

Perimetrul planului  de amenajare a pădurilor apartinand Asociației Proprietarilor de Păduri “Valea Milcovului” este suprapus județului Vrancea localizat în raza teritoriului administrativ al localităților Andreiașul de Jos, Jariștea, Broșteni, Reghiu, Mera, Năruja și Valea Sării din judetul Vrancea.

Suprafața fondului forestier proprietate publică și privată aparținând persoanelor fizice și juridice constituite în Asociația proprietarilor de păduri “Valea Milcovului”, județul Vrancea este de 135,06 ha și este constituită într-o singură unitate de producție, U.P. XXII Valea Milcovului, și este la prima amenajare în forma actuală.

Amenajamentul fondului forestier proprietate publică și privată aparținând Asociației proprietarilor de păduri “Valea Milcovului”,  județul Vrancea a fost redactat și trecut prin Conferința a II a de amenajare nr. 82 din 21.02.2023.

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

Peste fondul forestier proprietate din zona teritorială luata în studiu se suprapun următoarele arii protejate

- ROSCI0216 Reghiu Scruntar

- ROSPA0075 Măgura Odobești

- ROSPA0141 Subcarpații Vrancei

- RONPA0837 Reghiu – Scruntar

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

Prin amenajamentul U.P. XXII VALEA MILCOVULUI s-au propus următorii indicatori de recoltare a masei lemnoase:

Evidenţa și starea de conservare a habitatelor, inclusiv forestiere și a speciilor de interes comunitar și național , distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

Analiza prezenței habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția acestora s-a realizat plecând de la Formularele standard și Planurile de management aprobate prin acte normative în vigoare. Habitatele și speciile prezente în zona de implementare a amenajamentului silvic sunt cele prevăzute în următoarele acte normative:

• Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1555/2016 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobești.
• Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr 946 din 2016-05-19 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei publicat in Monitorul Oficial al României nr 525 din 2016-07-13.
• Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1076/2016 privind aprobarea Planului de management și a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0216 Reghiu Scruntar și al Rezervației naturale Pădurea Reghiu-Scruntaru - cod 2.820.

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor a fost stabilita prin planurile de management mai sus amintite pe baza studiilor realizate in vederea analizei toate datelor disponibile. Analiza impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar a fost realizata pe baza acestor informatii oficiale.

Structura arboretelor în unitățile amenajistice din ariile natural protejate

Repartiția suprafețelor din Amenajamentului Silvic U.P. XXII VALEA MILCOVULUI în functie de consistența arboretelor

Repartiția suprafețelor din Amenajamentului Silvic U.P. XXII VALEA MILCOVULUI în funcție de compoziția arboretelor

Repartiţia arboretelor pe clase de vârstă situate în ariile naturale protejate din cadrul amenajamentului silvic.

Repartitia suprafețelor din Amenajamentului Silvic U.P. XXII VALEA MILCOVULUI în funcție de clasele de vârstă

Amenajamentul silvic îşi propune conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor protejate. În cadrul unităţilor de gospodărire se va urmări  realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, minim cu pondere normală a arboretelor din ultimele clase, întrucât, fiecare clasă de vârstă este însoţită de un anume nivel al biodiversităţii.

Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire

Zonarea funcțională

S-au adoptat următoarele baze de amenajare :

• regim – codru;
• compoziția țel corespunzatoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele exploatabile și compoziția țel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;
• tratamente: tratamentul tăierilor progresive și taieri rase în parchete mici;
• exploatabilitatea – de protecție pentru arboretele încadrate în grupa I–a funcțională;
• ciclu – 110 ani.

Subunităţi de gospodărire

În vederea gospodaririi diferențiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social-economice și a îndeplinirii funcțiilor atribuite, arboretele au fost constituite în următoarele subunități de gospodărire:

         S.U.P. “A” – codru regulat – 119.62 ha;

         S.U.P. “E” – rezervații pentru ocrotirea integral a naturii – 2.12 ha;

         S.U.P. “M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită – 7.03 ha.

         S.U.P. “E”, cu o suprafața de 2.12 ha, cuprinde arboretele încadrate în categoria funcțională 1.5C - Arboretele cuprinse în rezervații naturale cu regim strict de protecție (T I) –2.12 ha. În aceste arborete nu se va efectua nici o lucrare silvică.

         S.U.P. “M”, cu o suprafață de 7.03 ha, cuprinde arboretele încadrate în categoriile funcționale: 1.2A – Arboretele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 de grade (T II) – 7.03 ha. În aceste arborete se va aplica un complex de măsuri vizând conservarea acestora, menținerea lor într-o stare fitosanitară bună, prin executarea lucrărilor de îngrijire, de igienă și de conservare corespunzătoare funcțiilor prioritare care le-au fost atribuite.

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

Posibilitatea de produse principale este de 207 m³/an. Posibilitatea de produse secundare este de 31 m³/an (30 m³/an din rărituri si 1 m³/an din curățiri).

Pe unitatea de producție, posibilitatea totală este de 261 m³/an (207 m³/an din produse principale, 31 m³/an din produse secundare, 23 m³/an din tăieri de conservare).

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

În urma analizei lucrărilor silvotehnice care se propun a fi realizate în cadrul amenajamentului silvic, la nivel de unitate amenajistică, prin raportare la obiectivele de conservare specifice ale ariilor protejate ROSPA0141 Subcarpații Vrancei și ROSPA0075 – “Măgura Odobești”, și ale fiecărei specii de păsări, rezultă un impact nesemnificativ al lucrărilor silvice (impact pozitiv nesemnificativ supra habitatelor în care se întâlnesc păsările și impact rezidual pozitiv redus asupra păsărilor după aplicarea masurilor ce trebuiesc respectate la efectuarea lucrărilor silvice) asupra speciilor de păsări din ROSPA0141 Subcarpatii Vrancei si ROSPA0075 – “Măgura Odobești”.

Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, planifică menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere. Planul nu va conduce la fragmentarea semnificativa a habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

Prezentarea măsurilor necesare care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

• În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);
• În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
• Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
• Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
• Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;
• Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;
• Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;
• Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.
• Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

•        Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

•        Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național;

Măsuri de reducere a impactului asupra habitatelor de interes comunitar

• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
• forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;
• exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;
• durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;
• tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de interes comunitar

Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare, chiar dacă prevederile amenajamentelor silvice implică doar habitate forestiere, trebuie luate în considerare şi speciile de interes comunitar (şi nu numai) care sunt prezente în ariile naturale protejate suprapuse amenajamentului silvic al OS Focșani şi care utilizează pădurea analizată ca zone de cuibărire, reproducere, odihnă, hrănire, etc. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a acestor specii, se propun măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de către titularul amenajamentului silvic propus, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar precum şi a altor specii semnalate atât în aria naturală protejată cât şi în vecinătatea acesteia.

• respectarea Planului de management al ariilor naturale protejate și respectarea lucrărilor prevăzute în amenajament;
• interzicerea cu strictețe a tuturor lucrărilor silvice situate in Rezervatia Naturala RONPA0837 Pădurea Reghiu – Scruntaru si Sitului de Interes Comunitar ROSCI0216 Reghiu Scruntar (din UP II Vulcaneasa si UP V Reghiu);
• în perimetrul cuiburilor identificate se va institui o zonă tampon cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 - 300 de metri în care în perioada 15 Martie – 15 August vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusiv tăieri de conservare, igienizare etc.).
• menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţilor de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea si Serviciul Teritorial Judetean al ANANP;
• menținerea, cu ocazia lucrărilor de îngrijire, a speciilor secundare cum ar fi sorbul, Sorbus sp., cireșul, Padus avium;
• menținerea a minim 10 m3/ha lemn mort (arbori morți existenți pe picior și pe sol) in toate parcelele de padure parcurse cu taieri. Pentru in zonele in care exista habitate forestiere de interes comunitar se va asigura atingerea valorii țintă, prin păstrarea a minim 3 arbori cu diametrul ≥20cm la sol și cel puțin 4 arbori morți – iescari pe picior;
• interzicerea tăierilor de produse accidentale și igienă în perioada 15 martie - 15 august în pădurile  cu element de arboret de peste 80 de ani – pentru protecția cuiburilor neidentificate ale răpitoarelor mari. În cazul unor calamitati exploatarea de produse accidentale se analizează în funcție de rapoartele de protecția pădurii și se reglementează împreună cu administratorul ariei protejate;
• asigurarea protecției cuiburilor de păsări răpitoare mari cunoscute, prin interzicerea tăierii arborilor cu cuiburi existente, restricționarea tăierilor pe o rază de 150 m și reglementarea tăierilor pe o rază de 300 m în perioada de cuibarit si crestere a puilor;
• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;
• arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, variant arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;
• se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare nr. 35/29.01.2020. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

Monitorizarea implementării planului:

Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare  prezentate în Studiul de Evaluare Adecvata și Raportul de mediu. Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Rapoartele de monitorizare anuala trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 și din ariile protejate de interes national și se vor transmite anual către APM Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea și publica pe pagina de internet a acesteia.

Autoritatea competentă pentru protecția mediului a asigurat și garantat accesul liber la informație a publicului și participarea acestuia la luarea deciziei în etapa de definitivare și avizare din punct de vedere al protecției mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunțuri repetate în presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu, a studiului de evaluare adecvată și organizarea dezbaterii publice. Documentația a fost accesibilă publicului pe toată durata derulării procedurii: la sediul APM Vrancea/ OCOLUL SILVIC FOCȘANI/ pe site-ul APM Vrancea.

Informarea şi participarea publicului:

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvată și a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia depusa in vederea obtinerii avizului de mediu si face parte integranta din acesta.

- a fost emis avizul nr. 37/22.11.2023 de catre A.N.A.N.P. – Serviciul Teritorial Vrancea.

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanța minimă de 1,5 m față de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne și frunze rezultate și a rumegușului nu se va face în zone cu potențial de formare de torenți, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanți ți lubrifianți;
• este interzisă alimentarea cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata execuției lucrărilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic în vederea creşterii performantelor; se interzice funcționarea motoarelor în gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generație recentă, prevăzute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluanților în atmosferă;
• la sfârşitul unei săptămâni de lucru, se va efectua curățenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoare termice din dotarea utilajelor și a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfățurării lor pe suprafețe restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje ți mijloace auto de transport adecvat fiecărei activități și evitarea supradimensionării acestora;
• evitarea funcționării în gol a motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua măsuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compoziție de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanți);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stâncos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distanțe cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de lățime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol și implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spațiile pentru colectarea si stocarea temporară a deșeurilor vor fi realizate în sistem impermeabil.

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.