Situri Natura 2000
Ariile naturale protejate de interes european – situri Natura 2000 (SCI)
|
Nr. Crt. |
Denumirea |
Codul sitului Natura 2000 |
Suprafaţa |
Suprafaţa aflată pe teritoriul administrativ al judeţului Gorj (%) |
|
1 |
Coridorul Jiului |
ROSCI0045 |
71394 |
9% |
|
2 |
*Defileul Jiului |
ROSCI0063 |
11156 |
92% |
|
3 |
*Domogled-Valea Cernei |
ROSCI0069 |
62014 |
48% |
|
4 |
Nordul Gorjului de Est |
ROSCI0128 |
49114 |
96% |
|
5 |
Nordul Gorjului de Vest |
ROSCI0129 |
87321 |
100% |
|
6 |
Parâng |
ROSCI0188 |
29907 |
31% |
|
7 |
*Platoul Mehedinţi |
ROSCI0198 |
53892 |
4% |
|
8 |
Prigoria-Bengeşti |
ROSCI0359 |
2490 |
100% |
|
9 |
Râul Gilort |
ROSCI0362 |
873 |
100% |
|
10 |
Râul Motru |
ROSCI0366 |
1921 |
31% |
*Situri Natura 2000 ce au şi regim de parc naţional sau parc natural
Suprafeţele unităţilor administrativ teritoriale (%) cuprinse în siturile Natura 2000 - SCI
|
Nr. crt. |
Denumirea Sitului |
Cod |
Unitatea administrativ teritorială în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrative teritoriale cuprinsă în sit ( % ) |
|
1 |
Coridorul Jiului |
ROSCI0045 |
Aninoasa (23%), Bâlteni (23%), Bărbăteşti (9%), Borăscu (<1%), Brăneşti (35%), Dăneşti (6%), Drăguţeşti (14%), Ioneşti (13%), Negomir (<1%), Plopşoru (54%), Săuleşti (<1%), Ţânţăreni (9%), Ţicleni (24%), Turburea (3%), Turceni (28%), Urdari (33%) |
|
2 |
Defileul Jiului |
ROSCI0063 |
Bumbeşti-Jiu (51%), Schela (12%) |
|
3 |
Domogled - Valea Cernei |
ROSCI0069 |
Padeş (71%), Tismana (10%)
|
|
4 |
Nordul Gorjului de Est |
ROSCI0128 |
Baia de Fier (83%), Bumbeşti-Jiu (13%), Crasna (62%), Muşeteşti (58%), Novaci (53%), Polovragi (76%) |
|
5 |
Nordul Gorjului de Vest |
ROSCI0129 |
Bumbeşti-Jiu (4%), Godineşti (8%), Padeş (23%), Peştişani (69%), Runcu (86%), Schela (73%), Stăneşti (67%), Tismana (82%), Turcineşti (2%) |
|
6 |
Parâng |
ROSCI0188 |
Baia de Fier (<1%), Bumbeşti-Jiu (5%), Crasna (13%), Novaci (29%) |
|
7 |
Platoul Mehedinţi |
ROSCI0198 |
Padeş (5%) |
|
8 |
Prigoria-Bengeşti |
ROSCI0359 |
Albeni (<1%)), Bengeşti (14%), Bumbeşti Piţic (1%), Prigoria (23%) |
|
9 |
Râul Gilort |
ROSCI0362 |
Albeni (5%), Bengeşti (8%), Bumbeşti Piţic (<1%), Novaci (<1%), Târgu Cărbuneşti (<1%) |
|
10 |
Râul Motru |
ROSCI0366 |
Cătunele(1%), Glogova (12%), Padeş (<1%), Văgiuleşti (2%) |
Scurtă descriere a siturilor Natura 2000 – SCI
RO SCI 0045 CORIDORUL JIULUI - SUPRAFAŢA 71.394 ha
Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă europeană puţin alterată în dispariţie vertiginoasă. Amplasat între 23030’02’’ şi 24014’05’’ longitudine estică şi între 43042’01’’ şi 44054’55’’ latitudine nordică, cu lungimea pe direcţia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traversează 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni (Podişul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii biogeografice continentale din România, pe o diferenţă de nivel de 355 m, dispusă între 50 şi 405 m alt. Din suprafaţa totală a sitului, 24 % revin fondului forestier, din care pădurile deţin 23 % şi concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabilă şi o abundenţă locală de 764 – 5.000 ori superioară valorilor medii specifice pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate biogeografică de excepţie.
Categoriile de arii naturale protejate de interes naţional incluse în situl Natura 2000
|
Denumire |
Localizare |
Suprafaţa (ha) |
Categoria |
Anul declarării/acte de declarare locale/naţionale |
|
Locul fosilifer Gârbovu |
Turceni |
1 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
RO SCI 0063 DEFILEUL JIULUI - SUPRAFAŢA 10.946ha
Existenţa pădurilor virgine dispărute în restul Europei cu diversitatea şi abundenţa biologică specifică, alături de pajişti montane pitoreşti, stânci, abrupturi , chei, Jiul cu meandrele lui şi insuliţele aferente, pâraie nealterate, grote cu opere ale naturii nevăzute, liziere, păduri de fag balcanic cu carpen şi tei, elemente termofile aflate sub influenţa climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice şi o floră şi faună bogată.
Situl Natura 2000 Defileul Jiului are şi statut de parc naţional (parcurile naţionale fac parte din categoriile de arii naturale protejate de interes naţional).
Alte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse în situl Natura 2000
|
Denumire |
Localizare |
Suprafaţa (ha) |
Categoria |
Anul declarării/acte de declarare locale/naţionale |
|
Sfinxul Lainicilor |
Lainici |
1 |
Monument al naturii |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Stâncile Rafailă |
Lainici |
1 |
Monument al naturii |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Padurea Chitu Bratcu |
Bumbesti-Jiu |
1319 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 |
RO SCI 0069 DOMOGLED-VALEA CERNEI - SUPRAFAŢA 62.014 ha
Importanţa sitului constă în bogăţia floristică existentă în Domogled, de mare valoare ştiinţifică, sub raport biologic, geobotanic şi ecologic, mai ales în ceea ce priveşte asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat şi asociaţii vegetale specifice locale, la care se adaugă importanţa faunistică a zonei, în care coabitează numeroase animale de diferite origini geografice, împreună cu cele locale.
Situl Natura 2000 Domogled-Valea Cernei are şi statut de parc naţional (parcurile naţionale fac parte din categoriile de arii naturale protejate de interes naţional).
Alte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse în situl Natura 2000
|
Denumire |
Localizare |
Suprafaţa (ha) |
Categoria |
Anul declarării/acte de declarare locale/naţionale |
|
Piatra Cloşanilor |
Padeş |
1730 |
Rezervaţie stinţifică |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Peştera Cloşani |
Padeş |
15 |
Rezervaţie stinţifică |
H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Peştera Cioaca cu Brebenei |
Padeş |
20 |
Rezervaţie stinţifică |
H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Ciucevele Cernei |
Cerna Sat Padeş |
1166 |
- |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Peştera Martel |
Padeş |
2 |
Monument al naturii |
Dec 174/1982 Decizia Cons. Judeţean 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Cheile Corcoaiei |
Cerna Sat |
34 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Peştera Lazului |
Padeş |
2 |
Monument al naturii |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Rezervaţia Domogled-Valea Cernei |
Padeş |
30.000 |
Rezervaţie |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 |
RO SCI 0128 NORDUL GORJULUI DE EST - SUPRAFAŢA 49.160 ha
Importanţa acestui SCI constă şi în pădurile seculare de fag, în care se întâlnesc specii lemnoase de carpen, mesteacăn, soc roşu etc. Se remarcă impactul peisagistic deosebit de impresionant. Remarcăm de asemenea prezenţa ferigilor: Pteridium aquillinum, Phyllitis scolopendrium, alături de plante cu flori: vinariţa, colţişorul, etc. Pajiştile alpine sunt bine reprezentate prin speciile: Nardus stricta, Festuca suspina. Uneori aceste pajişti sunt întrerupte de jnepenişuri. Prezentă este şi Floarea de colţ - Leontopodium alpinum, simbol al ocrotirii cadrului natural.
Categoriile de ariile naturale protejate de interes naţional incluse în situl Natura 2000
|
Denumire |
Localizare |
Suprafaţa |
Categoria |
Anul declarării/acte de declarare locale/naţionale |
|
Peştera Muierii |
Baia de Fier |
19 |
Monument al naturii şi rezervaţie ştinţifică |
H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Peştera Iedului |
Baia de Fier |
1 |
Monument al naturii |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Pădurea Polovragi |
Polovragi |
10 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Peştera Polovragi |
Polovragi |
suprafaţă inclusă în Cheile Olteţului |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Cheile Olteţului |
Polovragi |
150 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Pădurea de molid Măcăria |
Novaci |
400 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 |
|
Pădurea de fag Măcăria |
Novaci |
150 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 |
|
Pădurea Bărcului |
Novaci |
25 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
ROSCI 0129 NORDUL GORJULUI DE VEST - SUPRAFAŢA 87.321 ha
Situl se întinde pe suprafaţă mare, cuprinzând mare parte din munţii Vâlcan şi o parte mică din Godeanu. Datorită condiţiilor fizico-geografice situl cuprinde un numar mare de ecosisteme naturale alpine şi subalpine. Pe stâncăriile de calcar se dezvoltă plante de talie mare, iar în zona muntelui Oslea întâlnim floarea de colţ alături de garofiţa albă şi clopoţeii de munte. De asemenea în sit întâlnim alunul turcesc, element sudic cu caracter relict, aflat în arboretul de la Tismana la limita nordică a arealului său european. În sit îşi găsesc habitatul propice 3 specii din carnivorele mari protejate în întreaga Europă (urs, lup, râs), precum şi alte specii de mamifere şi păsări de asemenea protejate prin legislaţia internaţională.
Cercetările româno-germane (Stoiculescu, 2005) relevă apartenenţa sitului la puţinele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversităţii. Astfel, cu toate că ocupă sub 0,64 % din suprafaţa ţării, focalizează o considerabilă diversitate ecologică şi biologică. Aceasta, în curs de cercetare, e reprezentată prin: 6 tipuri de ecosisteme (de pădure, de pajişte, saxicol, acvatic, riparian şi cavernicol); 17, respectiv 18 %, din cele 92 habitate naturale protejate de legislaţia română şi
comunitară, dispuse în 8 din cele 11 etaje bioclimatice ale României.
Categoriile de arii naturale protejate de interes naţional incluse în situl Natura 2000
|
Denumire |
Localizarea |
Suprafaţa (ha) |
Categoria |
Anul declarării/acte de declarare locale/naţionale |
|
Piatra Andreaua |
Tismana |
1 |
- |
Legea nr. 5/2000 |
|
Izvoarele Izvarna |
Tismana |
500 |
Monument al naturii |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Izbucul Jaleşului |
Runcu |
20 |
Monument al naturii |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Peştera Gura Plaiului |
Tismana |
10 |
Monument al naturii |
H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Dealul Gornăcelu (Gornicelu) |
Schela |
1 |
Monument al naturii |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Cotul cu Aluni |
Tismana |
25 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Rezervaţia botanică Cioclovina |
Tismana |
12 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Pădurea Tismana-Pocruia |
Tismana |
51,6 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Cheile Sohodolului |
Runcu |
350 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Muntele Oslea |
Tismana Padeş |
280 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Cornetul Pocruiei |
Tismana |
70 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Piatra Boroştenilor |
Peştişani |
28 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
|
Cheile şi peştera Pătrunsa |
Runcu |
78 |
Rezervaţie naturală |
HG 1143/2007 |
|
Pădurea Gornicel |
Bumbeşti-Jiu |
85 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 |
|
Cheile Gropului sec |
Runcu |
1562 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 |
|
Pădurea Răchiţeaua |
Tismana |
106 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 |
|
*Dumbrava Tismanei |
Tismana |
363 |
Rezeervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 |
RO SCI 0188 PARÎNG - SUPRAFAŢA 29.907 Ha
Importanta acestui SCI constă în pădurile seculare de fag, în care se întalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacăn, soc roşu etc. Se remarcă peisajul deosebit de impresionant cu păduri întinse şi pajişti alpine.
Este singurul sit din ţară în care apare specia balcano-dacică Potentilla haynaldiana, alături de alte specii saxicole de origine daco-balcanică.
Categoriile de arii naturale protejate de interes naţional incluse în situl Natura 2000
|
Denumire |
Localizare |
Suprafaţa (ha) |
Categoria |
Anul declarării/acte de declarare locale/naţionale |
|
Parâng-Novaci |
Novaci |
2400 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 |
RO SCI 0198 PLATOUL MEHEDINŢI - SUPRAFAŢA 29.907 Ha
Se remarcă prin fenomene carstice deosebite: depresiuni închise, sisteme hidrocarstice, doline şi lapiezuri, peşteri renumite prin dimensiuni şi ornamentaţie ( Topolniţa, Epuran, Bulba, Gramei, Isverna etc.).
Pe rocile calcaroase se întâlnesc tufărişuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de şibleacuri. Compoziţia floristică a pajiştilor este abundentă în elemente sudice, iar pădurile păstrează amestecuri de fag, brad şi pin neafectate de tăieri.
În cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversităţii mediilor de viaţă, se întâlneşte o bogată şi heterogenă faună de origini diferite, dar cu preponderenţă a elementelor sudice.
Ariile naturale protejate de interes naţional incluse în situl Natura 2000
|
Denumire |
Localizare |
Suprafaţa (ha) |
Categoria |
Anul declarării/acte de declarare locale/naţionale |
|
*Pădurea Gorganu |
Padeş |
21,3 |
Rezervaţie naturală |
Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 |
RO SCI 0359 PRIGORIA-BENGEŞTI - SUPRAFAŢA 2490Ha
Situl face parte din perimetrul bazinului raului Gilort, ce brazdeaza teritoriul acestuia de la nord la sud. Situl apartine sectorului climatic de tip continental de dealuri. Conditiile climatice sunt favorabile padurilor de cvercinee si fag. Principalele tipuri de sol sunt din clasa luvisolurilor, si anume luvosoluri. Padurile sitului sunt situate în întregime în etajul deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete (FD3) si detin peste 98% din sit. Bazinul hdrologic în care se încadreaza situl este cel al râului Gilort, care trece prin N-V ariei. Râurile interne sunt Cornetu, Valea Mare, Ariciul, Bucium, Tigancii, ce colecteaza pârâurile de pe întreg teritoril sitului.
Din punct de vedere al administatiei silvice, padurile sunt proprietatea statului si sunt administrate de RNP Romsilva prin D.S. Gorj, O.S. Polovragi (U.P. IV Bengesti, U.P. V Prigoria), iar din punct de vedere al administratiei de stat se afla pe raza comunelor Bengesti si Prigoria. Amenajamentul U.P. IV Bengesti, O.S. Polovragi, 2002
Situl prezinta o importanta deosebita pentru habitatele: 9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 9170 - 91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen si 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba, precum si pentru prezenta speciei Osmoderma eremita (Coleoptera).
RO SCI 0362 RÂUL GILORT- SUPRAFAŢA 873 Ha
Zonă umedă din regiunea biogeografică continentală reprezentând habitat specific pentru speciile de interes conservativ Lutra lutra şi Bombina variegata alături de patru specii de peşti de asemnea de interes conservativ.
Râul Gilort este unul dintre râurile din Oltenia care nu au fost afectate semnificativ de interven iile antropice. Din acest motiv diversitatea specifica a râului este considerabilă. Aici a fost găsită specia Eudontomyzon mariae, specie pentru a cărei conservare s-au desemnat foarte puţine situri. Pe lângă aceasta în râu este prezent şi Sabanejewia romanica, specie endemică în ţara noastră. Ambele specii figurează în Cartea Roşie a Vertebratelor din România. Situl este unul important şi pentru speciile Lutra lutra şi Bombina variegata.
RO SCI 0362 RÂUL MOTRU - SUPRAFAŢA 1921 Ha
Zonă umedă din regiunea biogeografică continentală reprezentând habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, alături de o specie de amfibian şi patru specii de peşti de asemnea de interes conservativ.
Sit important pentru speciile Barbus meridionalis şi Gobio kessleri. Aici se găseşte şi specia Sabanejewia romanica, endemică pentru ţara noastră, specie prezentă în Cartea Roşie a Vertebratelor din România. Important şi pentru formarea unei reţele pentru s